Tradiţii trăznite de Paşte

Odată cu apropierea Paştelui, fiecare ţară sau regiune geografică celebrează acest eveniment printr-o serie de manifestări originale, prilej pentru etnologii britanici să alcătuiască un clasament al celor mai ciudate şi amuzante tradiţii şi obiceiuri, relatează mirror.co.uk. În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul ţării, fetele fac cate 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le cand aceasta s-a împlinit. Acestă aţă şi-o pun sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.  Unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paşte are loc în Republica Cehă, în Ungaria şi Slovacia, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite peste fese, în Lunea cea mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul dintre capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs. În Finlanda, copiii se îmbracă frumos şi încep să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură. În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui. În Joia cea mare, în oraşul Verges din Spania, se organizează anual un “dans al morţii”, care include şi o paradă pe străzile acestui oraş medieval. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi se desfăşoară timp de trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii. În Polonia, dacă bărbatul, care este considerat capul familiei, participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte, legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte. Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie. Peste 4.500 ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului. În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi. În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtate de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii. Iepuraşul de Paşte este cel mai popular simbol al acestei sărbători, graţie americanilor, dar în Australia, oamenii preferă unul din marsupialele native, denumit Bilby (Macrotis lagotis). Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din loca-litatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut. Paştele în America de Nord: este asemănător cu cel sărbătorit de români. Familiile americane se adună sâmbăta dinaintea zilei de Paşte şi încondeiază ouăle. Potrivit tradiţiei, Iepuraşul de Paşti va lăsa fiecărei familii cu copii câte un coş plin cu ouă de ciocolată şi alte bunătăţi pentru fiecare copil din casă. Unele familii organizează adevărate “vânători de comori”, copiii pornind în căutarea ouălor de ciocolată aduse de iepuraş. Paştele în Franţa: leagănul creştinătăţii sărbătoreşte cu mult fast. Încă de la începutul acestei sărbători, întreaga ţare este cuprinsă de euforie. Toate magazinele şi sediile comerciale sunt împodobite cu iepuraşi, pui, clopote şi peşti din ciocolată. Principala diferenţă faţă de celelalte ţări europene este că în Franţa, iepuraşul este înlocuit cu peşti şi clopoţei. Peştii francezi de Paşte poartă denumirea de “Peşti de aprilie”. Aceşti peşti îşi fac apariţia în casele franceze încă de la 1 aprilie, copiii încercând să îi păcălească pe adulţi lipindu-le pe spate hârtii cu peşti desenaţi. O altă tradiţie importantă în Franţa este denumită “Clopotele zburătoare”. Catolicii francezi cred că în Vinerea Mare, toate clopotele zboară la Vatican, întorcându-se in prima zi de Paşte, aducând cu ele o mulţime de ouă de ciocolată. Respectând această tradiţie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare şi până în prima zi de Paşte. Copiii se implică într-un joc în care aruncă ouăle în aer. Primul care a scăpat oul, a pierdut concursul. Paştele în Suedia: Săptămâna Mare începe cu Duminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii obişnuiesc să ducă la biserică crengi de salcie, care ţin locul celor de laur. Există şi superstiţii legate de această perioadă: se crede că vrăjitoarele au o putere deosebită în această perioadă, în special cele de magie neagră. Cu o zi înainte de Paşte, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitoare şi merg la vecini, cărora le lasă vederi de Paşte, pentru care primesc bani sau dulciuri. În partea de vest a ţării există obiceiul să se lase scrisoarea în cutia poştală sau sub uşă, expeditorul rămânând necunoscut. Ouăle fierte, frumos colorate, sunt neapărat incluse în meniul suedezilor în această perioadă. Paştele în Grecia: acolo se organizează numerose evenimente de celebrare a Paştelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, pâine, ouă şi salate. Există obiceiul ca oamenii să plece de la biserică ţinând în mână lumânarea aprinsă. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. În aceste zile se mănâncă o pâine specială, numită pâinea lui Iisus. În centrul pâinii este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub formă de ouă. Masa de Paşte începe duminică după-amiază, prelungindu-se până spre seară. Paştele în Germania: se crede că termenul german “Ostern” vine de la o zeiţă anglo- saxonă din antichitate numită “Eastre”, “Eostre”, ori “Ostara”. Copaci de Paşte, ramuri sau copăcei, împodobiţi cu ou, au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană a Paştelui. Din sărbătoare face parte şi masa bogată de Paşti, după un post sever. De Paşti, copiii joacă un joc: se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite şi copilul al cărui ou nu s-a spart, îl obţine şi pe cel spart. Paştele în Ungaria: săptămâna care precede Paştele este pentru gospodari si gospodine o perioadă foarte încărcată, aceştia ocupându-se de curăţenia de primăvară şi coptul prăjiturilor tradiţionale. La sate, ouăle fierte sunt vopsite în diverse culori şi pictate de mână cu diverse motive geometrice şi florale. În Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadourile de Paşte; urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ou de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci şi ciocolată fierbinte. Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase. A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite. Este o zi a ospitalităţii, când vizitatorii sunt mai mult decât bineveniţi. Paştele în Bulgaria: ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică. După ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi îngroapă oul în vie, despărţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le-a avut în anul trecut. În Vinerea Mare se cumpăra oale şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru ca noua recoltă să fie mai “dulce”. Fetele tinere fac, pentru prima dată în viaţa lor, gogoşi cu miere şi zahăr. După Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roşu de zidurile bisericii, ritual care continuă acasă, unde ouăle sunt ciocnite între membrii familiei. Se spune că acela care a rămas până la sfârşit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii. Paştele în Australia: familiile australiene participă în diferite oraşe la tot felul de festivităţi organizate cu prilejul celebrării Sfintelor Paşti care, în Australia, marchează sfârşitul sezonului de vară. O noutate o reprezintă aceea legată de Iepuraşul de Paşti. Pentru australieni nu el este simbolul naţional, ci Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adică, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din sărbătoarea de Paşti un prilej de bucurie intensă.

Simbolistica Paştelui

1. Ouăle roşii. Atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, când acestea îl atingeau cu putere, se făceau roşii de sânge. În prezent ouăle roşii sunt reprezentarea pietrelor pentru care Iisus a pătimit. Unii mai spun că atunci când fariseii sărbătoreau răstignirea lui Iisus cu un ospăţ, unul dintre ei a spus: “Iisus va învia atunci când acest cocoş pe care îl mâncăm va învia şi ouăle acestea fierte se vor face roşii” şi, în acel moment, a înviat cocoşul şi ouăle s-au făcut roşii. O altă legendă spune că atunci când Sf. Maria a venit să îşi vadă Fiul răstignit, avea un coş cu ouă la ea, şi stând sub cruce, ouăle s-au făcut de sânge, iar Isus i-a spus mamei că de acum încolo oamenii să vopsească ouă pentru a-şi aminti de răstignirea Sa. În prezent ouăle se vopsesc în diferite culori. O bună tradiţie în asta o are regiunea Bucovinei. Fiecare culoare are simbolistica ei: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea), verde (forţa naturii, rodnicia, speranţa), albastru (sănătate, seninul cerului).
2. Spălatul cu ouă dimineaţa şi monedele într-un vas. Sunt reprezentarea simbolului unui început de viaţă, al purificării, frumuseţii şi sănătaţii, iar monedele reprezintă bunăstarea în familie. După tradiţie, cel mai mic din casă ia toate monedele.
3. Ciocnirea ouălor. Momentul ciocnirii ouălor este interpretarea aruncării cu pietre în Iisus. Alte surse spun că oul reprezintă mormântul lui Iisus, iar ciocnirea lor înseamnă deschiderea mormântului.
4. După tradiţie, dimineaţa, după ce se spală toţi cu ouă roşii, se aşează la masă. Capul familiei trebuie să ciocnească primul cu membrii familiei şi să spună: “Hristos a Înviat!”, iar ceilalţi: “Adevărat a Înviat!”
5. Se spune că aceia care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni unul cu celălalt pe “Lumea cealaltă”.
6. Se spune că în Joia Mare (Joia Patimilor) nu trebuie să doarmă nimeni. Cel care va dormi în acea zi, va dormi şi va fi leneş tot anul. Femeile care dorm în acea zi sunt poreclite “Joimăriţe”. 7. De asemenea, în acea zi se spune că e bine de vopsit ouăle, pentru că se vor păstra proaspete tot anul.
8. Conform tradiţiei, Vinerea Mare este ziua în care trebuie să ne scăldăm. Se spune că acela care se scufundă de trei ori în apa rece în Vinerea Seacă, va fi sănătos tot anul.
9. Dacă plouă în Vinerea Seacă, anul va fi bogat, cu recolte mari, iar dacă nu plouă, anul va fi secetos şi neroditor.
10. În Sâmbăta Patimilor din noaptea de Paşti, există obiceiul aprinderii “focurilor de veghe”. Pe dealuri şi coline sunt aprinse focuri puternice, care ard toată noaptea. În jurul lor se adună sătenii care povestesc întâmplări din viaţa lui Iisus, iar băieţii sar pe deasupra focului. În unele regiuni, precum Moldova, în prezent se rostogolesc cauciucuri aprinse la vale, se aruncă explozibil în foc, toate astea pentru a îndepărta duhurile rele.
11. În Prima zi de Paşti se spune că e bine să purtăm haine noi, fapt se simbolizează Învierea Domnului, primenirea trupului şi sufletului.
12. În a Doua zi de Paşti, în unele regiuni precum Transilvania, băieţii stropesc fetele cu apă sau parfum, ce simbolizează actul de purificare.
13. În prima săptămână de după Paşti, se spune că acela care moare în această perioadă, nimereşte direct în Rai.
14. Lumânarea aprinsă la Sfântul Altar şi păstrată nestinsă reprezintă un simbol al Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
15. Cei de la ţară pun cojile de ouă sub brazdă, la arat, pentru ca pământul să dea rod bun în acest an.
16. Se spune că în prima zi de Paşti, dacă îţi trece primul pragul casei un bărbat, tot anul îţi va merge bine.
17. Cel care sparge oul, are dreptul să mănânce oul spart de la celălalt. Dacă păgubitul refuză să îi dea oul, îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.
18. În Bihor, în noaptea Învierii, se aleg ouăle clocite din cuibarul păsărilor şi, după slujba de vecernie, tinerii încing o bătaie pe cinste. Dacă pe vremuri bătaia cu ouă clocite avea loc în curtea bisericii, acum tinerii nu mai aruncă unul în altul cu acele ouă, ci le aruncă la ţintă. 19. În România, recent, medicii refuzau să facă avort femeilor în Săptămâna Patimilor, însă a ieşit o lege care îi obligă la acest lucru: “Art. 652, alin. 2, din Legea 95/2006 prevede că personalul medical nu poate refuza să acorde asistenţă medicală pe criterii religioase, etnice, orientare sexuală sau pe alte criterii discriminatorii interzise de lege”. Cam acestea sunt unele dintre tradiţii si lucruri inedite legate de această sărbătoare. În general sunt foarte multe, specifice de la regiune la regiune.

Alexandra SIMIONESCU

Ce soartă cumplită: să mori înjunghiat de fratele gelos!

Ziua de luni, 20 septembrie, va rămâne una cumplită pentru familia Filip, din Nucşoara: Constantin (32 ani), orbit de gelozie şi alcool, şi-a înjunghiat fratele mai mare, Ionel (37 ani), cu un cuţit de bucătărie, după o discuţie aprinsă în care-l acuzase că provocase părăsirea sa de femeia cu care avea un copil în vârstă de 5 luni de zile. După ce i-a înfipt obiectul tăios în abdomen, Constantin l-a scos pentru a-şi tăia câteva felii de pâine, căci probabil îi era foame. Ceva mai târziu a sunat o vecină şi i-a mărturisit fratricidul. Poliţiştii l-au găsit urmărind o emisiune la televizor, lângă trupul părăsit de viaţă al fratelui său. În faţa acestora nu şi-a mai recunoscut fapta, aruncând vina pe bătrânul lor tată, care locuia în aceeaşi casă. Vecinii spuneau că ucigaşul o făcuse pe femeie să-l părăsească datorită comportamentului său violent, după care căzuse în comă alcoolică. Constantin Filip a fost reţinut pentru o perioadă de 29 zile, în care se vor face cercetări asupra omorului şi dacă va fi găsit vinovat, riscă o condamnare de 25 ani. Un adevărat blestem asupra acestei familii de ispravă, ai cărei membri nu-şi explică gestul fatal al lui Constantin, care a aruncat-o într-o sfâşietoare dramă…
Vladimir ALBU

A căzut de pe stânci

O tânără din comuna Corbi a ajuns la Spitalului Judeţean Argeş după ce a căzut în gol de pe o stâncă. Paraschiva Sîntion, în vârstă de 17 ani, se afla în seara de duminică, 19 septembrie, la plimbare cu trei prietene în zona Bisericii Corbii de Piatră. La un moment dat, fata s-a îndepărtat de însoţitoare pentru a se plimba singură. Într-un moment de neatenţie, fata a căzut de la o înălţime de aproximativ 6,5 metri de pe o stâncă pe alta. În cădere, s-a lovit de o altă stâncă, însă a avut noroc că piatra pe care a căzut era acoperită de iarbă şi muşchi de pământ. După ce şi-a revenit din şoc, Paraschiva Sîntion a strigat după ajutor, iar amicele ei au solicitat rapid Ambulanţa printr-un apel la numărul unic de urgenţă 112. În timp ce efectuau serviciul de patrulare pe raza comunei Corbi, agenţii postului de poliţie Nucşoara au fost sesizaţi despre faptul că în punctul Jgheaburi, minora zăcea căzută pe o stâncă şi nu se putea mişca. Reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă Domneşti ajunşi la faţa locului au stabilizat victima şi au stabilit diagnosticul – politraumatism prin cădere. La locul faptei au fost chemaţi şi pompierii, deoarece medicii nu au putut să o deplaseze pe Paraschiva Sîntion din locul unde căzuse fără a-i pune viaţa în pericol. Tânăra a fost transportată pentru verificări amănunţite la Spitalul de Pediatrie Piteşti, după ce a fost scoasă de către pompieri din zona în care căzuse. Oamenii legii sosiţi la faţa locului au stat de vorbă cu minora şi au stabilit că nu există suspiciuni cu privire la cauzele producerii evenimentului.
Vladimir ALBU

Cu muntele nu e de joacă!

La sfârşitul săptămânii trecute, trei alpinişti amatori au plecat de la Bâlea spre Vârful Negoiu şi au ajuns cu bine la destinaţia propusă, însă la întoarcere s-au despărţit. Doi dintre ei s-au îndreptat spre Piscu Negru, iar celălalt spre Bâlea. Cei care ştiau despre plecarea şi traseul alpiniştilor au alertat poliţia şi formaţiile Salvamont când au văzut că nu se mai întorceau. După mai multe ore de căutări, Poliţia Montană şi echipajele de salvare au reuşit să-i găsească pe cei doi bărbaţi care plecaseră spre Piscu Negru, dar nu dăduseră de urma celui de-al treilea alpinist amator care plecase spre alt traseu. În urma solicitării ajutorului unui elicopter, cel de-al treilea turist a fost localizat în jurul orei 15.30, afându-se în coborâre spre Valea Topologului. Acesta era teafăr, însă epuizat şi fără rezerve de hrană la el. La salvarea celor trei turişti au participat salvamontiştii formaţiei Curtea de Argeş, patrula de serviciu de la Cota 2000 şi o grupă de jandarmi montani.
În ultima vreme, cu toate că sezonul turistic de vârf a trecut, SALVAMONT Argeş s-a confruntat cu o creştere a numărului şi dificultăţii intervenţiilor la accidente turistice şi rătăciri. “Echiparea în cazul parcurgerii unui traseu turistic în zona montană a Argeşului trebuie să fie una care să ţină cont de faptul că toamna pot fi schimbări bruşte de vreme, astfel că este necesară îmbrăcăminte de iarnă, pentru ca turiştii să nu fie surprinşi nepregătiţi. Pe lângă echipamentul de protecţie termică, excursioniştii mai trebuie să aibă un rucsac în care să se găsească o lanternă în stare de funcţionare, harta zonei de străbătut, precum şi câteva alimente energizante, în special dulciuri; trebuie să ţină cont de calcularea timpului necesar parcurgerii unui traseu, lăsând întotdeauna o marjă de siguranţă, în aşa fel încât întoarcerea să se facă în condiţii de luminozitate bună, evitând astfel problemele care pot apărea în cazul rătăcirilor sau a nealertării în timp util a Salvamont-ului, mai ales că ziua este deja considerabil mai mică; în caz de nevoie sau chiar şi numai pentru obţinerea de informaţii asupra traseelor, turiştii pot suna la Dispeceratul Naţional de specialitate, folosind sintagma 0SALVAMONT, prin apăsarea tastelor corespunzătoare literelor, unde non stop, un operator va prelua apelurile şi le va redirecţiona către formaţia pe raza căreia se află turistul în cauză”, a ţinut să precizeze Ion Sănduloiu (foto), directorul Salvamont Argeş.
Vladimir ALBU

Lăcaşurile de cult ortodox – ţinta hoţilor: Biserica Olari a fost prădată!

Sâmbătă, 21 august, uşa de la intrarea în biserica de pe strada Cuza Vodă din Curtea de Argeş a fost găsită forţată. Preotul paroh Vasile Marinescu i-a liniştit pe enoriaşi, spunând că nu s-au furat obiecte de cult sau bani din cutia milelor a bisericii. Totuşi, s-au luat toate bancnotele din cutia milelor Asociaţiei Umanitare ”Dumnezeu este iubire”, sumă care n-a putut fi estimată. S-a depus o plângere la Poliţie şi s-a deschis o anchetă pentru identificarea hoţilor blasfemiatori, stabilindu-se operativ un cerc de suspecţi. La închiderea ediţiei, cercetările erau în desfăşurare.
Preotul Vasile Marinescu a luat legătura cu o firmă de securitate pentru instalarea unui dispozitiv de supraveghere electronică a uneia dintre cele mai vechi şi valoroase biserici din Curtea de Argeş, înscrisă în patrimoniul cultural şi istoric al ţării. Spargerea de la Olari nu este singulară, căci cu câtva timp în urmă se mai înregistrase un fapt similar la Biserica “Sf. Andrei” din Capu Dealului. Făptaşii au fost descoperiţi de către poliţişti şi deferiţi justiţiei. Să sperăm că la fel se va întâmpla şi în acest caz.
Vladimir ALBU

PELERINUL – amendat cu 100 milioane lei!

Garda Financiară Argeş a făcut un control la Casa PELERINUL, care ţine de Mănăstirea Argeşului, în data de 16 august. Acesta s-a soldat cu o amendă în valoare de 10.000 lei (100 milioane lei vechi), pentru că s-a constatat că deşi locaţia desfăşura activitate de comerţ, nu folosea case de marcat şi nu elibera clienţilor bonuri fiscale. Totodată, comisarii de la Garda Financiară au confiscat şi suma de 1.260 lei, găsiţi în casă. Comisarul şef Valeriu Mincă a declarat că sancţiunea a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor fiscale, care impun evidenţierea veniturilor realizate, dar a evitat să se pronunţe dacă s-a constatat o evaziune fiscală, preferând să vorbească despre o simplă contravenţie.
În opoziţie cu domnia sa s-a pronunţat arhidiaconul Caliopie Ichim (foto), care a anunţat că se va face uz de dreptul la contestaţie în justiţie, lăsând să se înţeleagă faptul că reprezentanţii Gărzii Financiare au încălcat anumite prevederi legale care oferă un statut special arhondaricului de la Curtea de Argeş, ce oferă spaţii de cazare şi masă pelerinilor, în conformitate cu legile Bisericii Ortodoxe Române şi ale statului privind turismul ecumenic. ”Legile noastre sunt cele ale Codului fiscal!”, a replicat sec comisarul şef Mincă. Rezolvarea cazului este acum aşteptată în instanţă. Vom reveni cu amănunte atunci când situaţia o va impune.
Vladimir ALBU

Urşii terorizează nordul Argeşului

Anul trecut, aducerea unor urşi în pădurile din zona noastră a scandalizat destui localnici. În toamna lui 2009, un sătean din Corbeni a fost mâncat de o astfel de jivină, într-o grădină pe care o avea în apropierea codrului. Şi astfel de locaţii nu sunt puţine, iar gospodarii nu se mai deplasează la ele decât în grupuri mari. Motivul e simplu: se tem să nu cadă pradă lighioanelor pădurii, pe care legea le protejează. Aşa că n-au mai păscut pe acolo vitele şi oile, iar fructele probabil nu le vor mai aduna, lăsându-le în seama urşilor.
Situaţia de la Corbeni se regăseşte în toate localităţile de pe cele patru văi de râuri din nordul Argeşului. Mai nou, adunatul ciupercilor apărute prin păduri după ultimele ploi a devenit o aventură. Luna trecută, un bărbat din Şuici a văzut moartea cu ochii când a fost zdravăn gherănit de un urs. În iulie a fost rândul lui Constantin Badea (65 ani), din satul Onceşti, comuna Cicăneşti să scape de un urs după ce a făcut pe mortul. A avut zile şi a scăpat. Problema e cât va mai face guvernul pe mortu-n păpuşoi lăsând cetăţenii oneşti la discreţia jivinelor, fie ele patrupede, fie bipede…
Vladimir ALBU

În umbra lui Venus, Othelo (Lungu) a tăiat-o pe Desdemona (Soare)

Pe Gheorghe Lungu (69 ani), patronul Hostelului VENUS din Curtea de Argeş îl leagă o poveste de dragoste lungă de vreo 12 ani de Vasilica Soare (34 ani). Se pare că acest love story era cunoscut şi soţiei şi celor doi copii ai bărbatului, care socoteau că, mai devreme sau mai târziu, totul se va sfârşi cu un happy-end. Amorezul tomnatic – spun gurile rele – i-ar fi construit iubitei şi sorei sale un duplex în apropierea afacerii sale, ca să n-o scape din ochi. Şi această investiţie a fost privită cu îngăduinţă de familia conştientă că în viaţă totul se plăteşte.
Se spune, de asemenea, că de vreo doi ani Gheorghe Lungu are ceva probleme de sănătate. De câtva timp, Vasilica, “ochi alunecoşi, suflet zburdalnic” şi-a găsit un alt curtezan mai tânăr, cu care a dispărut pentru câteva zile din Curtea de Argeş. Despărţirea n-a fost suportabilă pentru amicul ei mai vechi şi mai “copt”, care, totuşi, a găsit argumente pentru a o face să revină acasă miercuri, 14 iulie. Atunci, cei doi amorezi au avut o discuţie mai puţin drăgăstoasă, în urma căreia femeia a ieşit pe stradă cu sângele şiroind. Ca prin minune, a apărut un şofer care a dus-o de pe str. Vasile Lupu la Spitalul Municipal. Poliţiştii, alertaţi de vecini, au venit la casa Vasilicăi Soare.
Aceasta a fost internată cu plăgi tăiate la mâini, care nu-i puteau pune viaţa în pericol, aşa că nici nu s-a grăbit să depună plângere împotriva “sponsorului”. Care, într-un moment de rătăcire, la 24 ore s-a dus peste sora ei cu ameninţări. Speriată, aceasta a chemat poliţiştii în ajutor. Turbulentul a fost potolit cu o amendă contravenţională, cel puţin pentru moment.
Luni, 19 iulie, poliţia a deschis un dosar penal pe numele lui Gheorghe Lungu, după ce Vasilica Soare a depus plângere împotriva lui, şi va fi cercetat pentru violare de domiciliu, lovire şi ameninţare. Dă-le, Doamne, mintea românului cea de pe urmă!…
Vladimir ALBU

Pădurari morţi în Pârâul Capra

Turiştii îndrăgostiţi de munte aflaţi în data de 2 mai, dimineaţa, în zona Capra, au făcut o descoperire şocantă: într-o prăpastie au descoperit o Dacie Papuc! Poliţiştii de la Curtea de Argeş şi salvamontiştii s-au deplasat la faţa locului. Acolo i-a întâmpinat o imagine de coşmar, cu doi pădurari morţi în interiorul autoturismului. Imediat s-au declanşat cercetările pentru elucidarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs nefericitul accident. Trupurile neînsufleţite au fost recuperate şi trimise la LML Piteşti pentru efectuarea necropsiei şi elucidarea cauzelor dublului deces.
Cei doi oameni căzuţi la datorie sunt Gheorghe Diaconu (44 ani, din Tigveni, angajat la Ocolul Sivic Vidraru din 1985) şi Ion Bîrlă (51 ani, din Arefu, angajat din 1992). Şeful lor a declarat că, în conformitate cu graficul, cei doi pădurari erau în timpul serviciului şi se aflau în misiune de patrulare şi control a circulaţiei materialului lemnos, precum şi pentru prevenirea activităţilor de braconaj pe linie de vânătoare şi pescuit şi, bineînţeles, de aplicare a măsurilor PSI. Se pare că spre miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, aceştia se aflau la bordul maşinii lui Ion Bîrlă, îndreptându-se spre Cabana Forestieră Capra, pe un drum forestier deschis circulaţiei. Nu se ştie precis ce s-a întâmplat la km 96, pe când treceau peste un podeţ, dar este cert că de acolo s-au prăbuşit şi au murit.
Rămâne de văzut cu ce rezultate se va încheia dosarul de anchetă,
Vladimir ALBU

Femeia care a văzut moartea cu ochii

Vineri, 14 mai, în comuna Băiculeşti a avut loc un accident rutier provocat de o şoferiţă imprudentă. Din această cauză, două persoane au ajuns în stare gravă la Urgenţa Spitalului Judeţean din Piteşti. Filofteia T. (40 ani) se afla la volanul unui autoturism Dacia 1310 care se deplasa de la Curtea de Argeş spre Piteşti. La un moment dat, într-o curbă unde vizibilitatea este redusă, şoferiţa a încercat o depăşire riscantă. În acel moment, de pe contrasens a apărut o altă maşină, iar şoferiţa probabil că s-a speriat şi a pierdut controlul volanului.
În încercarea disperată de a redresa autoturismul, aceasta a ajuns cu maşina într-un şanţ şi apoi s-a izbit violent de un copac. În urma impactului puternic, femeia de la volan a rămas prizonieră între fiarele contorsionate ale autoturismului, iar pasagerul din dreapta, Ion L. (39 ani), a fost scos de ceilalţi participanţi la trafic.
La faţa locului s-a deplasat o autospecială, modulul SMURD şi Descarcerarea din cadrul Detaşamentului de Pompieri din Curtea de Argeş. Militarii au fost nevoiţi să taie caroseria maşinii pentru a putea scoate rănita  care striga chinuită de dureri groaznice. De asemenea, poliţiştii au dirijat circulaţia pe un singur sens de mers, pentru a-i lăsa pe medici să-şi facă datoria. Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanţele în care s-a produs accidentul rutier, iar pe numele şoferiţei a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă.
Vladimir ALBU