Tradiţii trăznite de Paşte

Odată cu apropierea Paştelui, fiecare ţară sau regiune geografică celebrează acest eveniment printr-o serie de manifestări originale, prilej pentru etnologii britanici să alcătuiască un clasament al celor mai ciudate şi amuzante tradiţii şi obiceiuri, relatează mirror.co.uk. În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul ţării, fetele fac cate 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le cand aceasta s-a împlinit. Acestă aţă şi-o pun sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.  Unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paşte are loc în Republica Cehă, în Ungaria şi Slovacia, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite peste fese, în Lunea cea mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul dintre capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs. În Finlanda, copiii se îmbracă frumos şi încep să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură. În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui. În Joia cea mare, în oraşul Verges din Spania, se organizează anual un “dans al morţii”, care include şi o paradă pe străzile acestui oraş medieval. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi se desfăşoară timp de trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii. În Polonia, dacă bărbatul, care este considerat capul familiei, participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte, legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte. Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie. Peste 4.500 ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului. În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi. În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtate de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii. Iepuraşul de Paşte este cel mai popular simbol al acestei sărbători, graţie americanilor, dar în Australia, oamenii preferă unul din marsupialele native, denumit Bilby (Macrotis lagotis). Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din loca-litatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut. Paştele în America de Nord: este asemănător cu cel sărbătorit de români. Familiile americane se adună sâmbăta dinaintea zilei de Paşte şi încondeiază ouăle. Potrivit tradiţiei, Iepuraşul de Paşti va lăsa fiecărei familii cu copii câte un coş plin cu ouă de ciocolată şi alte bunătăţi pentru fiecare copil din casă. Unele familii organizează adevărate “vânători de comori”, copiii pornind în căutarea ouălor de ciocolată aduse de iepuraş. Paştele în Franţa: leagănul creştinătăţii sărbătoreşte cu mult fast. Încă de la începutul acestei sărbători, întreaga ţare este cuprinsă de euforie. Toate magazinele şi sediile comerciale sunt împodobite cu iepuraşi, pui, clopote şi peşti din ciocolată. Principala diferenţă faţă de celelalte ţări europene este că în Franţa, iepuraşul este înlocuit cu peşti şi clopoţei. Peştii francezi de Paşte poartă denumirea de “Peşti de aprilie”. Aceşti peşti îşi fac apariţia în casele franceze încă de la 1 aprilie, copiii încercând să îi păcălească pe adulţi lipindu-le pe spate hârtii cu peşti desenaţi. O altă tradiţie importantă în Franţa este denumită “Clopotele zburătoare”. Catolicii francezi cred că în Vinerea Mare, toate clopotele zboară la Vatican, întorcându-se in prima zi de Paşte, aducând cu ele o mulţime de ouă de ciocolată. Respectând această tradiţie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare şi până în prima zi de Paşte. Copiii se implică într-un joc în care aruncă ouăle în aer. Primul care a scăpat oul, a pierdut concursul. Paştele în Suedia: Săptămâna Mare începe cu Duminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii obişnuiesc să ducă la biserică crengi de salcie, care ţin locul celor de laur. Există şi superstiţii legate de această perioadă: se crede că vrăjitoarele au o putere deosebită în această perioadă, în special cele de magie neagră. Cu o zi înainte de Paşte, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitoare şi merg la vecini, cărora le lasă vederi de Paşte, pentru care primesc bani sau dulciuri. În partea de vest a ţării există obiceiul să se lase scrisoarea în cutia poştală sau sub uşă, expeditorul rămânând necunoscut. Ouăle fierte, frumos colorate, sunt neapărat incluse în meniul suedezilor în această perioadă. Paştele în Grecia: acolo se organizează numerose evenimente de celebrare a Paştelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, pâine, ouă şi salate. Există obiceiul ca oamenii să plece de la biserică ţinând în mână lumânarea aprinsă. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. În aceste zile se mănâncă o pâine specială, numită pâinea lui Iisus. În centrul pâinii este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub formă de ouă. Masa de Paşte începe duminică după-amiază, prelungindu-se până spre seară. Paştele în Germania: se crede că termenul german “Ostern” vine de la o zeiţă anglo- saxonă din antichitate numită “Eastre”, “Eostre”, ori “Ostara”. Copaci de Paşte, ramuri sau copăcei, împodobiţi cu ou, au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană a Paştelui. Din sărbătoare face parte şi masa bogată de Paşti, după un post sever. De Paşti, copiii joacă un joc: se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite şi copilul al cărui ou nu s-a spart, îl obţine şi pe cel spart. Paştele în Ungaria: săptămâna care precede Paştele este pentru gospodari si gospodine o perioadă foarte încărcată, aceştia ocupându-se de curăţenia de primăvară şi coptul prăjiturilor tradiţionale. La sate, ouăle fierte sunt vopsite în diverse culori şi pictate de mână cu diverse motive geometrice şi florale. În Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadourile de Paşte; urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ou de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci şi ciocolată fierbinte. Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase. A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite. Este o zi a ospitalităţii, când vizitatorii sunt mai mult decât bineveniţi. Paştele în Bulgaria: ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică. După ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi îngroapă oul în vie, despărţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le-a avut în anul trecut. În Vinerea Mare se cumpăra oale şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru ca noua recoltă să fie mai “dulce”. Fetele tinere fac, pentru prima dată în viaţa lor, gogoşi cu miere şi zahăr. După Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roşu de zidurile bisericii, ritual care continuă acasă, unde ouăle sunt ciocnite între membrii familiei. Se spune că acela care a rămas până la sfârşit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii. Paştele în Australia: familiile australiene participă în diferite oraşe la tot felul de festivităţi organizate cu prilejul celebrării Sfintelor Paşti care, în Australia, marchează sfârşitul sezonului de vară. O noutate o reprezintă aceea legată de Iepuraşul de Paşti. Pentru australieni nu el este simbolul naţional, ci Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adică, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din sărbătoarea de Paşti un prilej de bucurie intensă.

Simbolistica Paştelui

1. Ouăle roşii. Atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, când acestea îl atingeau cu putere, se făceau roşii de sânge. În prezent ouăle roşii sunt reprezentarea pietrelor pentru care Iisus a pătimit. Unii mai spun că atunci când fariseii sărbătoreau răstignirea lui Iisus cu un ospăţ, unul dintre ei a spus: “Iisus va învia atunci când acest cocoş pe care îl mâncăm va învia şi ouăle acestea fierte se vor face roşii” şi, în acel moment, a înviat cocoşul şi ouăle s-au făcut roşii. O altă legendă spune că atunci când Sf. Maria a venit să îşi vadă Fiul răstignit, avea un coş cu ouă la ea, şi stând sub cruce, ouăle s-au făcut de sânge, iar Isus i-a spus mamei că de acum încolo oamenii să vopsească ouă pentru a-şi aminti de răstignirea Sa. În prezent ouăle se vopsesc în diferite culori. O bună tradiţie în asta o are regiunea Bucovinei. Fiecare culoare are simbolistica ei: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea), verde (forţa naturii, rodnicia, speranţa), albastru (sănătate, seninul cerului).
2. Spălatul cu ouă dimineaţa şi monedele într-un vas. Sunt reprezentarea simbolului unui început de viaţă, al purificării, frumuseţii şi sănătaţii, iar monedele reprezintă bunăstarea în familie. După tradiţie, cel mai mic din casă ia toate monedele.
3. Ciocnirea ouălor. Momentul ciocnirii ouălor este interpretarea aruncării cu pietre în Iisus. Alte surse spun că oul reprezintă mormântul lui Iisus, iar ciocnirea lor înseamnă deschiderea mormântului.
4. După tradiţie, dimineaţa, după ce se spală toţi cu ouă roşii, se aşează la masă. Capul familiei trebuie să ciocnească primul cu membrii familiei şi să spună: “Hristos a Înviat!”, iar ceilalţi: “Adevărat a Înviat!”
5. Se spune că aceia care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni unul cu celălalt pe “Lumea cealaltă”.
6. Se spune că în Joia Mare (Joia Patimilor) nu trebuie să doarmă nimeni. Cel care va dormi în acea zi, va dormi şi va fi leneş tot anul. Femeile care dorm în acea zi sunt poreclite “Joimăriţe”. 7. De asemenea, în acea zi se spune că e bine de vopsit ouăle, pentru că se vor păstra proaspete tot anul.
8. Conform tradiţiei, Vinerea Mare este ziua în care trebuie să ne scăldăm. Se spune că acela care se scufundă de trei ori în apa rece în Vinerea Seacă, va fi sănătos tot anul.
9. Dacă plouă în Vinerea Seacă, anul va fi bogat, cu recolte mari, iar dacă nu plouă, anul va fi secetos şi neroditor.
10. În Sâmbăta Patimilor din noaptea de Paşti, există obiceiul aprinderii “focurilor de veghe”. Pe dealuri şi coline sunt aprinse focuri puternice, care ard toată noaptea. În jurul lor se adună sătenii care povestesc întâmplări din viaţa lui Iisus, iar băieţii sar pe deasupra focului. În unele regiuni, precum Moldova, în prezent se rostogolesc cauciucuri aprinse la vale, se aruncă explozibil în foc, toate astea pentru a îndepărta duhurile rele.
11. În Prima zi de Paşti se spune că e bine să purtăm haine noi, fapt se simbolizează Învierea Domnului, primenirea trupului şi sufletului.
12. În a Doua zi de Paşti, în unele regiuni precum Transilvania, băieţii stropesc fetele cu apă sau parfum, ce simbolizează actul de purificare.
13. În prima săptămână de după Paşti, se spune că acela care moare în această perioadă, nimereşte direct în Rai.
14. Lumânarea aprinsă la Sfântul Altar şi păstrată nestinsă reprezintă un simbol al Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
15. Cei de la ţară pun cojile de ouă sub brazdă, la arat, pentru ca pământul să dea rod bun în acest an.
16. Se spune că în prima zi de Paşti, dacă îţi trece primul pragul casei un bărbat, tot anul îţi va merge bine.
17. Cel care sparge oul, are dreptul să mănânce oul spart de la celălalt. Dacă păgubitul refuză să îi dea oul, îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.
18. În Bihor, în noaptea Învierii, se aleg ouăle clocite din cuibarul păsărilor şi, după slujba de vecernie, tinerii încing o bătaie pe cinste. Dacă pe vremuri bătaia cu ouă clocite avea loc în curtea bisericii, acum tinerii nu mai aruncă unul în altul cu acele ouă, ci le aruncă la ţintă. 19. În România, recent, medicii refuzau să facă avort femeilor în Săptămâna Patimilor, însă a ieşit o lege care îi obligă la acest lucru: “Art. 652, alin. 2, din Legea 95/2006 prevede că personalul medical nu poate refuza să acorde asistenţă medicală pe criterii religioase, etnice, orientare sexuală sau pe alte criterii discriminatorii interzise de lege”. Cam acestea sunt unele dintre tradiţii si lucruri inedite legate de această sărbătoare. În general sunt foarte multe, specifice de la regiune la regiune.

Alexandra SIMIONESCU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: