“Cânt din inimă pentru inimi”- profil folcloric Ana Bârdici

S-a născut în Galeşul argeşean (azi sat al comunei Brăduleţ) la 10 septembrie 1951, ca fiică a lui Nicolae şi Maria Marinescu, ţărani neaoşi ai satului. A urmat învăţământul primar şi gimnazial la şcoala din sat, perioadă de care îşi aminteşte cu multă plăcere, în mod special de prezenţa pe scena de la căminul cultural la serbările de sfârşit de an şcolar, prilejuri cu care a interpretat cântece din folclorul local sau ca membră a formaţiei de dansuri populare. Aplauzele spectatorilor au încurajat-o în lărgirea orizontului de cunoştere în domeniul etnografiei, obiceiurilor şi tradiţiilor din satul natal.După terminarea studiilor la Şcoala Sanitară din Piteşti, a fost repartizată la spitalul din Câmpulung Muscel pe postul de asistentă, Secţia Pedriatrie. Pe lângă activitatea profesională de zi cu zi, şi-a dat seama că plăcerea de a cânta presupune preocupare fără oprire, dăruire în tot ce întreprinde. A făcut parte din echipa de dansuri populare, solistă de muzică populară, reprezentând instituţia în care lucra la concursurile artistice de amatori organizate pe plan local şi judeţean. Din anul 1979 s-a transferat la Dispensarul uman din comuna Brăduleţ. După 1989 este membră a Ansamblului folcloric “Murmurul Vâlsanului”.Vocea plăcută, un timbru deosebit, muzicalitatea nativă îi garantează o notă personală în interpretarea melodiilor folclorice. Acordă un interes egal melodiei şi textului. La concursul judeţean al grupurilor vocale şi instrumentale, al rapsozilor, soliştilor vocali şi instrumentişti de muzică populară “Cântecele Argeşului” din martie 2007, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş îi acordă premiul I. Primeşte tot premiul I la Secţiunea muzică populară seniori la Festivalul muzical “Curierul zilei”, Ediţia a VIII-a (26, 27, 28 august 2008).Este posesoare a unui întins repertoriu de doine, balade, cântece de ciobănie, romanţe, melodii emanând culoare locală şi bucurie de viaţă: “Nalt e Vârful Moldoveanu”; “Pădure soră, pădure”; “Ciobănaş de la mioare”; “Afară-i noapte cu lună”, ş.a., cântece imprimate pe cele două albume proprii. Dintre cele câteva zeci de costume populare din colecţia personală îşi alege cu mare atenţie pe cel care să-i asigure unitatea dintre melodie şi vers, la desele apariţii la West TV, Argeş TV, Favorit TV, Etno TV sau pe scenă la diferite spectacole. Mamă a cinci copii şi opt nepoţi, poartă în suflet frumuseţile bătrânului Vâlsan şi le dă viaţă în cântecele sale!
Prof. Gheorghe N. TIŢA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: