Arhivă pentru tigveni

Datorii de 2 miliarde lei vechi la Tigveni

Posted in actualitate with tags , , , on noiembrie 29, 2012 by argesuldenord

Primarul Doru Dumitru Slătineanu a recunoscut că administraţia pe care o conduce are facturi neachitate pentru lucrări de investiţii efectuate. Dar nu-şi făcea prea mari probleme, afirmând că există solvabilitate şi că acestea se vor achita până spre sfârşitul anului în curs. În ultimii ani s-a lucrat mult pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă a satelor comunei şi a realizării unei reţele de canalizare. Acţiunea se va încheia înainte de anul 2015, estimează factori de responsabilitate din cadrul administraţiei publice locale. Anul acesta au fost modernizate vestiarele de la terenul de fotbal din centrul comunei, urmând ca de anul viitor să fie reabilitată suprafaţa de joc şi să se monteze şi tribunele.
În toamna aceasta, pe baza colaborării bune cu Detaşamentul de Pompieri din Curtea de Argeş, la Tigveni va deveni operaţional un punct de lucru care va deservi întreaga vale a Topologului, de la Poienari la Sălătrucu, reluându-se firul unei tradiţii întrerupte în timpul epocii comuniste.

Dan BASARAB

La închiderea ediţiei: Sărbătoarea Mărului, la Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on noiembrie 1, 2012 by argesuldenord

Tradiţionala zi a comunei, ajunsă la ediţia a VI-a,
s-a desfăşurat în preajma prăznuirii creştin-ortodoxe a Sf. Dumitru. Programul festivităţilor a fost bogat, debutând de joi, cu Focul lui Sumedru, în Bîrseştii de Sus, unde a doua zi s-au întâlnit fiii satului la hramul bisericii. Discotecile în aer liber au făcut deliciul tinerilor, iar cei mai vârstnici
s-au bucurat de cântecele lui Graţian Bădescu, Mitică Tavă, Ileana Ciuculete, Nemuritorii, Cronos, ca şi de dansurile ansamblurilor din Cicăneşti, Valea Iaşului şi Tigveni. Producătorii agricoli au avut o întâlnire pentru schimb de experienţă şi informare asupra noutăţilor din domeniul de activitate. N-a lipsit vestita plăcintă cu mere, din care s-au înfruptat şi invitaţii de onoare. Dar asupra desfăşurării evenimentului vom reveni cu amănunte în ediţia următoare a publicaţiei noastre.

Dan BASARAB

Tigveni: încă un mandat pentru Slătineanu

Posted in actualitate with tags , , , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Acesta este al treilea pentru liberalul Doru Dumitru Slătineanu, care în 2004 a schimbat cariera de profesor de la Curtea de Argeş cu cea de primar în comuna natală. Alături, de la primul mandat îi stă vicele Constantin Smeu, atras în 2005 de la PRM. Manevrele primarului erau cât pe ce să lase PDL fără listă de candidaţi.
Diversiunea i-a asigurat victoria şi moralitatea procedeelor de obţinere o lasă pe seama altora, câtă vreme are 9 consilieri din totalul de 13: Constantin Smeu (viceprimar), Constantin Papa, Nicolae Gîlcescu, Corneliu Bucătaru, Dana Chiroiu, Ion Baciu, Gheorghe Piele, Filofteia Cărămidaru, Nicolae Olteanu (USL); Cristian Obrocea, Vasile Filip, Alin Piele (PDL), Elena Popa (PP-DD).

Dan BASARAB

Centru cultural la Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Anul trecut, de Sf. Dumitru, la Ziua comunei, primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu prezenta noul Centru cultural, realizat cu fonduri proprii prin reabilitarea localului fostului sediu administrativ din perioada 1894-1952. Acesta urmează să găzduiască biblioteca, muzeul local şi arhiva. Cinstirea înaintaşilor e la loc de cinste în localitatea multiseculară de pe Valea Topologului, care în perioada interbelică era, poate, cea mai modernă din fostul regat, fiind prima iluminată electric pentru că avea o uzină proprie şi gater şi dispunând şi de o stradă centrală cu trotuare, ca la oraş. Totul se datora fiilor satului din familia Marinescu, dar mai ales lui Gabriel (Gavrilă), fost general şi prefect al Poliţiei capitalei, asasinat apoi de legionari la Jilava, în 1940. De câţiva ani, şcoala din localitate poartă numele acestuia. Pe acest model, Centrul cultural va primi numele boierului Teodor Brătianu, care şi-a donat prin testament întreaga avere statului român. Şi nu era de neglijat, incluzând conacul, acareturile, sediul fostei primării, 47 ha teren agricol şi 92 ha pădure. Centrul cultural va fi botezat la inaugurarea programată pentru luna viitoare.

Roxana MOLDOVAN

Punct final la un program destinat zonelor rurale

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

SCM ARGCOMS – fosta Cooperaţie Meşteşugărească din Curtea de Argeş a accesat un program cu finanţare europeană de aproape 10 mld. lei vechi pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale din zona de nord a Argeşului, precum şi pentru revitalizarea forţei de muncă din zonele rurale. Iniţiativa a beneficiat de resurse locale importante nevalorificate, cum ar fi lâna, lemnul, pieile de animale etc., iar pe de altă parte, era alarmant faptul că numărul persoanelor care mai practică aceste meşteşuguri tradiţionale se afla în continuare scădere. Nu în ultimul rând, a contat şi dorinţa autorităţilor locale implicate de a oferi locuitorilor o şansă de a obţine o diplomă de calificare profesională, primul pas în deschiderea unei mici afaceri pe cont propriu.

Finanţare prin Fondul Social European

Cu mai bine de 2 ani în urmă, preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita, a depus la Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect cu obiectivele mai sus menţionate. Intitulat “Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în zona Argeşului, prin implicarea populaţiei rurale în viaţa comunităţilor locale”, acesta a primit finanţare de la Fondul Social European în sumă de circa 200.000 euro, la care s-au adăugat contribuţia proprie a SCM ARGCOMS, precum şi o sumă de bani pentru dotări primită de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de fosta Cooperaţie Meşteşugărească din oraşul nostru, în program s-au implicat primăriile din comunele Corbi şi Tigveni, precum şi Asociaţia ADES, care a asigurat componenta de instruire profesională din cadrul proiectului. Acesta a demarat pe 1 noiembrie 2009 şi s-a încheiat în data de 31 martie 2011. Cu acest prilej, la Sala Multifuncţională a Muzeului Municipal s-a desfăşurat o amplă manifestare, care şi-a propus să marcheze finalizarea fazei de implementare a proiectului. La eveniment au participat conducerile celor patru unităţi implicate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, ai Consiliului Local Curtea de Argeş, ai Camerei de Comerţ Argeş, precum şi alţi invitaţi, inclusiv câteva zeci de absolvenţi ai cursurilor de calificare profesională din comunele Corbi şi Tigveni. A fost prezentată, de asemenea, o expoziţie cu produsele realizate de participanţii la acest proiect, cuprinzând obiecte de tricotaje din lână, împletituri de nuiele şi ceramică.

Revitalizarea forţei de muncă de la sate

“Prin acest proiect, am dorit să ajutăm la calificarea forţei de muncă din cele două comune în care trăiesc comunităţi foarte sărace. Nu mai puţin de 186 persoane (136 din Corbi şi 50 din Tigveni) au absolvit cursuri de calificare în meseriile de lucrători în domeniul tricotajelor, împletiturilor din nuiele şi ceramicii. Ne-am gândit să folosim, pe de o parte, experienţa de generaţii a oamenilor, dar şi să încercăm o valorificare a unor resurse materiale locale, cum ar fi: lâna, lemnul, pieile de animale etc. Am asigurat lectori bine pregătiţi, iar majoritatea participanţilor au fost persoane cu vârsta peste 45 ani. Am fost surprins să constat interesul oamenilor pentru aceste acţiuni, ceea ce ne determină să încercăm continuarea proiectului prin sprijinirea acestor absolvenţi să intre efectiv pe piaţa muncii. Ei trebuie să-şi înfiinţeze mici întreprinderi, PFA, pentru valorificarea produselor confecţionate de oameni în gospodăriile lor. Diplomele de absolvire sunt recunoscute de Ministerele Muncii şi Educaţiei, atât în România, cât şi în toată Europa”, a declarat preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita.

Un pas mic spre o realizare mare

“Noi avem la Tigveni o importantă comunitate de rudari, din păcate foarte săracă. Am avut două cursuri: unul de ceramică şi altul de împletituri din nuiele, meşteşuguri tradiţionale pentru aceşti oameni. Eu cred că s-a făcut un lucru bun, dar este doar un prim pas, care trebuie continuat. Oamenii trebuie ajutaţi să-şi vândă produsele, ca să se poată bucura de roadele muncii lor. Sper ca astfel traiul lor să se îmbunătăţească măcar un pic”, a declarat primarul comunei Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu.

Păstrarea specificului naţional

La rândul său, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş a spus: “Am căutat să dezvoltăm şi noi ceva în comuna noastră, o zonă foarte bogată în tradiţii şi obiceiuri. Suntem comuna cu cel mai mare număr de ovine din judeţ, peste 37.000 de oi. Din păcate, lâna nu mai are nicio valoare! Am putea da miei la export, brânzeturi, piei, dar nu sunt create pârghiile legislative şi administrative ca oamenii să-şi valorifice produsele. Nu mai vorbesc de lemn, precum şi de frumuseţea deosebită a locurilor noastre, care ar putea atrage o mulţime de turişti. În loc să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm tradiţiile, ţara noastră a deschis larg porţile importurilor de tot felul, aşa că ne-am trezit invadaţi de produse din China, Turcia şi alte ţări, de proastă calitate. Noi trebuie să rămânem români, nu să devenim chinezi sau turci!”

Specificul zonei, asigurat prin simboluri tradiţionale create de cursanţi

“A fost prima experienţă de acest gen. Am întâlniţi oameni obişnuiţi cu meşteşugul lor, care fac teracotă dintotdeauna, dar nu ştiau să folosească elementele din zonă. Nu trebuie să prelucrăm tone de pământ pentru a obţine obiecte de mari dimensiuni. Dimpotrivă, va trebui să ne axăm pe produsele mici, să creem simboluri specifice zonei, pe care să le oferim turiştilor”, a spus maestrul Cucu Ureche, unul dintre lectorii în domeniul artei ceramicii.
Şi alţi vorbitori, cum ar fi meşterul popular Gheorghe Mateescu şi Maria Enculescu, fostă zeci de ani lucrătoare în cooperativa meşteşugărească, au susţinut necesitatea păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale. Costumul popular, de o mare frumuseţe, specific zonei noastre, este tot mai rar purtat. Putem produce multe obiecte de artizanat de bună calitate, dar nici legislaţia nu-i ajută pe meşteşugari. Se munceşte doar manual, prin urmare productivitatea rămâne scăzută, iar TVA-ul şi cota de impozitare sunt la fel ca pentru orice agent economic. În lipsa unor măsuri stimulatoare, meserii precum cusutul, brodatul, olăritul, cojocăritul şi altele sunt în pericol să dispară. Tocmai de aceea, iniţiativa SCM ARGCOMS este una valoroasă, care necesită a fi sprijinită şi continuată! Şi va fi, deoarece se aşteaptă undă verde pentru lansarea altui program de acest gen, care va fi coordonat de către Primăria Municipală şi care va avea între componente şi un curs pentru obţinerea licenţei de management în afaceri. La ora actuală, nu este clar dacă primăriile care au beneficiat de primul proiect finanţat din fonduri europene mai pot participa şi la următorul. În caz că nu, ar fi o dezamăgire pentru cei care şi-au făcut planul că vor putea folosi asemenea programe drept argumete electorale la viitoarele alegeri locale.

Oana PORTOCALĂ

“Sărbătoarea mărului” – ziua comunei Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu, aflat la cel de-al doilea mandat, a reuşit să instituie o zi a comunei, pe care a legat-o de sărbătoarea creştină a Sf. Dumitru, Izvorâtorul de Mir şi de un produs emblematic al zonei, mărul. O coincidenţă fericită face ca primarul comunei de pe Valea Topologului să aibă patronimicul sfântului, fiind unul dintrei cei 340.000 români aflaţi în asemenea situaţie. Ca de obicei, şi anul acesta, la Tigveni, de Sf. Dumitru, se vor strânge la baza sportivă de lângă Şcoala “Gen. Gabriel Marinescu” oameni de pe cele patru văi de râuri din nordul Argeşului, pentru a cinsti sărbătoarea localnicilor şi a degusta delicioasele produse ale acestui pământ binecuvântat, dintre care cu siguranţă se evidenţiază uriaşa plăcintă cu mere, demnă de o carte a recordurilor. Atunci, pentru câteva ore, oamenii vor uita – probabil – de criza care le amărăşte vieţile de câtva timp. La Mulţi Ani, Tigveni! 
Eva ADAM

Toate şcolile din Tigveni au fost modernizate

Posted in rural with tags , , , on iulie 30, 2010 by argesuldenord

Luni, 5 iulie, edilii comunei au semnat documentele petru recepţia lucrărilor de modernizare a şcolii cu clasele V-VIII din satul Bîrseşti de Jos. Investiţia în valoare de circa 10 miliarde lei vechi, inclusiv dotările, s-a realizat pe baza unui program finanţat de Banca Europeană de Investiţii, cu o cofinanţare locală de 15%. Recepţia s-a făcut fără probleme şi s-au semnat documentele de către reprezentanţii contructorului şi de directorul coordonator al şcolilor din comună, prof. Ion Stătescu. Beneficiari vor fi cei aproximativ 60 elevi, cărora li se adaugă preşcolarii de la o grupă de grădiniţă. Aceştia pot fi invidiaţi de colegii din alte localităţi pentru condiţiile de care beneficiază pentru a învăţa. Primarul Doru Dumitru Slătineanu, fost director coordonator la Tigveni în urmă cu 20 ani, era deopotrivă mulţumit de realizarea acestui obiectiv şi emoţionat pentru că astfel programul de modernizare a celor 6 unităţi şcolare din comună se încheiase. “Mă durea atunci când oamenii erau neîncrezători că va veni şi rândul aceste şcoli. Anul trecut, când am demarat lucrările aici, abia aşteptam recepţia. Dar ştiţi cum este omul – parcă mereu mai trebuie ceva… Acum abia aştept să văd bucuria din ochii copiilor în prima zi de şcoală şi vă spun că atunci toate greutăţile prin care am trecut vor fi uitate!”, mărturisea primarul comunei.

Prima comună elecrificată din Regatul României

În 1939, graţie eforturilor unui fiu ilustrat al satului, gen. Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliţiei Capitalei şi ministru de interne, Tigveniul îşi câştigase statutul de comună model şi prima elecrificată din Regatul României. Concepţia arhitecturală europeană este vizibilă şi astăzi în centru, unde există uzina electrică, staţia de apă, daracul de lână, şcoala, primăria şi chiar casele gospodarilor. Generalul Gabriel Marinescu a pierit asasinat de legionari la cumpăna anilor 1940-1941.
Spiritul său şi al înaintaşilor Brătieni s-a păstrat printre fiii satului din vremurile noastre. În ultimii 6 ani, de când a ajuns în fruntea comunei Doru Dumitru Slătineanu, comunitatea locală a ieşit din amorţeală. Sala de sport din centrul comunei este unică în zona de nord a judeţului Argeş, problema alimentării cu apă potabilă şi a canalizării este în curs de rezolvare, s-au reparat drumurile, s-au construit poduri şi podeţe, iar în curând vor demara lucrări de modernizare a bazei sportive pe baza unui program guvernamental. Tot actualul primar a impus şi o zi a comunei – Sărbătoarea mărului – care se desfăşoară toamna, în preajma prăznuirii creştin-ortodoxe a Sf. Dumitru.

Integrarea rudarilor

În cătunul Momaia există o numeroasă comunitate de rudari, care în ultimii ani, graţie eforturilor depuse de edilii conduşi de primarul Slătineanu, a început să iasă la lumină. Pe o colaborare cu canadienii s-a amenajat şi dotat un nou local şi abandonul şcolar s-a “subţiat”. S-a construit şi o bisericuţă, drumul de acces a fost reparat şi bine întreţinut, iar mai nou, primarul Doru Dumitru Slătineanu a devenit parte cu comuna Tigveni la Programul de revitalizare a resurselor umane şi de conservare a meşteşugurilor tradiţionale în nordul Argeşului, pentru care SCM ARGCOMS, condusă de juristul Sandu Nichita a obţinut finanţare europeană. Grupul-ţintă a fost comunitatea rudarilor, din care în primă fază, după absolvirea cursurilor de împletituri din răchită şi de prelucrare a lemnului, 25 vor avea certificate de meseriaşi şi vor câştiga dreptui de a-şi comercializa produsele artizanale în ţările din UE. Este un prim şi semnificativ pas făcut în scopul integrării rudarilor în comunitatea locală. Iată ce importanţă are învăţătura pentru viitorul obştii!
Roxana MOLDOVAN

481 ani de la prima atestare documentară – Ziua comunei Tigveni, sărbătoare pe Valea Topologului

Posted in eveniment rural, Uncategorized with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

tigveni 1“Festivalul Mărului” şi Focul lui Sumedru fac deja parte integrantă din datele de identificare ale acestei localităţi, pomenite pentru prima dată într-un hrisov de domnie ieşit din cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi, în anul 1528 (de la naşterea lui Hristos), octombrie 28. Pecetea domnească a ginerelui Sfântului Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Argeşului, întărea dania ocinei (moşiei) Tigvenilor, făcută de Dârzul “ca să-i fie pentru sufletul său…”. De-a lungul vremurilor, de aceste locuri binecuvântate  de pe Valea Topologului şi-au legat numele mari familii boiereşti, cum a fost aceea a Brătienilor, care au stăpânit la Tigveni mari moşii precum şi a unor fii ai satului care au binemeritat recunoştinţa urmaşilor. Dintre aceştia din urmă, merită să-l amintim pe generalul Gabriel Marinescu, marele om prin strădania căruia Tigveniul căpăta în 1939 statutul de primă comună electrificată din România (nu în totalitate, ci numai centrul), care dispunea şi de o reţea de alimentare cu apă potabilă. Demn de reţinut este şi faptul că tot la Tigveni şi-a găsit izvorul inspiraţiei pentru drama “Năpasta” I.L. Caragiale, pe vremea când era revizor şcolar în zona noastră, operă pe care a scris-o în casa Stephănescu, de la Căpăţâneni, pentru că era prieten cu întemeietorul Operei Române. Concluzionând, Tigveniul, ca şi alte locuri mirifice din ţară are o istorie care-i aureşte blazonul trecutul şi impune o continuitate pe măsură pentru oamenii prezentului.

Focul lui Sumedru şi focuri de artificii

Întâmplarea sau destinul istoric a făcut ca la această dublă aniversare, comuna să aibă în frunte nu numai un primar urmaş politic al Brătienilor, dar şi un legislativ local dominat de liberali. Doru Dumitru Slătineanu conduce administraţia publică locală şi colaborează cu legislativul care are următoarea componenţă: Constantin Smeu (viceprimar), Sotir Cosma, Ana Croitoru, Ion Baciu, Mihai Cojocaru, Gheorghe Grasu şi Gruia Joiţa (PNL); Elena Popa, Viorel Piele, Filofteia Cărămidaru, Iulian Popa, Nicolae Gîlcescu (PSD) şi Ion Stătescu (PD-L). Aceştia sunt oamenii care se fac “vinovaţi” de organizarea “Festivalul Mărului” şi a celorlate manifestări cultural-distractive înscrise în calendarul zilei comunei. Ansamblurile folclorice din Arefu, Cicăneşti, Corbi, “Haiducii” din Amărăşti-Vâlcea, “Învârtita dorului”, din localitate, căluşarii de la Stolnici, Ionuţ Dolănescu, Maria Ciobanu, Mitică Tavă, “Nemuritorii” şi Simona Bănică au bucurat sufletele sutelor de oameni veniţi din întrega zonă să-i sărbătorească şi să le ureze cele bune prietenilor din Tigveni. N-au lipsit nici politicienii din toate partidele care însă, în mare parte s-au pierdut în mijlocul mulţimii. Petrecere câmpenească a ţinut până târziu în noapte şi s-a încheiat cu Focul lui Sumedru, după care artificiile au înflorit cerul întunecat decorândul cu arabescuri de neuitat care i-au bucurat deopotrivă pe tineri şi vârstnici.
MULŢI ANI FERICIŢI, TIGVENI!   

Eva ADAM