Arhivă pentru pavel birla

Planuri mari la Arefu, pentru Staţiunea Turistică Moliviş

Posted in rural with tags , , , on martie 1, 2012 by argesuldenord

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară condusă de către viceprimarul arefean Pavel Bîrlă, care mai include comunele Brăduleţ şi Cicăneşti, se pregăteşte să demareze în primăvară lucrările la infrastructura celei mai importante investiţii din ultimele decenii. Staţiunea de la Moliviş poate deveni pivotul noii economii turistice argeşene, pentru că şi primarul de la Albeşti, Vasile Sava, pregăteşte planurile pentru un obiectiv similar în zona montană, la Oticu. Şi şansele acestora de reuşită sunt considerabile, pentru că au sprijinul total al senatorului Mircea Andrei, care a declarat în repetate rânduri că potenţialul turistic de pe Valea Argeşului trebuie valorificat astfel încât să depăşească Valea Prahovei. Iar Pavel Bîrlâ se luptă de ani de zile pentru proiectul staţiunii de la Moliviş. Consiliul Local Arefu a aprobat scoaterea la vânzare prin licitaţie a 200 ha teren pentru construirea viitorului obiectiv. Cea mai nordică localitate de pe Valea Argeşului nu are un buget fabulos. Cu 23 miliarde lei vechi, numai buna gospodărire poate suplini minusul de 4 miliarde faţă de anul trecut. Iar primarul Gheorghe Stoican şi echipa sa a dovedit că ştie să cheltuiască raţional fiecare bănuţ. În 2011, cu 10 miliarde lei vechi s-au asfaltat 1,3 km de drum la Arefu, iar acum în plan este asfaltarea a 1,5 km în Căpăţâneni, pe traseul fostei linii ferate, care mergea pe marginea râului Argeş. Edilii arefeni au reuşit să aloce şi 300 milioane lei vechi pentru reparaţiile bisericilor din comună, pentru că au fost şi au rămas oameni cu credinţă faţă de Dumnezeu, vrednici şi aspri, cum sunt majoritatea celor crescuţi în umbra munţilor.

Vladimir ALBU

Dracula Fest, în criză financiară

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

Primarul Gheorghe Stoican şi viceprimarul său, Paul Bârlă, nu mai sunt prea agreaţi de şeful cel mare al PSD Argeş. Şi asta pentru că au dovedit cam de multe ori că nu le place să stea în genunchi în faţa lui Constantin Nicolescu. Drept urmare, li s-a închis robinetul finanţărilor de la Consiliul Judeţean, ca să înţeleagă că sunt pedepsiţi pentru veleităţile de independenţă dovedite. Bârlă se luptă de ani de zile pentru a da viaţă proiectului staţiunii turistice de la Moliviş, în care a angrenat şi alte comune care au pământ în zonă. Acum câţiva ani, preşedintele Consiliului Judeţean spunea sus şi tare că materializarea acestui proiect ar putea da aripi unei viitoare industrii turistice şi proclama Valea Argeşului viitoarea Vale a Prahovei. Acum situaţia s-a schimbat: cu câteva luni în urmă, Constantin Nicolescu afirma că proiectul pentru care se luptă Paul Bârlă se va mişca abia prin 2013, când va veni USL la guvernare. Atunci, viceprimarul arefean şi-a ieşit din fire şi a spus într-un cerc de prieteni că numai PSD mai poate bloca acest plan, fără a-şi duce gândul până la capăt şi a zice că era un mod de a-şi tăia singur craca de sub picioare. Probabil credea că tăcând, îl va face pe marele şef s-o lase mai moale şi să revină la sentimente mai bune. Totuşi, când s-a convins că nu se va întâmpla aşa ceva, cum nu este omul care să se îmbete cu apă rece, a căutat soluţii de rezolvare. Şi a apelat la sprijinul prefectului Gheorghe Davidescu în ideea de a face un parteneriat cu Ministerul Turismului care să-i aducă sprijinul financiar de care-l lipseşte Consiliul Judeţean. Uşor de înţeles atunci când la mijloc este un proiect cotat la 20 milioane euro, din care jumătate ar fi partea de investiţie care cade în sarcina celor trei primării asociate. A fost, practic, un act disperat…

“Trădare, luminăţia ta!”

Aşa au ţipat pe întrecute eunucii de la Înalta Poartă a Fericirii Pesediste de la Piteşti, arătând cu degetele făcute gheară spre ghiaurii arefeni, urmaşii Hareşoaiei, ai cărei fii îl făceau scăpat pe Vlad Ţepeş în 1462, potcovindu-i invers caii suitei şi trecându-l peste munţi, în Transilvania. Şi padişahul a făcut semn muţilor de la visterie să pună şapte lacăte pe bani, ca să nu mai ajungă la Dracula Fest. Iar dacă la prima ediţie de acum 3 ani apărea ca prin farmec un drum tăiat în coastele dealurilor pentru a se ajunge cu maşinile până pe Măgureaua Arefului, acum nici vorbă: bani ioc de la Consiliul Judeţean!
Numai că roşimea sa n-a luat în calcul cerbicia arefeană, care nu se dă bătută în faţa greutăţilor. Edilii au reuşit să asfalteze prin forţe proprii cam 1,5 km din cea mai aglome-rată zonă a Arefului, dovedind că aşa ceva se putea face mai demult, dacă n-ar fi avut cineva ambiţii faraonice. Şi n-au renunţat nici la Dracula Fest, reuşind să atragă sponsori şi sprijin pentru a-i da o desfăşurare normală şi a menţine tradiţia pe care au instituit-o.

“Vlad Ţepeş ne-a dat demnitatea de oameni liberi!”

Aşa spun cu mândrie toţi arefenii care-şi respectă strămoşii şi îşi leagănă copiii cu vechile poveşti despre dreptul voievod. Prof. Cezar Bădescu ştie mai bine decât mulţi aşa-zişi istorici care au auzit şi ei câte ceva sau au citit prin cine ştie ce fiţuici despre enigmaticul şi cruntul fiu mijlociu al lui Vlad Dracul, ponegrit de duşmanii lui saşi din burgul Braşovului, care l-au prezentat lumii drept un vampir şi un ticălos. Adevărul este că Drăculea i-a miluit pentru slujbe credincioase pe cei 7 fii ai Hareşoaiei cu cu mari suprafeţe de pământ, cu munţi şi suhaturi să fie moşneni, oameni liberi şi să trăiască în obşte. Şi au fost puternici atâta timp cât au fost uniţi, lecţie pe care au învăţat-o în timp, şi nu fără suferinţe.
Dracula Fest, ediţia a treia, a început în 19 august printr-un simpozion istoric dedicat lui Vlad Ţepeş, la Căpăţâneni, în umbra cetăţii de la intrarea în defileul Argeşului, unde se spune că ar fi fost castrul lui Basarab I, cel care a retezat nasul trufiei regelui Carol Robert de Anjou, refăcut tocmai de cel comemorat. La eveniment n-a mai participat un Radu Florescu, venit din SUA acum 3 ani şi nici alte nume mari în presă, dar n-au lipsit Mişu Ştefănescu, descendent al întemeietorului Operei Române, o autoritate în heraldica medievală sau generalul Florian Tucă ori specialiştii de la Muzeul Judeţean. Comunicările lor au fost de ţinută şi extrem de interesante.

Imnul lui Vlad Ţepeş
        Text şi muzică: Sică Niţescu

Mulţi te-au ponegrit, Dracula,
Domn al Ţării Româneşti;
Cât e de uşor acuma,
Doamne-Vodă să huleşti.
  Tu ai pedepsit minciuna,
   Pe hoţi şi pe trădători,
   Lenea şi cu lăcomia
   Şi ai ţării vânzători.
Nu ai fost vampir tu, Doamne,
Sânge de om n-ai băut,
Pentru pace şi dreptate
Vodă Ţepeş te-ai bătut.
    Ai fost idol al dreptăţii,
    Ai iubit pe cei sărmani
    Şi doar vărfurile ţepei
    Dărui-t-ai la duşmani!
Iartă-i, Doamne, pe străini,
Că de sute ani în şir
Dintr-un idol al dreptăţii
Te-au transformat în vampir.
    Sus pe Argeş cetăţuia
    Te aşteaptă ca să vii,
     Te aşteaptă toată glia
     Să-i aperi pe-ai noştri fii.
Vino Ţepeş la cetate
Să fii tu legiuitor,
Să aduci dreptatea-n ţară
Azi te cheamă un popor.
Să notăm că autorul, Sică Niţescu, este unul dintre membrii grupului folcloric “Rapsozii Argeşului”, este născut, crescut şi trăieşte la Arefu.

Spectacol medieval

După simpozionul istoric, la baza Cetăţii lui Vlad Ţepeş s-a dezvăluit o placă prin care se marcau cei 465 ani de atestare documentară a localităţii. Seara a fost mare spectacol medieval susţinut de artişti profesionişti, iar turiştii care au urcat spre cuibul de vulturi au fost întâmpinaţi de cruntul voievod, de ţepe, eşafoade şi au avut parte de senzaţiile tari pe care le-au visat, dar şi de oboseală din plin, căci numărul treptelor a depăşit 1.400.
În ziua de sâmbătă s-a desfăşurat un concurs de ciclism în creierul munţilor, iar în ultima zi, Casa de Cultură de la Căpăţâneni a găzduit un extraordinar spectacol muzical folcloric.
La final, viceprimarul Pavel Bârlă şi-a anunţat intenţia ca de anul viitor, pe baza unui nou proiect, să transforme Dracula Fest într-un festival naţional. Ceea ce înseamnă că poate obţine sprijin de la Ministerul Turismului şi nu numai. Supoziţia are contururi de certitudine numai luând în calcul faptul că reprezentanţi ai puterii judeţene au fost aproape de această ediţie, precum şeful Culturii, Sorin Mazilescu. Fără să ne mai ascundem după degete, trebuie să remarcăm că PDL ştie să se asocieze unor proiecte serioase şi să le transforme în reuşite pentru oameni!

Roxana MOLDOVAN

Pavel Bîrlă continuă lupta pentru Staţiunea turistică Moliviş

Posted in actualitate with tags , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Viceprimarul din Arefu nu pregetă să bată drumurile în lung şi-n lat pentru a se înscrie în termenele stabilite pentru demararea lucrărilor de execuţie la infrastructura a ceea ce urmează să fie viitoarea Staţiune Moliviş. În prima jumătate a lunii mai s-au preluat oficial drumurile forestiere din dosul Ghiţului, care au devenit drumuri de interes local şi s-a trecut la faza obţinerii avizelor pentru completarea dosarelor cu autorizaţiile de construire. Totodată se lucrează şi la planurile investiţiei cotate la circa 20 milioane euro, din care jumătate din bani vor veni din fonduri europene, iar restul din cofinanţare pe baza colaborării cu Consiliul Judeţean Argeş, respectiv prin parteneriat public privat. Lucrările sunt programate să înceapă în luna august a acestui an, iar viitoarea staţiune care va dispune de două pârtii de schi, hoteluri pe model elveţian şi toate facilităţile, se doreşte a fi deschisă tot timpul anului, astfel încât să devină un adevărat vârf de lance al economiei turistice argeşene. Pavel Bîrlă vede în acest proiect calea cea mai sigură pentru ieşirea din criză nu numai a zonei noastre, dar chiar a întregului judeţ, deoarece ar genera locuri de muncă în sistem şi, în plus, ar putea oferi producătorilor rurali o piaţă de desfacere a bunurilor ecologice pe termen lung şi foarte lung. În aceste condiţii, tratează drept tâmpenii bârfele vizavi de posibilitatea de a candida pentru postul de primar, ocupat de Gheorghe Stoican, omul cu care face echipă bună pentru al doilea mandat consecutiv.

Vladimir ALBU

20 milioane euro în infrastructura staţiunii turistice Moliviş

Posted in reportaj with tags , , , on martie 26, 2011 by argesuldenord

O veste mare ne-a comunicat viceprimarul comunei Arefu, Pavel Bîrlă, la începutul lunii martie. De ani şi ani de zile se vorbeşte la modul teoretic despre necesitatea valorificării enormului potenţial turistic pe care îl are Valea Argeşului. Din 18 februarie se poate spune că s-a depăşit acest prag şi se poate aborda tema din perspectiva practică, pentru că proiectul pentru realizarea infrastructurii viitoarei staţiuni turistice de la Moliviş a fost avizat pentru finanţare, după ce fusese declarat eligibil în decembrie 2010. Viceprimarul Bîrlă a declarat că după 7 ani de căutări şi după mai bine de 2 ani de lucru efectiv la documente, acum se poate spune că s-a intrat în linie dreaptă spre materializarea proiectului. Investiţia în cauză a fost definită de vicele arefean drept “locomotiva economiei turistice argeşene”, care ar putea reprezenta un adevărat boom al dezvoltării durabile a zonei noastre.

Realizarea căilor de acces

Pavel Bîrlă a ţinut să precizeze foarte clar situaţia: investiţia în cauză priveşte numai realizarea infrastructurii pentru viitoarea staţiune. Este vorba despre asigurarea căilor de acces pe drum judeţean – care cade în sarcina Consiliului Judeţean Argeş – la care se adaugă drumurile locale pentru traficul din staţiune, adică 8 km plus 6 km (obligaţie a celor 3 comunităţi locale asociate în ADI “Moliviş”, respectiv Arefu, Brăduleţ şi Cicăneşti). Foarte clar trebuie subliniat că în această fază nici nu se poate vorbi despre pârtii de schi, pe care s-a bătut monedă în neştire în ultimii ani! Foarte interesant este faptul că drumul local care va ajunge şi spre marginea viitoarelor pârtii de schi va avea o lăţime de 11 m, trotuar de 1,5 m şi pistă de biciclete de 1,6 m, sub care vor fi plasate reţelele de apă şi canal, de electricitate ş.a.m.d., astfel ca la vedere să rămână numai semnele de circulaţie şi stâlpii pentru iluminatul public.
În pla-nul de viitor figu-rează şi amenajarea a două pârtii de schi, una în lungime de 1.050 m cu grad de dificultate de la mediu spre foarte ridicat, şi alta de 700 m, în Ghiţu, pentru începători. Pentru prima este prevăzută o telegondolă, iar pentru cea de-a doua o bandă transportoare pentru schiori. Se va interzice accesul maşinilor spre pârtii, pentru a se evita poluarea de orice fel şi conservarea condiţiilor naturale de mediu.

Termen de depunere a documentaţiilor, 27 iulie

“Când am venit în această funcţie, mi-am propus realizarea unor obiective şi am reuşit prin foarte multă muncă şi consecvenţă”, a spus viceprimarul Pavel Bîrlă. Acesta a făcut un istoric al paşilor străbătuţi pentru a se ajunge la finanţarea acestui proiect de infrastructură în arealul climatic Ghiţu-Moliviş, care ar fi trebuit să intre în cadrul unei rezervaţii naţionale protejate, ceea ce ar fi interzis orice investiţie în staţiuni turistice. Lupta pentru evitarea acestei situaţii a fost lungă şi grea, cu implicaţii inclusiv politice, dar a avut rezultatele aşteptate. În zona vizată de investiţia în cauză deţin terenuri cele trei comune amintite, care s-au asociat în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, iar reprezentanţii lor au făcut echipă care a lucrat pe bază de voluntariat (până în prezent). Termenul pentru depunerea tuturor documentaţiilor este 27 iulie şi, dacă se va semna contractul de finanţare, se vor lansa licitaţiile de execuţie, estimându-se că utilajele ar putea demara lucrările prin august, urmând ca acestea să se finalizeze în trei ani. Viceprimarul Bîrlă a estimat că atunci când staţiunea turistică de la Moliviş, care va fi funcţiona tot anul, îşi va deschide porţile, va avea circa 1.800 locuri de muncă. Se vor conserva condiţiile naturale de mediu, se va respecta PUZ-ul dezbătut public, astfel încât să se realizeze pe acest teren virgin ceva cu totul deosebit de kitsch-urile din alte părţi. “La noi, exemplul negativ în domeniul construcţiilor este Piscu Negru, unde rigoarea a lipsit cu desăvârşire, ceea ce nu se va mai întâmpla acum! Vom urmări respectarea autorizaţiilor de construire şi, la nevoie, vom apela nu numai la amenzi, căci vom merge până la impunerea demolării construcţiilor în cauză”. Culoarea dominantă în viitoarea staţiune va fi albul, cu nuanţele sale, pe modelul văzut de viceprimarul arefean în Grecia.

Locomotiva turismului argeşean

De la anunţul din 18 februarie, cei care lucrează pentru această investiţie şi-au intensificat eforturile pentru definitivarea documentaţiei. După verificarea acesteia, atunci când totul va fi în normele stabilite, se va putea semna contractul de finanţare în valoare de 20 milioane euro, din care jumătate vor fi fonduri europene, iar restul cofinanţare. Pavel Bîrlă a afirmat că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Moliviş”, din care fac parte comunele Arefu, Brăduleţ şi Cicăneşti, acelea care au în proprietate pământuri în arealul investiţional de 170 ha, au luat în calcul mai multe surse posibile de asigurare a cofinanţării: guvernul, Consiliul Judeţean, împrumuturi bancare, contractate de beneficiari sau parteneriatul public privat. În cazul în care totul va merge conform aşteptărilor, după adjudecarea licitaţiilor de execuţie, în august ar putea începe lucrările,
a declarat viceprimarul arefean.

Datorii la realizarea PUZ-urilor

Despre necesitatea valorificării considerabilului potenţial turistic al Văii Argeşului se vorbeşte dinainte de 1990. Prin 2003, zona noastră a fost vizitată de ministrul Turismului de atunci, Dan Matei Agathon, care a confirmat posibilitatea unei dezvoltări durabile în acest areal, având ca pivot turismul. Viceprimarul Pavel Bîrlă a spus că fostul ministru are meritul promovării Legii 526, prin care s-a creat posibilitatea scoaterii unor terenuri din circuitul silvic. Un alt pas important a fost întocmirea Master-planului judeţean pentru turism şi a strategiilor de dezvoltare a comunităţilor locale, care au cuprins şi acest obiectiv. S-a trecut apoi la întocmirea unui studiu de fezabilitate, pentru care exista şi riscul de a nu trece şi de a se pierde o sumă considerabilă. În sfârşit, s-a trecut la realizarea unor PUZ-uri, pentru care încă nu s-au achitat toţi banii. “Sunt foarte indignat că banii alocaţi anul trecut pentru ele ne-au fost retraşi la începutul toamnei. Atunci PUZ-urile nu erau gata, noi nu puteam plăti integral şi acum avem datorii la firmele care le-au întocmit. Sperăm să primim însă banii necesari pentru a ne achita obligaţiile!”, a spus viceprimarul Bîrlă, precizând faptul că proiectul general pentru staţiune conţine zece proiecte, inclusiv cele pentru pârtiile de schi.
Acesta n-a uitat să menţioneze sprijinul acordat de actualul prefect, Gheorghe Davidescu, în vremea când era şef la Direcţia Silvică Argeş, atât în ceea ce priveşte retrocedarea unor terenuri care nu se mai putea face pe amplasamentele iniţiale, cât şi a sfaturilor bune pe care le-a dat, în sensul de a se apela la un specialist în domeniul turismului montan. Aşa s-a şi procedat, folosindu-se serviciile unui braşovean. “Nimic nu se face bătând din palme. Gândiţi-vă numai câte probleme ridică o construcţie de casă, câte avize şi autorizaţii trebuie obţinute şi transpuneţi apoi totul la scara unei staţiuni turistice!”, a explicat vicele comunei pe teritoriul căreia urmează să se realizeze cea mai modernă investiţie în turism.

“Comunităţile locale au numai de câştigat!”

Argumentul forte avansat este cel al dezvoltării economice a zonei, a stabilizării forţei de muncă, a diminuării şomajului şi, pe cale de consecinţă, a prosperităţii generale. Administraţiile
publice locale ar câştiga din taxele şi impozitele percepute pentru autorizaţii de construire, pentru construcţii, impozite pe salarii ş.a.m.d. Pensiunile de pe Valea Argeşului şi nu numai şi-ar revigora activitatea în mare parte îngheţată în aceşti ani de criză, pentru că este de aşteptat ca afluxul de turişti să depăşească în anumite perioade capacitatea de cazare din staţiunea de la Moliviş, ca să nu mai vorbim despre faptul că preţurile concurenţiale, ca şi calitatea serviciilor să se constituie în avantaje pentru bunii manageri. Pe de altă parte, s-ar crea o piaţă sigură pentru valorificarea produselor naturale din zonă, sector aflat acum în suferinţă. “La Arefu, noi am început să ne pregătim de ceva vreme pentru asemenea oportunităţi. S-au constituit asociaţii de crescători de animale, avem câteva produse certificate încă din vremea în care ministru al Agriculturii era Decebal Traian Remeş, astfel că, la momentul potrivit, se pot face contracte pentru livrări de produse cu unităţile hoteliere”, a concluzionat Pavel Bîrlă.

Eva ADAM