Arhivă pentru paste

Cele mai originale şi amuzante tradiţii de Paşte în lume

Posted in Eveniment urban with tags , , , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Odată cu apropierea Paştelui, fiecare ţară sau regiune geografică celebrează acest eveniment printr-o serie de manifestări originale: omlete gigantice în Franţa, “dansuri ale morţii” şi parade în Spania, focuri impresionante în care sunt aruncaţi brazii de Crăciun în Germania, acestea sunt doar câteva dintre cele mai ciudate tradiţii şi obiceiuri de Paşte din lume, într-un top realizat de un grup de etnologi britanici.

Unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paşte are loc în Republica Cehă, în Ungaria şi Slovacia, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite peste fese, în Lunea cea mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul din capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs.
În Finlanda, copiii se îmbracă frumos şi încep să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură. În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui.
În Joia cea mare, în oraşul Verges din Spania, se organizează anual un “dans al morţii”, care include şi o paradă pe străzile acestui oraş medieval. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi se desfăşoară timp de trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii.
În Polonia, dacă bărbatul, care este considerat capul familiei, participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte, legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte. Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie.
Peste 4.500 de ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului.
În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.
În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtată de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii.
Iepuraşul de Paşte este cel mai popular simbol al acestei sărbători, graţie americanilor, dar în Australia, oamenii preferă unul din marsupialele native, denumit Bilby (Macrotis lagotis).
Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din localitatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut.

Ornarea ouălor

Anglia: există obiceiul de a face cadou ouă de ciocolată foarte mari.
Bulgaria: în secolele trecute, pictarea ouălor de Paşte era o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri. Întrebuinţând culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate şi astăzi în muzeele etnografice din ţară, unde se păstrează bogate colecţii de ouă pictate şi încondeiate. Pentru ornare se foloseşte şi acidul sulfuric. După ce oul a fost vopsit, peste suprafaţa colorată se trece cu condeiul înmuiat în acid; acesta spală vopseaua şi astfel rămâne desenul sau “scrisul” făcut. O altă metodă este lipirea sau legarea diferitelor frunze pe suprafaţa albă a oului, după care acesta se introduce în vopsea. Când este uscat, frunza se dezlipeşte.
Elveţia: în unele zone există credinţa că ouăle de Paşti sunt ouate de cuc. În alte locuri se spune că ele sunt aduse de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc din primele flori de primăvară câte un cuib în care acestea să fie depuse. Urmează “vânatul iepurelui de Paşte”, când cei mici caută prin grădină ouăle bine ascunse. Se ciocnesc ouăle, cel spart fiind oferit învingătorului.
Franţa: în zilele de Paşte, locuitorii din Bourgogne îşi oferă reciproc ouă vopsite. Se aşează o scândurică înclinată şi fiecare rostogoleşte pe ea ouăle pe care le-a adus. Acela al cărui ou atinge un altul îl câştigă şi-l mănâncă pe loc. La acest joc numit “la roulle” se folosesc ouă colorate în roşu, galben, verde şi violet.
Germania: în această ţară s-a păstrat foarte bine tradiţia ouălor de Paşte. Copiilor li se spune că ouăle colorate sunt aduse de Iepuraş şi ascunse, ca să le găsească. Fetele trimit logodnicilor ouă pe care sunt scrise declaraţii de dragoste. În Saxonia, lângă oraşul Boutzen, există o colină la poalele căreia curge un râu. Sus este o capelă de lângă care femeile şi bărbaţii aruncă ouă. Jos, lângă apă, sunt copiii. Ei le prind şi îşi încarcă săculeţele de la brâu.
Olanda: obiceiul ciocnitului se păstrează şi astăzi. În zilele de Paşte, tradiţional se mănâncă ouă cu o anumită prăjitură, pe care brutarii o oferă clienţilor lor. Preoţilor le sunt oferite ouă vopsite, iar fetele le dăruiesc flăcăilor. Ouăle vopsite în verde se ascund în iarbă, ca să le caute copiii.
Polonia: pentru a obţine un anumit desen, se cufundă oul în culoare, iar când aceasta s-a uscat, se desenează cu ceară. Oul se introduce apoi în borş de sfeclă sau în oţet, astfel că părţile neacoperite se decolorează.  După ce se îndepărtează ceara, rămâne desenul colorat pe fond alb. Cele mai răspândite motive sunt crenguţa, bradul şi morişca.
Rusia: în Lunea Paştilor, ruşii se duc la cimitir cu ouă roşii pentru a cinsti morţii. Fetele se urcă pe un deal şi se aşează în cerc. Una din ele iese în mijlocul cercului, ţinând în mână pască şi ouă de Paşte. Ea spune o rugăciune şi rosteşte versuri în cinstea primăverii.
Ucraina: ca şi în Rusia, ucrainenii se duc în zilele sărbătorilor de Paşte la cimitir, cu cozonaci, vin şi ouă. Pentru cinstirea morţilor, ouăle se rostogolesc pe morminte, apoi se îngroapă în pământ sau se consumă pe loc de către membrii familiei ori se dau de pomană celor nevoiaşi. Tradiţional, există pictori meşteşugari care execută ouă încondeiate la comandă. În trecut, gospodinele colorau ouăle cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapă, florile de tei, frunzele de mesteacăn, boabele coapte de soc etc.  De Paşte, rudele şi îndrăgostiţii îşi dăruiesc ouă vopsite şi ornate. Se spune că acela al cărui ou nu se sparge va trăi mai mult.
Suedia: ouăle se ornează cu desene hazlii, cu rime şi inscripţii care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. Ouăle de Paşte au darul de a prezice: dacă nu sunt pline, înseamnă că hambarele vor fi goale în anul acela. Va avea noroc fericitul care găseşte un ou cu două gălbenuşuri: se va căsători sau logodi.
Ungaria: predomină ouăle vopsite în roşu şi galben. Printre motivele de ornamentaţie cele mai des folosite sunt: stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă, femei cu coşuri de ouă în mână. În mediul rural există obiceiul ca în a doua zi de Paşte fetele să fie duse la fântână şi acolo să fie stropite cu apă de către flăcăi.

Preparate delicioase reprezentative

Cea mai importantă sărbătoare a anului, Paştele, este sărbătorită în lume, potrivit tradiţiilor. Ouă, pască, pâine, miel sunt pe mesele credincioşilor. După o lungă perioadă de post, toată lumea aşteaptă Paştele, pentru a servi preparate gustoase şi a se bucura alături de cei dragi de această sărbătoare. În multe ţări se servesc preparate tradiţionale, speciale pentru sărbătoarea Paştelui. Cum în acest an Paştele se sărbătoreşte în aceeaşi perioadă de către catolici şi ortodocşi, vă prezentăm în continuare obiceiurile diverselor popoare legate de această aniversare.
Italia: Agnellino – mielul bine prăjit este specialitatea italienilor în aceste zile, servit cu anghinare şi piper. În unele zone se serveşte o pâine coaptă sub formă de coroană şi împodobită cu bomboane cu forma oului, colorate. De asemenea, se dăruiesc ouă vizitatorilor, care sunt binecuvântate de preot. De obicei, ouăle se păstrează în centrul unei pâini, sub formă de pui sau iepuraş.
Olanda: de Paşte, mesele olandezilor sunt decorate cu ouă colorate şi flori. Se serveşte o pâine dulce, umplută cu stafide, numită Paasbrood, un preparat tradiţional.
Franţa: clopotele de biserică nu sună începând cu Vinerea Mare până în Duminica de Paşte, în semn de respect pentru suferinţa prin care a trecut Iisus. Se spune că în această perioadă clopotele au plecat spre Roma, de unde se vor întoarce aducând daruri, în special ouă. Când sună clopotele de Paşte, copiii ies în stradă pentru a auzi întoarcerea clopotelor. Oamenii îşi urează, în aceste zile, când se întâlnesc, “Heureuses Paques” (Paşte fericit!). Iepuraşul de Paşte se numeşte Pierre LeBunnee.
Suedia: Săptămâna Mare începe cu Duminica Floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii obişnuiesc să ducă la biserică crengi de salcie, care ţin locul celor de laur. Ei le-au ţinut în casă timp de o săptămână, pentru a înflori mai repede, datorită căldurii. Desigur că există şi superstiţii legate de această perioadă. Se crede că vrăjitoarele au o putere deosebită în această perioadă, în special cele de magie neagră. Cu o zi înainte de Paşte, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitoare şi merg la vecini cărora le lasă vederi de Paşte, pentru care primesc bani sau dulciuri. În partea de vest a ţării există obiceiul să se lase scrisoarea în cutia poştală sau sub uşă, expeditorul rămânând necunoscut. Ouăle fierte, frumos colorate, sunt neapărat incluse în meniul suedezilor în această perioadă.
În Germania, prietenii îşi dăruiesc ouă vopsite în diverse motive tradiţionale. Se spune că îţi aduce noroc să mănânci verdeţuri în joia dinaintea Paştelui. Pe dealuri se aprind focuri, în seara de Paşte.
Mexic: pentru mexicani, în mare parte catolici, Săptămâna Sfântă şi Paştele reprezintă un bun moment de a-şi petrece concediul, astfel că autostrăzile sunt pline în aceste zile. În aceaste două săptămâni, elevii nu învaţă, băncile şi instituţiile sunt închise, rămânând în activitate, însă, majoritatea agenţiilor de turism. Iepuraşul de Paşte nu este prezent în Spania, poate doar în supermarket.
Europa de Est: tradiţia vopsirii ouălor datează, în aceste ţări, din Evul Mediu. În Ungaria se pictează pe ouă flori roşii, către simbolizează sângele vărsat de Iisus. În Iugoslavia se scrie pe ouă XV, care reprezintă propoziţia “christos valkrese” – “Hristos a Înviat!”. Polonezii duc preparatele de Paşte la biserică pentru binecuvântarea preotului. Ei le servesc la prima masă de Paşte. În Rusia se pregătesc prăjiturele speciale, numite blini. Mâncarea de miel, servită în perioada Paştelui, este specifică ţărilor europene.
Grecia: există obiceiul ca oamenii să plece de la biserică ţinând în mână lumânarea aprinsă. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. În aceste zile se mănâncă o pâine specială, numită “pâinea lui Iisus”. În centrul pânii este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub formă de ouă. Masa de Paşte începe duminică după-amiază, prelungindu-se până spre seară.
Roxana MOLDOVAN

Prăjitură de Paşte cu ciocolată

Posted in Info culinar with tags , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Ingrediente pentru aluat: un kg făină; 250 g zahăr; 150 g unt; 50 g drojdie; 400 ml lapte; 6 gălbenuşuri; o linguriţă sare; un albuş pentru uns; câte o esenţă de rom şi de vanilie; 50 ml ulei pentru formă.
Ingrediente pentru umplutură: 200 g ciocolată menaj; 100 g cacao; 100 g zahăr; câte 30 g făină şi amidon; 8 ouă; o esenţă de vanilie; 30 ml lapte; 200 g unt; 200 g migdale; 80 g smântână.
Pregăteşti aluatul aşa: cerni făina într-un castron, iar în mijloc faci o adâncitură în care pui gălbenuşurile frecate cu zahărul, sarea şi drojdia dizolvate în laptele călduţ. Adaugi esenţele şi frămânţi aluatul cu mâinile unse cu unt topit, în acest fel încorporând întreaga cantitate. Laşi aluatul la dospit, la cald, timp de o oră.
Pregăteşti umplutura aşa: mixezi pe bain-marie ouăle cu zahărul, ciocolata topită, laptele, făina, amidonul, cacaoa şi mirodeniile. Amesteci cu o lingură de lemn, până când compoziţia se îngroaşă. Când crema s-a răcorit, încorporezi smântâna şi untul. Ungi cu ulei două forme cu diametrul de 18 centimetri. Întinzi aluatul în strat de 7-8 mm. Tapetezi cu el baza şi pereţii formelor, iar pe margini decorezi cu aluat împletit. Repartizezi în mijloc umplutura şi presari 3/4 din migdalele mărunţite. Ungi aluatul cu albuş bătut şi presari feliile de migdale. Introduci pasca la cuptor, la foc mediu, pentru 40-50 de minute.
Roxana MOLDOVAN

Miel copt în vin

Posted in Info culinar with tags , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Ingrediente: o pulpă de miel; un litru vin roşu; 2 linguriţe de miere; 3-4 fire usturoi verde; o linguriţă piper negru măcinat; o linguriţă rozmarin; 2-3 fire rozmarin verde; 3 linguri ulei; Delikat pentru friptură de miel şi pastramă.
Pentru marinată: un morcov; o ceapă; o lingură boabe muştar; o lingură piper negru măcinat; 2 linguri oţet de vin aromat.
Preparare: Fasonează frumoos pulpa de miel şi aşeaz-o într-un vas mare. Adaugi ingredientele de marinată (morcovul şi ceapa tăiate mai măricel), apoi apă cât să cuprindă pulpa de miel. Lasă la marinat câteva ore. Scoate pulpa din marinată, scurge-o bine de zeamă şi freac-o bine cu Delikat pentru friptură de miel şi pastramă. Aşeaz-o în tava în care ai pus uleiul. Unge-o cu miere desfăcută în puţină apă călduţă. Toarnă deasupra jumătate din cantitatea de vin şi pune în sos rozmarinul uscat şi partea albă de la usturoi tocată foarte mărunt sau zdrobită foarte bine. Dă la cuptorul incins, la foc potrivit. Lasă 30 minute, stropind din când în când friptura cu vin. După o jumătate de oră. toarnă restul de vin, dă focul mai tare şi lasă până face o crustă frumoasă. Serveşte cald, cu rozmarin verde şi ardei iute, cu garnitură de cartofi natur.
Roxana MOLDOVAN

Felicitări

Posted in Felicitări with tags , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Divina Lumină a Învierii să ne facă pe toţi mai buni şi mai înţelepţi, ca să putem munci în pace pentru o viaţă mai bună pentru noi şi pentru cei dragi.
La Mulţi Ani!
Aurel Ilea, SC QUARK

Felicitări

Posted in Felicitări with tags , , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Fie ca strălucirea Învierii Domnului să ne lumineze cugetele şi să ne aducă rodul meritat al muncii pentru noi şi pentru cei apropiaţi sufletelor noastre.
La Mulţi Ani cu sănătate!

Adrian Iacob, Consumcoop RÂUL DOAMNEI, Domneşti