Arhivă pentru vasile sava

Albeşti: Sava şi Popa merg mai departe

Posted in actualitate with tags , , , , , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Vasile Sava a lucrat toată viaţa în administraţia publică locală. Între 1990 şi 2000 a fost viceprimar, iar apoi, fără sincope, primar. Specialitatea casei rămâne jocul la mai multe capete şi diversiunile, dintre care cele mai sigure sunt asfaltările electorale. Din spirit de corectitudine, trebuie să spunem şi că este un campion la accesarea de fonduri europene pe proiecte. Apa şi canalizarea sunt în curs de rezolvare, gospodăriile din apropierea DN 7C au acces la gaze, astfel că realegerea sa a fost o formalitate. Din totalul de 15 consilieri locali, şi-a asigurat 10 pentru USL, astfel că va face legea şi în acest mandat, în care va fi secondat de un viceprimar ascultător, care nici nu-şi permite să viseze să-l concureze vreodată la postul de şef suprem local. Faptul că nici nu poate conta prea mult pe el, parcă nici nu mai contează, cât timp are spatele asigurat!
Lista consilierilor locali este următoarea: Gabriel Popa(viceprimar, foto), Răzvan Udrescu, Gheorghe Stoica, Ionel Oprea, Gheorghe Oproiu, Dan Boştină, Ion Radu, Virgil Zamfira, Aurel Dineţ, Corneliu Hulea (USL); Petre Popa, Ilie Stelian, Gheorghe Manea (PDL); Gheorghe Molea (PP-DD).
La începutul lunii iulie, o rupere de nori a făcut prăpăd la Albeşti, unde anumite zone au fost inundate. Intervenţia conjugată a oamenilor şi autorităţilor locale au înlăturat destul de repede urmele. Însă problema rămâne: de câte ori vin ploi repezi, viiturile fac pagube mari acolo unde primăria pare să ezite să ia măsurile care se impun pentru prevenirea dezastrelor…

Dan BASARAB

Vizită franceză în nordul Argeşului

Posted in actualitate with tags , , , , , on mai 11, 2012 by argesuldenord

În perioada 27-30 martie, o delegaţie de 6 reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală (GAL) Pays de la Valee de Montlucon et du Cher a răspuns invitaţiei lansate de omologii români de la GAL  Făgăraşul de Sud – Ţinutul Posadelor. Scopul vizitei în nordul Argeşului a fost unul de informare şi identificare a unor posibilităţi de colaborare reciproc avantajoasă. Anouck Marce, Gwenola Bianchi, Virginie Laurent, Philippe Bernard, Elisabeth Blanchet şi Yveline Dubillon au putut descoperi multe lucruri interesante dintr-o regiune care îşi face un titlu de glorie din faptul că este nu numai leagănul primului stat feudal independent, dar şi al limbii române. Practic, ei au făcut invers drumul marchizului de Ronsard, ajungând în ţinutul său de baştină, unde era cunoscut sub numele de Banu Mărăcine. Şi de unde plecase în secolul al XIV-lea, pentru a le da o mână de ajutor fraţilor de gintă latină de la celălat capăt al Europei, care s-au luptat cu invadatorii veniţi din ceţoasa Anglie în cursul războiului de 100 de ani. Un arc peste timp, care poate da valenţe noi unei prietenii multiseculare!

“Argeşul de Nord” la Ambasada Franţei

Programul vizitei oaspeţilor francezi a fost deosebit de condensat. Sosiţi luni seara la Curtea de Argeş, şi-au stabilit cartierul general la Hotelul “Posada”. În cadrul parteneriatului public privat iniţiat, primirea oficială s-a făcut a doua zi, la Primăria din Domneşti, unde este şi sediul GAL-ului Ţinutul Posadelor. Francezii au fost conduşi acolo de către viceprimarul domnişan Adrian Achim. Din comitetul de primire n-a lipsit şeful său, primarul Nicolae Smădu, omologii de la Albeşti şi Valea Iaşului – Vasile Sava şi Nicolae Barbu – directorul executiv al GAL-ului, Tudor Radu, Florian Povarnă, de la Direcţia Agricolă Argeş, dar şi oameni de afaceri precum Virgil Baciu, originar din Corbi, preşedintele Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord” şi alţi întreprinzători particulari. Oaspeţii au făcut cunoştinţă cu gazdele, apoi au vizitat muzeul local, găzduit de Casa de Cultură, ca şi biblioteca, una dintre cele mai organizate din întreaga zonă rurală a judeţului şi, în final, au luat masa de prânz la fostul hotel. După masă s-au deplasat la Bucureşti, unde au fost primiţi la Ambasada Republicii Franceze, iar Virgil Baciu, fondatorul ziarului nostru, a înmânat diplome din partea asociaţiei agricole pe care a ctitorit-o şi o conduce Excelenţei Sale, ambasadorului Philippe Gustin, şi personalului diplomatic prezent la întâlnire.

Primarul din Corbi, ghid la Biserica din Piatră

În cea de-a doua zi a vizitei, francezii au urcat pe Vâlsan în sus până la Brăduleţ, unde au fost conduşi de către primarul Emil Simion la o fabricăde lapte, unde se realizează şi vestitul caşcaval de Brădet, care a întrunit aprecierile unor oameni pentru care brânzeturile nu mai au secrete. Următoarea etapă a fost comuna Corbi, unde au vizitat fantastica Biserică din Piatră, monument de cult ortodox din perioada medievală. Cel care le-a servit drept ghid, probabil şi pentru că are un preot în familie, a fost primarul localnic, Mihai Ungurenuş. Oficiul l-a îndeplinit însă după posibilităţi, adică aşa cum s-a priceput, probabil pe principiul că “la ţară, merge…”. Şi tot aproximativ s-a respectat şi programul zilei, în care figura o vizită la Asociaţia Crescătorilor de Ovine “Corbii de Piatră”, condusă de către doctorul veterinar Ion Săvescu, peste care primarul a sărit. Acum nici nu mai contează dacă este pasionat de probe atletice sau la mijloc a fost altceva… Dar a ţinut să prezinte cu mândrie părintească Asociaţia “Eco Horticola”, care a realizat într-adevăr o plantaţie intensivă modernă, demnă de toată lauda. Investiţia s-a făcut prin atragerea de fonduri europene – se spune de vreo 360.000 euro – sumă deloc de neglijat. Tata-primarul şi-a dovedit capacitatea de absorbţie a unor fonduri de investiţii pentru afacerea băiatului său. Na, să mai zică acum cineva că n-are Mihai Ungurenuş vână! Are, dar pentru sufleţelul său, pentru familion, şi nu pentru comunitatea locală, unde s-a veşnicit în fotoliul de şef, dar n-a adus un euro măcar, aşa de sămânţă, cum se spune…

Pe Valea Argeşului

Francezii au putut vizita în ziua următoare Mănăstirea Argeşului, superbul monument de cult medieval, apoi au ajuns la Arefu şi au urcat prin defileu până la ceea ce nouă ne place să numim “Marea din creierul munţilor”. Acolo, primarul Gheorghe Stoican s-a descurcat de minune cu oaspeţii, cărora le-a oferit şi o masă festivă, greu de uitat, pe malul Lacului Vidraru. Ultima zi a fost dedicată vizitării celei mai prestigioase firme din zona Curtea de Argeş, Dr. Oetker. Ghid a fost primarul din Valea Iaşului, Nicolae Barbu, până la poarta fabricii germane, după care reprezentanţii acesteia şi-au făcut exemplar datoria de gazde, cu siguranţa celor care-şi respectă deviza – “Calitatea este cea mai bună reţetă”. După-amiază, oaspeţii din Franţa au plecat spre Bucureşti, de unde urmau să se întoarcă acasă pe calea aerului. Dacă se vor încheia sau nu nişte parteneriate, rămâne să aflăm în perioada următoare. Oricum, unii dintre cei care i-au însoţit în acele zile pe vizitatori şi-au făcut prieteni printre ei. Aşa că există posibilităţi reale. Concluzionând, avem destule lucruri de învăţat din această vizită străină pe meleagurile noastre.

Eva ADAM

Albeştii de Argeş – primul tronson de 10 km de reţea de gaze

Posted in actualitate with tags , on octombrie 29, 2011 by argesuldenord

Ziua de 25 octombrie va intra, cu siguranţă, în istoria localităţii de pe DN 7C Curtea de Argeş-Baraj Vidraru. Şi asta pentru că imediat după orele prânzului, pe 10 din totalul de 26 km reţea de alimentare comunală au început să circule gazele. Astfel, circa 200 gospodării dispun de această utilitate urbană şi primarul Vasile Sava s-a declarat convins că în perioada următoare numărul abonaţilor va creşte exponenţial. Şi nu glumea deloc, deoarece se ştie că albeştenii sunt oameni ambiţioşi, care pentru nimic în lume n-ar vrea să rămână de căruţă. Trebuie remarcat că această comună este una dintre cele care au prins un ultim tren pentru gaze, deoarece a venit criza economică, iar distribuitorul şi patronul francez şi-a sistat investiţiile în domeniu. Iar acestea nu sunt deloc neglijabile, dacă luăm în calcul faptul că numai la Albeştii de Argeş lucrările pentru reţea au “înghiţit” deja circa 40 miliarde lei vechi, din care vreo 26 au reprezentat contribuţia comunităţii locale. În această localitate sunt în derulare investiţii finanţate din fonduri europene în valoare de peste 2,5 milioane euro, iar în vară, după cum aţi putut afla din paginile ziarului nostru, s-au asfaltat aproape 7 km de drumuri. Se lucrează în continuare la reţele de apă şi canal la Brăteşti, unde în curând se va face recepţia finală la modernizarea şcolii şi grădiniţei, investiţie de 500 mii euro. Primarul Vasile Sava a declarat în repetate rânduri că are ambiţia să scurteze pe cât posibil drumul dintre comuna pe care o conduce şi localităţile similare din Europa Occidentală în ceea ce priveşte standardul de viaţă al locuitorilor. Şi, după cum se mişcă, are toate şansele de a reuşi!

Vladimir ALBU

Lunga vară fierbinte a primarului albeştean Sava

Posted in rural with tags , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

La Albeştii de Argeş nu se simte criza, dacă e să judecăm după ceea ce se vede. În cursul lunii august s-a finalizat asfaltarea pe 5,8 km de drumuri din satele Pământeni şi Ungureni. Nu mai puţin de 11 uliţe au fost scoase din noroi. Lucrările continuă la Dobroţ şi Brăteşti, unde vor apărea reţele de apă şi canal. Toate costurile sunt acoperite prin fonduri europene de 2,5 milioane euro, obţinute pe un plan integrat de către primarul Vasile Sava. Termenul de finalizare este sfârşitul acestui an şi de aceea fiecare clipă bună de muncă este folosită la maxim.

Un om ambiţios

Aşa poate fi caracterizat omul care şi-a făcut din administraţia publică locală o carieră, pentru că i s-a dedicat trup şi suflet dinainte de 1989. În perioada 1990-2000 a fost viceprimar, după care a fost ales ca şef al comunităţii locale şi nu i-a dezamăgit pe cei care i-au acordat încrederea. A priceput destul de repede că bugetul local nu-i permite să facă investiţiile visate şi s-a orientat spre accesarea fondurilor europene. N-a reuşit din prima, dar a fructificat experienţa câştigată, şi-a format echipă, a găsit o firmă de consultanţă serioasă şi roadele colaborării n-au întârziat să apară: în numai câţiva ani a ajuns un adevărat campion pe zona de nord a judeţului la accesarea fondurilor europene de investiţii pentru Albeşti. A dat dovadă de răbdare de fier în ceea ce priveşte implementarea proiectelor prin străbaterea circuitului birocratic făcut parcă anume pentru a te determina să renunţi. “Nu poţi fi un primar bun dacă eşti un om sărac, pentru că numai pentru obţinerea finanţărilor faci mii şi mii de kilometri pentru avize şi îndeplinirea formalităţilor şi de cele mai multe ori costurile le acoperi din buzunarul propriu”, mărturiseşte onest Vasile Sava, cu satisfacţia datoriei împlinite.
Acum mai are un proiect aprobat pentru o extindere de canalizare pe 15 km, componentă a unui proiect în derulare încă din 2010, practic un bonus obţinut la mare concurenţă, fiind un caz aproape unic pe ţară. De asemenea, va recupera prin împăduriri 9 ha pământ degradat prin plantare de arbori şi va finaliza platformele de colectare a gunoiului de grajd generale şi individuale de la Albeşti-Ungureni şi Brăteşti. Acolo s-a intrat deja în faza predării amplasamentelor şi a achiziţionării utilajelor necesare.

Planuri de viitor

Nemulţumirile nu-l ocolesc nici pe Vasile Sava. Una dintre cele mai agasante este cea care ţine de nepunerea în funcţiune a reţelei de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor sătenilor. Şi aceasta deoarece nu s-a întrunit numărul necesar de abonaţi pentru ca reţeaua să fie rentabilă pentru distribuitor. De altfel, primarul are în plan asigurarea independenţei energetice a comunei prin arderea gunoiului menajer şi prin instalarea unor panouri voltaice. Ca un bun gospodar ce este, Sava vrea ca în locul ales pentru acele panouri să amenajeze şi o seră de mari dimensiuni, care să aducă fonduri suplimentare la bugetul local. Calea vizată pentru acest proiect este aceea a unui parteneriat public privat cu firme din Italia cu care există deja contacte exploratorii.
Valorificarea potenţialului turistic montan n-a fost nici ea neglijată. Comuna are la Otic, mai sus de Molivişu, unde se va face o staţiune turistică, o suprafaţă de teren care se pretează unor pârtii de schi şi nu numai. Varianta este în studiu, mai ales după ce au demarat lucrările pentru construirea unor micro-hidrocentrale pe cursul de apă din zonă. Acestea au stârnit proteste din partea ecologiştilor, care acuză investitorii de dezastru ecologic, astfel că mai întâi trebuie analizat cu mare atenţie impactul ecologic al respectivelor lucrări şi gradul de atractivitate al zonei pentru eventualii turişti. Deocamdată eforturile se concentrează pe finalizarea lucrărilor care au ca termen 1 ianuarie 2012.

Mândria de a fi albeştean

Aceasta răzbate din fiecare gospodărie din comună, unde domneşte ordinea şi de unde sunt scoase la poartă spre vânzare cele mai atractive produse, începând cu legumele şi fructele şi terminând cu ţuica, mierea sau plantele medicinale. În ultimii ani, la Albeşti s-a revitalizat cultivarea căpşunelor, care era pe cale de dispariţie după ce comuna avea o solidă reputaţie în domeniu. Suflul nou al vieţii imprimat de Vasile Sava localităţii i-a determinat pe mulţi fii ai satului să revină acasă de la oraş, pentru că au la îndemână facilităţile necesare pentru a-şi dezvolta mici afaceri şi a trăi pe picioarele proprii mult mai bine decât ca angajaţi ai altor patroni. În plus, impozitele sunt mai mici decât cele de oraş, iar oamenii inteligenţi ştiu să fructifice avantajul apropierii de Curtea de Argeş. Investiţiile din ultimii ani au crescut şi preţul terenurilor de la Albeşti care, în funcţie de zonă, merg pe o medie de la 10 la 15 euro/mp. Iar cel mai mândru dintre toţi oamenii din comună este, desigur, primarul Vasile Sava, pentru că este artizanul schimbărilor în bine, care au adus localitatea natală mai aproape de Europa. Şi exemplul cel mai bun este în satul său natal, Brăteşti, unde tot pe o finanţare europeană de 500.000 euro s-a reabilitat şcoala, astfel că la primul clopoţel din această toamnă, copiii care vor intra în clase vor avea condiţii de oraş, dacă nu chiar superioare şi un superb teren de sport sintetic, iluminat şi pe timp de noapte. Asta ca să nu mai vorbim despre captarea de apă prin două puţuri de mare adâncime care va aduce lichidul vital la robinetele din curţile şi casele sătenilor în viitorul foarte apropiat. Care, oricât ar părea de curios pentru alţi oameni care locuiesc prin comunele din jur, sfidează criza. Şi asta datorită faptului că au un primar care refuză să creadă în existenţa imposibilului!

Vladimir ALBU

Acces gratuit la internet şi la Albeşti şi Tigveni

Posted in rural with tags , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

La jumătatea lunii iunie, bibliotecile din aceste două comune au intrat oficial în Programul Biblionet. La Albeştii de Argeş a venit directorul adjunct al Bibliotecii Judeţene, Mihaela Voinicu, la festivitatea inaugurală. Primarul Vasile Sava a spus că localitatea pe care o conduce se află în situaţia fericită de a avea destui copii însetaţi de cunoaştere şi s-a angajat ca în bugetele anuale să asigure sume mai mari pentru îmbogăţirea fondului de carte. Momentul a fost definit drept unul istoric pentru localitatea de pe DN 7C spre Barajul Vidraru de către primarii Nicolae Barbu de la Valea Iaşului şi Mircea Păuna, de la Muşăteşti, care şi-au manifestat intenţia de a intra cu bibliotecile comunale în acest program modern.
La Tigveni, în 19 iunie, aşa după cum v-am anunţat anterior, s-a inaugurat Centrul Cultural “Teodor Brătianu”, care adăposteşte în localul istoric al fostei primării până în prima parte a secolului trecut, pe lângă bibliotecă, şi un interesant muzeu, dar şi arhiva localităţii. Spaţiul a fost renovat şi modernizat cu bani din fonduri proprii şi a fost inaugurat din toamna trecută, atunci când în preajma prăznuirii Sf. Dumitru, s-a sărbătorit ziua comunei. Primarul Doru Dumitru Slătineanu şi oficialităţile locale au făcut oficiile de gazde pentru prefectul Gheorghe Davidescu, pentru vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău şi pentru celelalte persoane oficiale, care apoi s-au îndreptat spre Cicăneşti, la cea de a XXX-a ediţie a Tamaşianei.

Eva ADAM

Vasile Sava aduce 2,5 milioane euro la Albeşti

Posted in actualitate with tags , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Primarul Vasile Sava le-a dat din nou clasă omologilor din zona de nord a judeţului, reuşind să atragă în comuna sa o căruţă de bani pentru remedierea pagubelor din infrastructura locală produse de inundaţiile din vara anului trecut. La începutul lunii august, când se prăznuia “Schimbarea la faţă”, furtuni distrugătoare s-au năpustit peste partea de miazănoapte a judeţului, făcând prăpăd pe drumurile locale şi ştergând de pe faţa pământului poduri, podeţe şi tot ceea ce apele dezlănţuite au întâlnit în cale. Atunci, Vasile Sava nu s-a mulţumit să fie în fruntea cetăţenilor care luptau cu stihiile, ci a îndeplinit rapid şi formalităţile pentru obţinerea de ajutoare pentru ca totul să revină cât mai rapid la normal. Rodul acestora s-a materializat recent, când a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de euro pentru repararea şi modernizarea drumurilor distruse de puhoaiele din vara trecută, precum şi a mai multe poduri, podeţe sau punţi pietonale. Faptul în sine nu trebuie să uimească, deoarece primarul Sava este un adevărat campion al accesărilor de fonduri şi ar putea sluji drept exemplu pentru mulţi dintre primarii care au prins rădăcini în scaune, fără să ştie măcar că au ratat şansa de a obţine bani europeni muncind la proiecte şi s-au mulţumit să se milogească la Consiliul Judeţean să le pice şi lor câte ceva, ca să nu rămână chiar de râsul lumii… Oare avem nevoie de primari milogari sau de oameni care pot prinde un ultim tren în atragerea de fonduri? La această întrebare sunt invitaţi să răspundă alegătorii anul viitor, prin votul responsabil pe care îl vor da pentru viitorul comunităţilor în care trăiesc.

Vladimir ALBU

Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

Posted in rural with tags , , , , , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU

“Cine-i harnic şi munceşte, are tot ce îşi doreşte!”

Posted in actualitate with tags , , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Criza a mursecat cu colţi lupeşti bugetele comunităţilor locale şi în acest an, astfel încât majoritatea sunt în medie cu 10% mai mici decât în 2009. Primarii care au avut inteligenţa să întocmească şi să promoveze proiecte capabile să atragă finanţări europene “s-au scos” binişor, pentru că au primit sume pentru continuarea acestora. Cei care nu s-au mişcat corespunzător, au ce regreta!
Municipiul Curtea de Argeş a încheiat contul execuţiei bugetare pentru 2009 la 508,65 miliarde lei vechi, iar bugetul adoptat pentru 2010 se cifrează la 446,96 miliarde lei vechi. Speranţe îndreptăţite de obţinere a banilor europeni există, şi cel mai probabil va fi pentru Planul integrat de dezvoltare urbană, cotat la 14 milioane euro.
În categoria comunelor din zona noastră care au mai puţin de suferit din cauza bugetului pe anul în curs sunt următoarele: Corbeni – 60 miliarde lei vechi; Albeştii de Argeş – 58,6 miliarde; Valea Iaşului – 40,72 miliarde lei vechi. Cu bugete ceva mai anemice se înregistrează comunele Arefu – 38 miliarde lei vechi; Tigveni – 37,5 miliarde; Nucşoara – 34 miliarde şi Sălătrucu – 24,9 miliarde lei vechi.
Demn de remarcat este faptul că, din judeţul Argeş au obţinut finanţări de milioane de euro pe proiecte integrate de dezvoltare comunele Albeştii de Argeş (primar Vasile Sava, adevărat campion la proiecte finanţate), Cepari (primar Gheorghe Minculete), Cicăneşti (primar Ion Ionescu), Valea Danului (primar Vasile Nică) – toate din zona noastră – şi Cotmeana (primar Ionel Dragoş Vişan). Bravo lor!
Eva ADAM