Arhivă pentru mircea draghici

Stenograme în cazul Nicolescu: trafic de influenţă pentru European Project Consulting, firma lui Drăghici!

Posted in Dezvaluiri with tags , , , , , , , , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

Procurorii anticorupţie îl anchetează şi pe deputatul PSD Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, în dosarul preşedintelui Constantin Nicolescu. Parlamentarul argeşean este acuzat de faptul că alături de Constantin Nicolescu s-ar fi folosit de calitatea pe care o are şi le-ar fi impus mai multor primari să semneze contracte de consultanţă în domeniul strategiei de dezvoltare locală cu o firmă din Bucureşti, European Project Consulting, care şi-a deschis un punct de lucru în Piteşti. Anchetatorii îl acuză pe deputatul pesedist că ar fi avut strânse legături cu această firmă de consultanţă.
Telefonul lui Nicolescu era ascultat la greu, din moment ce procurorii anticorupţie au la dispoziţie înregistrări ale convorbirilor acestuia cu zeci de primari, dialoguri în care preşedintele C.J. se interesa de evoluţia respectivelor proiecte europene.
După arestarea lui Constantin Nicolescu, zeci de primari au făcut potecă la DNA pentru a răspunde acuzaţiilor aduse de procurori privind favorizarea firmei de consultanţă a lui Mircea Drăghici la contracte cu administraţiile locale, în urma intervenţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean.
În primă fază, edilii au fost extrem de reţinuţi în declaraţii, mulţi dintre ei fiind loviţi de amnezie, afirmând că nu-şi amintesc, pur şi simplu, de afacerile cu European Project Consulting. Alţii au recunoscut că au fost invitaţi să treacă pe la sediul din Piteşti al firmei de consultanţă şi, mai mult, unii dintre ei au declarat că l-au văzut acolo pe deputatul Mircea Drăghici şi că în anumite cercuri se vorbea despre o potenţială implicare a parlamentarului argeşean în afacerile firmei bucureştene. La scurt timp, toţi au fost chemaţi din nou la DNA, unde procurorii au dat drumul casetelor cu înregistrări telefonice purtate de Nicolescu şi primarii argeşeni. Aceştia şi-au schimbat imediat declaraţiile iniţiale.

Vasile Nică, primar Valea Danului

Declaraţia iniţială
“Am avut discuţii cu Constantin Nicolescu despre încheierea contractelor referitoare la strategia de dezvoltare  locală, însă nu mi s-a indicat cu ce firmă să închei acest contract. Am discutat şi cu alţi primari şi ei mi-au indicat firma din Bucureşti. Contractul mi l-a înmânat Mircea Drăghici”.

Interceptările telefonice

Constantin Nicolescu: Ce faci, primare?
Vasile Nică: Muncesc!
C.N.: Eşti trecut la un proiect aicea şi vreau să ştiu dacă ai primit un contract pentru… proiectul de strategie comunală de dezvoltare acolo la tine. Ai primit contractul acela?
V.N.: Nu!
C.N.: Modelul de contract pentru strategia de dezvoltare rurală!…
V.N.: Da, îl am, ştiu de el, da’… S-ar putea să… Că mi l-a dat domnul Drăghici, cred…
C.N.: Da! Semnează-l, dă-i drumul, că îţi dau eu sursă de bani, nu te mai plânge acolo. Daţi drumul la contract, nu v-am spus că vă dau eu bani?!?…
V.N.: Bun, perfect…

Declaraţia finală

Şi primarul din Valea Danului şi-a schimbat depoziţia iniţială. “După ce am ascultat convorbirea telefonică, pot să spun că am purtat o discuţie cu Constantin Nicolescu în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a comunei Valea Danului, acesta sugerându-mi să semnez un contract de prestări-servicii cu firma EPC, urmând ca sumele necesare pentru plată să fie alocate de la Consiliul Judeţean (…) Nu-mi aduc aminte nici până în prezent dacă am primit contractul de la Mircea Drăghici sau de la European Project Consulting”.

Mihai Ungurenuş, primar Corbi

Constantin Nicolescu: Alo!
Mihai Ungurenuş: Ăaa, bună ziua, domnule preşedinte! Ungurenuş sunt, de la Corbi…
C.N.: Să trăieşti, bărbate! Ce faci?
M.U.: Am… Eram gata să ajung la primărie, c-am fost la Albota şi am trecut şi pe la Consiliu, dar eraţi în sala 2, la şedinţă.
C.N.: Şi ai rezolvat ceva acolo?
M.U.: Mi-a promis… că… ar încerca să mă ajute cu două hectare, două jumătate, a zis că nu are mai mult acolo, dar nu primesc acum hârtia, şi-am venit la domnul Ionescu şi-a zis: „Păi, domne, eu sunt în concediu, uitaţi c-o să viu”. Şi-a notat toate problemele şi o să trimită.
C.N.: Dar i-ai dus originalul acolo?
M.U.: Păi originalul a zis: “Domne, degeaba… originalu’!” Deci m-am dus cu el, originalul e al meu. Vrea adresă de la comisia de fond judeţeană către dânsul. Nu are adresă.
C.N.: Bine, mă ocup eu să fac o adresă dimineaţă. Mă’, eu te-am sunat pentru două treburi… ştiţi că noi am discutat să facem studiul ăsta de dezvoltare… a localităţii.
M.U.: Da.
C.N.: Bun, ai primit contractul la matale care trebuie semnat? Pentru proiectul ăsta? E vorba de proiectul de dezvoltare a comunei!
M.U.: Nu, nu am primit!…
C.N.: Ba da!
M.U.: Să mă mai uit o dată acolo. Cât oi fi fost eu în perioada asta în concediu, să nu… să nu fie, să-l fi luat viceprimarul şi să nu mi-l arate.
C.N.: Bine, mai verifică şi-mi spui dacă ai acolo, da?
M.U.: Da…
C.N.: Bine!

Elisaveta Tudose, primar Coşeşti

Elisaveta Tudose: Cine mi-a dat să semnez contractul?
Constantin Nicolescu: Păi, uite Mircea Drăghici spune că e la dumneavoastră acolo, vedeţi că îl aveţi pe fax. Uitaţi-vă la el şi-l faceţi, da, bine? Ai vreo reţinere?
E.T.: Nu, nu am nicio reţinere!
C.N.: Nu aveţi nicio reţinere, da?
Declaraţia finală a Elisavetei Tudose, primar Coşeşti: “Constantin Nicolescu m-a îndrumat să semnez contractul cu European Project Consulting, deoarece vor fi viraţi banii de la C.J. pentru plata contractului”.

Gheorghe Drăgan, primar Lunca Corbului

Gheorghe Drăgan: De la Lunca Corbului, domn preşedinte…
Constantin Nicolescu: Mă’, primare, tu ai la tine acolo, ai primit un contract pentru Căminul Cultural şi pentru strategia de dezvoltare?
G.D.: Da!
C.N.: Ai primit bani?
G.D.: N-am primit până acum.
C.N.: Dar contractul îl ai acolo?
G.D.: L-am primit de la…
C.N.: Domnul Drăghici.
G.D.: Da, de la domnul Drăghici, da!
C.N.: Păi, semnează-l şi-ţi dau banii!
G.D.: Păi, l-am semnat, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat? Vorbeşte tu cu Mircea Drăghici, poate vă înţelegeţi amândoi, că el zice că nu l-ai semnat.
Mircea Drăghici: Deci 35.000 în total, 20.000 studiul şi 15.000 căminul.
G.D.: Am înţeles, am înţeles!
M.D.: Da, ce bine, da!
G.D.: Bine, bine…

Dumitru Voicu, primar Miceşti

Constantin Nicolescu: Măi Mitică, tu n-ai bani la capitolul plată proiecte? Tu eşti bogat sau sărac?…
Dumitru Voicu: Cum adică?
C.N.: N-ai?
D.V.: Da, sunt sărac, pentru că am multe proiecte.
C.N.: Păi nu, da’ tu ai un contract acolo. Eşti la birou sau eşti plecat? Eşti în concediu, când vii?
D.V.: Aseară am plecat, trebuia să vin sâmbătă seara.
C.N.: Eşti în concediu?
D.V.: Sunt la un curs, dar vin sâmbătă.
C.N.: Vorbeşte cu Mircea Drăghici şi ai de semnat un contract şi vedeţi… Dacă n-ai bani în buget, îţi dau eu bani, da?
D.V.: Da, da ştiu, de fapt două am cu Mircea.
C.N.: Două?
D.V.: Unul de 5.000 şi altul de 3.150.
C.N.: Da, bine!
Declaraţia finală dată de Dumitru Voicu la DNA: ”Am vorbit cu Constantin Nicolescu şi i-am spus că nu am bani pentru ideile mele la proiectele în derulare necesare dezvoltării localităţii. În ceea ce priveşte faptul că nu mi-am amintit de convorbire, situaţia a fost de natură că în acea perioadă am fost plecat la un curs – Managementul apărării contra dezastrelor pe plan local. Nu am avut percepţia că am fost forţat sau influenţat de preşedintele C.J. să semnez contractul”.

Gheorghe Matei, primar Mihăieşti

Constantin Nicolescu: Vino la mine, încoace. Vino pe la mine să vorbim mâine dimineaţă. Da, am înţeles că ai luat legătura cu Drăghici. Se bagă finanţarea de la Mediu pentru alimentarea cu apă la tine acolo… Să semnezi contractul ăsta pentru strategia comunală şi pentru centrul virtual de acolo. Ai un contract venit la tine?
Gheorghe Matei: Contractul l-am semnat şi l-am adus la Consiliul Judeţean.
C.N.: L-ai semnat deja?
G.M.: Da, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: Păi, uite… Mircea e lângă mine şi zice că nu.
G.M.: 12 localităţi, ba da, ba da.
C.N.: Păi nu, mă’, nu ăsta, de firma care vă face proiectele vorbesc.
G.M.: Nu, nu, acela nu…
C.N.: E vorba de contracte, sunt cu firma care-ţi face strategia de dezvoltare locală şi proiectul ăsta de aplicaţii pentru resursele umane.
G.M.: L-am semnat, l-am semnat de 10 zile.
C.N.: Păi, uite, ţi-l dau pe Mircea, poate ştie Mircea şi nu ştiu eu, e lângă mine.
Mircea Drăghici: Să ne trăiţi!
G.M.: Să trăiţi, domnule director, l-am semnat!
M.D.: Păi cum? Că nu l-am văzut.
G.M.: Păi nu, am fost la birou acolo şi l-am semnat, l-am semnat.
M.D.: Nu, dumneavoastră aţi semnat acordul.
G.M.: Da.
Declaraţia finală dată de Gheorghe Matei la DNA Piteşti: ”Este posibil să fi purtat discuţii cu Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu, dar nu-mi amintesc din cauza trecerii timpului. Mircea Drăghici reprezenta o firmă de consultanţă, acesta întrebând primarii că, dacă vrem să obţinem fonduri europene guvernamentale, ne ajută cu consultanţă de specialitate şi proiectare şi că ar avea o firmă cu acest obiect de activitate. Este posibil ca în ziua semnării contractului să mă fi întâlnit cu Mircea Drăghici, dar nu-mi mai aduc aminte”.

Marian Ibric, primar Leordeni

Marian Ibric: Ibric sunt, să trăiţi, domn’ preşedinte!
Constantin Nicolescu: Noroc! Măi primare general, tu ai un contract acolo pentru strategia de dezvoltare locală şi pentru centrul virtual. Ai semnat contractul ăsta sau nu l-ai semnat?
M.I.: Pă’… Cel care a fost făcut ultima dată, pentru care s-a depus acum pe… FARE?
C.N.: Nu, domn’e, contractul ca să-ţi facă strategia de dezvoltare. Ştiţi, v-am chemat aicea să vă faceţi strategiile de dezvoltare, trebuie să… faceţi contractul!
M.I.: Păi contractul nu l-am făcut, am depus, a venit şi-a… toate documentele, dar contractul nu cred că l-am semnat.
C.N.: Păi semnează-l ca să… Ce mai trebuie să faceţi? Daţi-l să vă dau banii, dacă nu, nu vă dau banii!
M.I.: Eu ştiu că am… deci tot, hotărâre de consiliu, tot ce e necesar am depus.
C.N.: Păi, auzi, mă, deci e, ai primit contractul sau nu l-ai primit? Asta-i întrebarea, dacă nu, te pui de acord cu Mircea Drăghici şi vă lămuriţi!
M.I.: Da, da, verific acum. Da, da.
C.N.: Ca să ştiu dacă vă bag la rectificarea asta sau nu vă bag. Da?
M.I.: Da, da, da.
C.N.: Bine!
Declaraţie finală a primarului din Leordeni, Marian Ibric: “Am discutat telefonic cu Constantin Nicolescu. Am fost sunat să semnez contractul pentru dezvoltare locală, că dacă nu, nu ne dă banii! Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici”.

Ion Marin, primar Stoeneşti

Constantin Nicolescu: Da, Marinică, tată!
Ion Marin: Să tră… să trăiţi, domn’ preşedinte!
C.N.: Mă’, Marinică, ce faci Marinică?
I.M.: Ăăă… am primit ordin să vă sun!
C.N.: Mă’, tu ai primit un contract pentru strategia de dezvoltare a localităţii la tine acolo?
I.M.: Da.
C.N.: Şi l-ai semnat?
I.M.: Păi nu l-am semnat până când n-am dat hotărârile. Acum trebuie să-l semnăm.
C.N.: Bine, semnează-l şi dă-i drumul, că-ţi dau bani eu acolo, da?
I.M.: Da, da, da.
C.N.: Bine.
I.M.: Da.
C.N.: Dacă ai nelămuriri, te pui de acord cu Mircea Drăghici.
I.M.: Da, domn’e, da, da!
C.N.: Bine, bine mersi!
I.M.: Da, păi am dat drumul la restul de hârtii şi acum îl semnăm.
C.N.: Bine.
Declaraţia finală a primarului Ion Marin: “Constantin Nicolescu ne-a promis că ne sprijină financiar şi chiar ne-a sprijinit. Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici dacă am nelămuriri la semnarea contractului”.

Ion Popa, primar Stâlpeni

Constantin Nicolescu: Alo!
Ion Popa: ‘Trăiţi, domn’ preşedinte,
am înţeles că trebuia să ne…
C.N.: Da, primare, insistă…
I.P.: Da.
C.N.: Ai acolo un contract pentru strategia de dezvoltare locală.
I.P.: Da!
C.N.: La tine, acolo, şi pentru centrul ăsta. Ai semnat contractul?
I.P.: Ăaa… Contractul cu cine?
C.N.: Cu firma pentru care v-am chemat aicea să semnăm contractul…
I.P.: Aaa, l-am semnat, am semnat ăla. Da, ăla de strategie. L-am semnat, am fost, sigur că da!
C.N.: Unde e?
I.P.: Păi la domnul Drăghici!
C.N.: L-ai trimis la Drăghici?
I.P.: Sigur că da!
C.N.: Ia, uite ţi-l dau la telefon pe Drăghici, o lămureşti cu el.
I.P.: Alo! Să trăiţi!
Mircea Drăghici: Acordul, nu, acolo am semnat acorduri, acordurile de parteneriat pentru centrul de resurse…
I.P.: Păi şi contractul, păi contractul trebuia să-l trecem prin hotărâre de consiliu?
M.D.: Nu, fiind sub 5.000, nu, domnule primar.
I.P.: Păi da, da’ l-aţi înaintat dumneavoastră şi nu v-am semnat? N-o fi ajuns la mine!
M.D.: Da, v-am dat un model, v-am dat un model şi v-am dat şi o ofertă.
I.P.: Da?
M.D.: Da’ nu-i nimic. Revenim la dumneavoastră, sigur că da!
I.P.: Da, reveniţi că nu… eu.
M.D.: Revenim!
I.P.: Odată ce-am semnat actele, eu am zis că am terminat…
M.D.: Da, noi ne-am asigurat că domnul preşedinte… şi de aceea suntem la domnia sa.
I.P.: Ştiu, ştiu, eu nici n-am… eu n-am făcut niciun comentariu, să ştiţi dumneavoastră.
M.D.: Mda!
I.P.: Da, probabil nu, nu ştiu eu nu… reţin că…
M.D.: Mda, revenim cu…
I.P.: Da.
M.D.: Contractele să le semnaţi.
I.P.: Da, sigur că da!

Gheorghe Cernătescu, primarul din Cuca

Declaraţia iniţială
“La una dintre şedinţele ţinute în sala de şedinţe a C.J. au fost prezenţi şi reprezentanţii de la European Project Consulting Bucureşti, două fete. Au prezentat oferta acestei firme cu posibilitatea întocmirii strategiei de dezvoltare a localităţii. După şedinţă, ne-am întâlnit la locaţia acestora din apropierea Prefecturii. Am încheiat contractul în data de 17.07.2007 la Primărie”.
Interceptările telefonice
G.C.: De la Cuca… Sunt Cernătescu!
C.N.: Da, domn’ primar! Te-am chemat, te-am căutat să te întreb, ai acolo o propunere de contract pentru strategia de dezvoltare şi pentru o aplicaţie la cămin sau ce ai acolo?
G.C.: Da, domn’ Preşedinte, aveam de gând să vin mâine la dumneavoastră, dacă…
C.N.: Bun, n-ai bani în buget?
G.C.: Nu am, domn’ preşedinte, dacă nu vă supăraţi.
C.N.: Da, îţi… semnez contractul şi-ţi vin acolo bani! Ai propunere de contract la tine acolo?
G.C.: Ăaa, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat?
G.C.: Da.
C.N.: Eşti băiat isteţ, dacă…
G.C.: Păi nu, păi da, am fost la dumneavoastră atunci cu domnul Drăghici.
C.N.: Bine, nu mai pierde vremea, dă-i drumul la contract şi gata!
G.C.: Păi la contract se totalizează cam vreo, eu ştiu vreo….
C.N.: Ştiu cât totalizează, o să-ţi dau cât totalizează. Da!

Declaraţia finală

Primarul din Cuca şi-a nuanţat declaraţia dată în faţa procurorilor după ce a ascultat discuţii vechi purtate cu preşedintele C.J. “După ce am studiat materialul procurorilor şi am audiat convorbirea telefonică purtată cu Constantin Nicolescu, revin la declaraţia dată în calitate de martor. Din cauza trecerii timpului, la momentul la care am fost audiat nu am putut să relatez în faţa procurorilor amănunte cu privire la întrebările puse, însă după ce am audiat convorbirea purtată cu Nicolescu, arăt că este adevărat că acesta mi-a spus că îmi va plăti contractul de prestări servicii, pe care-l semnasem cu EPC”, a declarat acesta.

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara

Declaraţia iniţială

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara: “La şedinţa Colegiului prefectural din aprilie 2007, am discutat despre firma European Project Consulting din Bucureşti cu alţi primari. După ce am încheiat contractul în data de 23 august 2007 cu European Project Consulting şi s-a întocmit studiul de feza-bilitate, C.J. a virat banii. Contractul s-a semnat la sediul firmei din Bucureşti”.

Interceptările telefonice

Dumitru Secăreanu: Da, domnule preşedinte!
Constantin Nicolescu: La tine, acolo, ai contractul de strategie de dezvoltare locală?
D.S.: Da!
C.N.: Ai contractul la tine, ai dubii să-l semnezi?
D.S.: Nu, nu, nu, cum, nu nu!
C.N.: Atunci, dă-i drumu’, semnează-l şi dacă nu ai bani, îţi trimit eu bani în buget acolo.
D.S.: Am înţeles, domn’ preşedinte, am înţeles, mai bine ca aşa nu se putea, da!
C.N.: Deci contractul pentru strategia de dezvoltare a comunei…
D.S.: Da.
C.N.: Explicaţii ai, la tine acolo se munceşte, centrul… şi o aplicaţie de urgenţă, se numeşte centrul de urgenţă.
D.S.: Da, da, centru de urgenţă, da…
C.N.: Bun, semnează contractele şi eu îţi trimit banii acolo!
D.S.: Am înţeles, domn preşedinte, da, da!

Declaraţia finală

“Pot preciza după ascultarea convorbirii telefonice că a existat o discuţie prin care Constantin Nicolescu mi-a cerut să semnez contractul de prestări servicii pentru strategia de dezvoltare a comunităţii cu promisiunea că după semnare îmi va asigura sursa de finanţare pentru plata prestaţiei”.
Printre cei care au dat declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie s-a numărat şi Carmen-Oana Onela, director şi asociat în cadrul European Project Consulting Management, care a spus printre altele: “Mircea Drăghici a avut calitatea de asociat, dar eu m-am retras din această firmă în 2008. L-am cunoscut pe Mircea Drăghici ca un potenţial colaborator cu experienţă şi cunoştinţe în domeniul oamenilor de afaceri din Argeş”.

Ce au declarat ceilalţi primari

Constantin Iatagan, primar Şuici: “La şase luni de la semnarea contractului, am auzit discutându-se, fără să-mi aduc aminte persoana sau să am vreo dovadă, că Mircea Drăghici ar avea interese la această firmă”.
Niculae Dochinoiu, edilul-şef al comunei Vedea: “La una dintre vizitele la sediul European Project Consulting din Piteşti l-am întâlnit acolo pe Mircea Drăghici şi chiar am stat de vorbă cu el”.
Mihai Tarbă, primar Dragoslavele: “Am avut o convorbire cu preşedintele Consiliului Judeţean înainte de semnarea contractului de prestări servicii între Consiliul Local Dragoslavele şi EPC, iar acesta mi-a spus să semnez contractul cu această firmă, deoarece finanţarea va fi asigurată de Consiliul Judeţean. I-am spus lui Constantin Nicolescu că o să-l sun pe Mircea Drăghici legat de semnarea contractului”.
Marcel Ciobanu, primar Uda: “Nu-mi aduc aminte dacă s-a dat vreo hotărâre privind încheierea contractului cu firma European Project Consulting. În ziua de 23 august 2007 s-a semnat contractul la sediul Primăriei. Nu-mi aduc aminte ca ei să se fi deplasat la Uda pentru întocmirea studiului de fezabilitate şi strategiei de dezvoltare locală”.
Sevastian Pupăză-Roşu, primar Stolnici: “Eu am semnat două contracte cu această firmă. Unul pentru Îmbunătăţirea Serviciului voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Stolnici, Morăreşti, Tigveni, Nucşoara, Dragoslavele, Mozăceni şi încă o localitate pe care nu mi-o mai amintesc. Am plătit suma de 40.000 lei. Despre faptul că Mircea Drăghici ar avea un interes la această firmă am aflat în urmă cu un an din discuţii cu alţi primari şi din presă”.
Bebe Ivan, primar Băbana: “În martie 2008 m-a sunat Mircea Drăghici şi mi-a spus că am o restanţă de plată privind încheierea contractului de prestări servicii cu European Project Consulting din Bucureşti”.

Vladimir ALBU

“Rapsodia păstorească” de la Corbi – Ştefan Lăzăroiu susţine fermierii nord-argeşeni

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Tradiţionala sărbătoare a vrednicei comunităţi de pe valea Râului Doamnei a ajuns la ediţia cu numărul 41. Născută în timpul dictaturii comuniste, s-a vrut şi a reuşit să rămână ziua în care este cinstită una dintre cele mai vechi ocupaţii ale ţăranului român. Cel care s-a născut şi a crescut pe sub poale de codru şi de munte, a învăţat din fragedă pruncie că nimic nu-i vine de pomană şi că viaţa poate fi îngăduitoare sau chiar darnică numai dacă ştie să se bată pentru drepturile lui şi ale celor ce-i stau alături. A ştiut să fie deopotrivă stăpân şi slugă la pământ, la oi şi vite, la cai şi măgari, la ape şi la creste de munte, apărându-le cu câinii, cu bâtele, cu sabia, suliţa, cu coasa şi cu furca de jivinele flămânde cu două sau cu patru picioare, venite de aiurea ca să-i tulbure apele vieţii. De-aceea omul de la munte vorbeşte mai puţin, face mai mult şi nu-şi risipeşte timpul plângându-le de milă nevolnicilor. Strămoşii oamenilor din Corbi şi-au durat biserică în stâncă şi au rezistat ca să le transmită celor de azi, odată cu moştenirea a tot ceea ce au agonisit, şi poruncă straşnică să păstreze averea neamului nezmintită şi s-o dea la rândul lor urmaşilor. Iar la “Rapsodia păstorească” din acest an s-a dovedit că nici ei şi nici vecinii sau oaspeţii nu dau cinstea pe ruşine.

Întâlnirea fermierilor la Căminul Cultural

Prima acţiune din program a fost această întrunire a oamenilor care sfinţesc glia cu sudoarea muncii. Sala mare a instituţiei s-a umplut, căci era ora 9, una la care agricultorul sau păstorul, în mod obişnuit, face pauza pentru prânzul cel mic. La masa prezidiului şi-au găsit loc nu numai Virgil Baciu, preşedintele Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”, dar şi Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”(unul dintre organizatorii manifestării), precum şi oaspeţi de onoare ca Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Oierilor de Munte din Braşov, deputatul PSD Mircea Drăghici sau contacandidatul său declarat la acest post, Ştefan Lăzăroiu, liderul PDL Curtea de Argeş. Un personaj foarte important a fost Marius Stroescu, directorul APIA Argeş. Cuvântul de deschidere a fost rostit de primarul Mihai Ungurenuş, urmat de medicul veterinar Ion Săvescu, de Eugen Gonţea, Virgil Baciu şi alţii. Dezbaterile au fost punctuale, axate pe accesarea de fonduri pe Măsura 141 sau pe Măsura 121, s-au formulat întrebări şi s-au oferit răspunsuri pertinente de la Marius Stroescu, Lulu Cujbescu, consultant CODAN pentru fonduri europene sau de la doctorul veterinar Vasile Pampureac. Cu acest prilej, participanţii au fost informaţi şi de obligaţiile ce le revin celor care accesează fonduri, în sensul că trebuie să-şi dezvolte afacerea pentru care primesc bani, astfel încât s-o scoată din zona minimei subzistenţe, transformând-o într-una profitabilă. În caz contrar riscă nu numai sistarea finanţării, ci chiar să fie puşi în postura de a returna banii primiţi, pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate.

Primarul Ungurenuş îşi arată muşchii

Virgil Baciu n-a reuşit să înmâneze diplomele de merit acordate de asociaţia pe care o conduce în cadrul festiv din sala Căminului Cultural. Şi asta pentru că s-a opus gazda, stăpânul comunei, primarul Mihai Ungurenuş, pe motiv că se depăşea timpul şi că ploaia ameninţa împrejurimile. Văzând că nu avea cu cine se înţelege, preşedintele Baciu i-a invitat pe cei nominalizaţi şi pe toţi fermierii care doreau, să treacă strada la sediul Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”. Zis şi făcut şi acolo au continuat discuţiile pe teme de mare interes pentru truditorii pământului, fără teamă că se scurge nisipul din clepsidra timpului şi n-are cine s-o întoarcă. Totodată s-au distribuit 25 diplome de merit atât pentru cei care au accesat fonduri de finanţare, cât şi pentru cei care i-au ajutat la întocmirea documentaţiilor necesare, precum Lulu Cujbescu sau ing. Daniela Pampureac (care din motive obiective n-a putut fi prezentă, dar distincţia a fost primită de soţ).
Virgil Baciu a mai dat din partea asociaţiei pe care o conduce 35 premii – accesorii şi aparate pentru agricultură, primite cu mare bucurie şi recunoştinţă de cei recompensaţi. În ciuda spaţiului destul de restrâns, cei prezenţi s-au simţit în largul lor, simţind că erau primiţi cu dragostea şi respectul cuvenit lor şi muncii lor. Indelicateţea primarului care ţinuse cu tot dinadinsul să demonstreze că e cel mai tare în stâna lui, n-a fost taxată – aşa cum ar fi de aşteptat – pentru că, spunea un localnic mângâindu-şi sugestiv obrazul, “De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere…”.

Paradă populară în centrul comunei

În timp ce pe cer se adunau nori tot mai întunecaţi, toţi cei prezenţi aşteptau cu sufletul la gură parada portului şi obiceiurilor populare. În mijlocul oamenilor îşi găsiseră loc atât vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, şeful delegaţiei pesediste, cât şi puternica echipă pedelistă condusă de Ştefan Lăzăroiu, din care nu lipseau Vasile Sabie, Gheorghe Alecsei, Sever Pahonţu, Ruxandra Barbu (la care s-a alăturat ceva mai târziu şi prefectul Gheorghe Davidescu), dar şi Cornel Lazăr, de la PC.
Parada populară care a urmat a fost cu totul deosebită, incluzând atât grupuri de fete frumoase cum numai pe meleaguri mioritice poţi întâlni, dar şi formaţii de fluieraşi, copii şi maturi, de nu mai ştiai de ce să te minunezi mai întâi, dar cu siguranţă toţi cei prezenţi s-au simţit mândri că aparţin acestor locuri pe care poveştile mai vechi sau mai noi ţin cât veşnicia. Apariţia călăreţilor falnici ca nişte centauri a fost întâmpinată cu aplauze binemeritate. Fondul muzical popular a dominat împrejurimile, făcând să răsune văile şi purtând ecoul spre vârfurile dealurilor dimprejur, în timp ce lumea lua calea spre platoul din locul cunoscut sub numele “La Chilii”.

Expoziţie de animale

Punctul de mare atracţie de la locul unde s-a desfăşurat partea a doua a sărbătorii a fost expoziţia de animale organizată de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”, în care sunt adunate mare parte din cele 38.500 oi deţinute de oamenii locului, reprezentând cam un sfert din efectivele înregistrate în judeţul Argeş. Păstorii de pe valea Râului Doamnei, de la Nucşoara până la Pietroşani, n-au renunţat la necuvântătoarele cu care părinţii şi strămoşii lor s-au “hrănit” şi, în ciuda vremurilor mai puţin bune pentru această ocupaţie, au găsit soluţii de unire a turmelor şi de gospodărire a bunurilor astfel încât să nu le meargă rău celor care nu se dau în lături de la munca grea, ca oricare trudă cinstită. Şi vizitatorii expoziţiei au avut ce să vadă: oi de rasă, măgari de povară, cai şi câini de pază precum şi bovine mândre, care priveau cu calm şi cu o înţelepciune animală anume mulţimea admiratorilor. Fiecare participant cu exponate a fost premiat cu câte 100 lei, iar cei care au avut animalele cele mai frumoase, au primit de la dr. Ion Săvescu, în numele asociaţiei pe care o conduce, câte 300 lei.
Ştefan Lăzăroiu a suplimentat cele 18 premii distribuite la această categorie cu câte 100 lei. Atunci toţi cei prezenţi au înţeles
nu numai că generosul sponsor îi respectă cu adevărat, dar şi că susţine fermierii din zona de nord a Argeşului. Acest fapt a redeschis discuţia pe tema disputei dintre deputatul Mircea Drăghici şi Ştefan Lăzăroiu, consumată la întâlnirea fermierilor de la Căminul Cultural. Acolo, pesedistul criticase dur guvernul pentru că nu reuşise să acceseze decât 6% din fondurile europene puse la dispoziţia României în acest an. Replica pedelistului fusese promptă: îi reproşase deputatului din opoziţie că dezinformează lumea din interes politic, deoarece adevărul era că accesările ajunseseră la 52%. Ştefan Lăzăroiu a precizat că acele 6 procente reprezentau sumele deja încasate, iar restul până la 52 erau dosare acceptate, aflate în diverse faze de obţinere a finanţării. Astfel l-a pus la punct la modul cel mai elegant cu putinţă pe deputatul Drăghici, care a încercat să-i ducă de nas pe aceşti oameni drepţi, cărora nimic nu le este mai nesuferit decât să-i ia cineva de proşti! Vă lăsăm dvs. plăcerea de a da verdictul cine a câştigat şi cine a pierdut din această dispută.

Placheta şi ştafeta

Primarul Mihai Ungurenuş s-a simţit probabil cel mai important om de “La Chilii” în momentul în care s-a văzut din nou cu microfonul în mână, pe scenă. A trăit clipe de glorie când a premiat pentru statornicie în căsnicie 11 familii care convieţuiesc de peste 50 ani, exemple pentru cuplurile mai tinere. Fiecare a primit căte o icoană şi un plic în care erau 200 lei (jumătate de la Consiliul Local, restul de la Consiliul Judeţean). Iată familiile onorate astfel: Filofteia şi Ion Ariniş; Maria şi Ion Bădescu; Elena şi Ilie Ciurea; Valeria şi Gheorghe Crinu; Elisabeta şi Gheorghe Ionaşcu; Aurelia şi Ion Oancea; Elena şi Gheorghe Mogaru; Aurelia şi Ion Rotaru; Virginia şi Ion Sumedru; Maria şi Iosif Nica; Mariana şi Gheorghe Zaharia.
Memorabilă a fost, de asemenea, premierea celei mai vârstnice persoane din Corbi, centenara Maria Gh. Păunescu, o adevărată martoră peste timp a unor evenimente memorabile, începând cu anul de jale 1916, când pământenii au cunoscut luptele din primul război mondial, unii fiind siliţi să se retragă în băjenie din faţa prăpădului de fier şi foc, continuând cu rotunjirea hotarelor României Mari, doi ani mai târziu, cu ciuntirea acestora în anul tragic 1940, cu durerile din al doilea război mondial şi mai ales după, când mulţi consăteni s-au opus dictaturii bolşevice, plătind înfricoşat tribut de sânge prin cei pieriţi departe de casele lor, care acum îşi dorm somnul de veci prin morminte fără cruce, neştiute… Această femeie a ajuns să trăiască dintr-un ajutor social de numai 75 lei lunar, iar premiul de 1.000 lei acordat de comunitate poate fi ca mana cerească. Din păcate, bătrâna a fost împiedicată de starea precară a sănătăţii să ajungă să-şi ia premiul în mâinile sale muncite, căci drumul de la Poenărei era, poate, la fel de lung şi obositor ca şi cel al vieţii…
Primarul a mai înmânat şi altor consăteni plachete comemorative realizate de Cucu Ureche. Cea mai semnificativă premiere de acest gen a fost aceea a lui Virgil Baciu, căruia i-a spus pe un ton de subtilă ironie care, probabil se dorea ucigătoare, că-i înmânează cu inima deschisă… placheta. Mihai Ungurenuş s-a trezit văduvit de microfon. “Îmi predaţi placheta şi ştafeta!”- s-a auzit vocea sigură a fondatorului ziarului nostru. Replica inteligentă a stârnit hohote de râs muşcătoare la adresa primarului total neinspirat.

La Mulţi Ani, Corbi!

În ciuda ploii care începuse să cadă, petrecerea câmpenească a continuat fără probleme, căci atât gazdele, cât şi oaspeţii lor nu puteau să se sperie de binefacerea adusă pământului. Pe scenă s-au perindat ansambluri şi formaţiuni artistice locale sau din Domneşti, Arefu, Pietroşani, Vlădeşti ori din Jina străbunilor care trecuseră cu sute de ani în urmă Carpaţii să-şi dureze viaţă nouă alături de fraţii din sud sau de la Vaideeni – Vâlcea, Polovragi – Gorj şi din alte părţi ale cuprinsului românesc.
Cântecul, jocul şi voia bună au cuprins împrejurimile, alimentate şi de produsele tradiţionale preparate pe loc de vestiţii baci, ca la stână, adevărate trufandale care au satisfăcut pe deplin gusturile celor mai pretenţioşi gurmanzi. Gândiţi-vă că lângă fripturile de noaten şi pastrame
s-au lăfăit bulzurile cu brânză de burduf şi alte bunătăţi care au ajuns să convieţuiască la modul cel mai fericit cu putinţă cu ţuica de Poenărei, cea vestită peste şapte hotare, galbenă ca aurul mierii multiflore, care s-a împăcat de minune cu vinurile aspre sau dulci. Limbile s-au dezlegat spre seară, când şi-a făcut din nou apariţia sfântul soare ca să mai arunce o privire peste oamenii care petreceau după cuviinţă şi să-i mângâie cu ultimele raze din acea zi. Urarea cea mai des auzită a fost cea de “La Mulţi Ani!”, căreia ne alăturăm şi noi.

Eva ADAM

Deputatul Drăghici, client la DNA

Posted in politica with tags , , , , on martie 26, 2011 by argesuldenord

Parlamentarul PSD de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, s-a prezentat în data de 4 martie la DNA Piteşti. Astfel a răspuns unei citaţii primite la Camera Deputaţilor. Prima întâlnire cu procurorii a fost scurtă, de circa 30 minute, timp în care deputatul a fost informat că este învinuit în dosarul de corupţie întocmit pe numele şefului său politic, Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş. După vizita la DNA Piteşti, deputatul Drăghici s-a declarat victima răzbunării politice a adversarilor, negând acuzaţiile formulate împotriva sa.

Oana PORTOCALĂ

Şefii portocalii au ieşit la spovedit: PD-L – devorat de corupţie

Posted in politica with tags , , , on decembrie 27, 2010 by argesuldenord

Liderii PD-L au început să debiteze nişte gogomănii politice care îţi taie răsuflarea şi te fac să te întrebi dacă aceasta este România anului 2010! Dornici de mărire mediatică, după ce timp de şase ani ne-au livrat aceeaşi placă hodorogită a corupţiei, mai-marii portocalii au redescoperit tema şi încearcă s-o poleiască şi s-o livreze din nou românilor! Deputatul PDL Sever Voinescu a declarat că în mod “evident” PDL are pro-bleme de corupţie, motivând că aceasta este o trăsătură a sistemului politic, dar şi a partidelor care se află la guvernare. Cum rămâne cu “să-i ardem pe corupţi”? Am înţeles, în 2004 era gargară pentru popor! Mai mult, europarlamentarul Cristian Preda a lansat ideea că în PD-L cine este corupt, corupe alegătorii prin mită, are performanţa electorală, manevrează instituţiile statului, are acces la banul pu-blic, se află la conducerea unor firme din sfera clientelei politice, dar în opinia partidului este un tip OK şi i se iartă totul!!! Culmea, asemenea pedelişti sunt vedete şi trebuie susţinute pentru că reprezintă una din valorile principale ale partidului! Cezar Preda a lansat cele patru trăsături ale PD-L, confirmate de Valeriu Stoica şi Sulfina Barbu: crearea dependenţei; apartenenţa la clientela portocalie; iertarea corupţiei dacă a câştigat alegerile; “ciocu mic” vizavi de tehnicile de campanie, atâta timp cât ele conduc la victorie.
Dacă aruncăm o privire la potenţialii candidaţi PD-L din Argeş sunt construiţi exact pe acest calapod descris ireproşabil de Preda! Halal partid, halal conducere a ţării! Este o ruşine! Sper ca poporul să nu legitimeze astfel de acţiuni şi astfel de personaje politice! Nici “marea luptătoare anticorupţie” din anii trecuţi, Monica Macovei n-a putut să-şi stăpânească avântul verbal, e drept, mai voalat, mai tangenţial, nu aşa direct ca Voinescu şi Preda, care aproape că-mi devin simpatici! Europarlamentarul PDL Monica Macovei a precizat că prezumţia de nevinovăţie se aplică doar în instanţe, nu în cadrul partidelor, astfel încât nu este nevoie ca acestea să aştepte condamnări defi-nitive pentru a da afară oameni care au probleme de integritate şi nu respectă anumite criterii. Fosta “eroină” de la Justiţie a dat o nouă palmă PD-L, arătând clar că partidul are probleme grave cu corupţia! Cum şefii portocalii se împiedică tot mai des de securea corupţiei, este limpede că adevărul iese până la urmă la iveală şi că minciunile PD-L s-au întors ca un bumerang împotriva partidului! Cine seamănă vânt, culege furtună şi cine iese la luptă cu minciuni, piere de mâna lor!
Deputat Colegiul Curtea de Argeş, Mircea DRĂGHICI

Declaraţie privind siguranţa cetăţeanului în România

Posted in politica with tags , , on decembrie 4, 2010 by argesuldenord

Probabil că nu există zi în care să nu se producă un act grav de violenţă în România! Ceea ce apare în presă este de fapt doar vârful aisbergului. Multe dintre actele de violenţă rămân necunoscute, nesancţionate, nerezolvate. Execuţii publice violente în plină zi şi în locuri publice, bătăi cu pumni şi bâte, clanuri care au speriat ţara, reglări de conturi cu focuri de armă, pietre şi topoare, şantaj cu pistol la tâmplă, răfuieli între grupări, sânge la miez de noapte şi bolizi în flăcări – par scene din filmele americane, dar sunt realităţi din România zilele noastre!
Şcolile româneşti au devenit unele dintre cele mai periculoase locuri pentru copii, în care agresivitatea verbală, fizică şi emoţională sunt la cote alarmante. Altercaţiile, bătăile şi climatul general din unităţile de învăţământ fac ca elevii să meargă cu teamă la ore. Statisticile sunt mai mult decât alarmante! Cel mai recent studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii situează şcolile din ţara noastră pe locul doi în lume, într-un clasament ce cuprinde 37 ţări, în ceea ce priveşte percepţia violenţei. Nu mai puţin de 70% dintre elevii români spun că le e teamă de comportamentul agresiv al colegilor, procent întrecut doar de cel înregistrat în cazul Ungariei, unde 75% dintre elevi au o asemenea percepţie. Pe locul trei se situează Filipine, în timp ce, la polul opus, cu cele mai sigure medii de învăţare figurează Olanda, Danemarca şi Singapore.
În luna ianuarie a anului trecut, în timpul unui jaf la o casă de schimb din Braşov, doi bărbaţi au fost executaţi. Acesta a fost însă doar începutul: pe parcursul lui 2009, numărul jafurilor a crescut, iar atacatorii au trecut de la prăzi mari, ca sedii de bancă, la case de schimb şi magazine, disperaţi să facă rost de bani. De la operaţiuni la adăpostul nopţii s-a ajuns la atacuri în plină zi şi pe străzi aglomerate.Faptul că se cer taxe de protecţie magazinelor “de firmă” şi tarabelor de la colţ de stradă nu mai miră pe nimeni. Faptul că oraşele sunt împărţite în clanuri care-şi dispută zonele de influenţă a devenit o obişnuinţă. Exemplele de violenţă în societatea românească sunt nenumărate, iar presa a dezvoltat, în ultimul timp, un apetit real pentru a ni le prezenta.Una dintre principalele sarcini ale Poliţiei Române este să aibă grijă ca viaţa cetăţeanului onest, liniştit şi plătitor de taxe să nu fie tulburată şi încărcată cu griji suplimentare, cum ar fi să-şi păzească la tot pasul pielea de infractori. Prevenţia, descurajarea şi, mai ales, capacitatea de autosesizare ar trebuie să devină o prioritate, iar subiectul violenţei trebuie să ne privească pe toţi! Cu toţii avem copii, cu toţii putem ajunge din întâmplare în bătaia glonţului când stăm la o cafenea sau cu toţii putem cădea pradă legii pumnului! Autorităţile trebuie să-şi facă datoria, însuşi secretarul de stat, Dan Valentin Fătuloiu a declarat recent după execuţia mafiotă de la Piatra-Neamţ că oamenii plătesc statului pentru siguranţa lor, dar nu o primesc! Înăsprirea pedepselor poate fi o soluţie, dar pentru a fi viabilă este nevoie ca toate autotităţile să aibă acceaşi atitudine: justiţia, poliţia, legislativul, dar mai ales, guvernul, care a redus salariile tocmai celor care trebuie să ne asigure ordinea şi liniştea!
Este interesant că în România există de două ori mai mulţi angajaţi la firmele de securitate şi pază decît în poliţie! Este clar că această statistică trebuie să ne dea de gândit şi să ne tri-mită la acţiune! Odată scăpat din mână, fenomenul violenţei va putea fi cu greu adus în li-mitele normalului! După ce ani de-a rândul luptele între clanuri au creat un adevărat haos, în România s-a învăţat ceva: violenţa! În 2010, legea străzii atinge cote îngrijorătoare şi ne aduce în prim-plan o realitate pe care o credeam departe, doar în scenariile unor producţii cinematografice!
Deputat PSD Mircea Gheorghe DRĂGHICI

Deşi nu s-ar mai vrea premier, Adrian Năstase ar sprijini investiţiile în infrastructura argeşeană

Posted in politica with tags , , , , , on octombrie 30, 2010 by argesuldenord

Vineri, 22 octombrie, preşedintele Consiliului Naţional al PSD a vizitat judeţil nostru şi a participat la inaugurarea unui pod la Valea Faurului (Muşăteşti) şi a unei alimentări cu apă la Piatra (Ciofrângeni), alături de liderul PSD Argeş, preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, de parlamentari – Mircea Drăghici, Bogdan Niculescu-Duvăz. Şerban Valeca şi de alţi oameni cu greutate din partid, precum primarul piteştean Tudor Pendiuc sau fostul deputat PRM Ion Mînzînă. În programul zilei, pe lângă lansarea cărţii “Codul Zambaccian – Toate pânzele jos!”, Adrian Năstase a mai avut şi o participare la şedinţa Biroului Executiv al PSD Argeş, desfăşurată la sediul administraţiei municipale din urbea Basarabilor, ca urmare a invitaţiei primarului Nicolae Diaconu.
În cadrul unei conferinţe de presă, Adrian Năstase a vorbit despre situaţia grea creată de criză în ţară şi datorită actualei guvernări, a vorbit despre moţiunea de cenzură şi despre necesitatea venirii unui guvern nou, care să rezolve problemele curente şi să organizeze alegeri anticipate. Totuşi, chiar dacă PSD le-ar câştiga, Năstase a spus că şeful partidului, Victor Ponta, ar trebui să fie candidatul cel mai autorizat pentru postul de premier, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate din Europa. Pe de altă parte, a afirmat că personal ar sprijini investiţii masive în infrastructura argeşeană – autostrada Bascov – Sibiu, prin Curtea de Argeş, calea ferată Vâlcele – Rm. Vâlcea (investiţe din “iepoca de aur” lăsată de izbelişte, pe care dumnealui, în 2004, la viaductul de la Ciofrângeni se angajase s-o reia) şi, bineînţeles, Transfăgărăşanul ca drum cu valenţe strategice şi turistice, pe modelul celor elveţiene. “Aderarea la UE prin semnarea unui tratat nu rezolvă problemele României, căci avem datoria să realizăm integrarea, iar un prim pas ar putea fi interconectarea la infrastructura europeană”, a concluzionat Adrian Năstase.
Eva ADAM

Cabinetul de Expertiză Medicală din Curtea de Argeş s-a închis – “E CURATĂ BĂTAIE DE JOC!”, ţipă 5.000 pensionaţi pe caz de boală

Posted in actualitate with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

O decizie de-a dreptul aiuritoare a căzut ca un blestem peste capul pensionarilor care trebuie să obţină periodic avize pentru a-şi continua încasarea drepturilor. Ziua de 15 septembrie a fost ultima în care Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a mai funcţionat în cadrul Policlinicii de la Spitalul Municipal din Curtea de Argeş. Anterior, Casa de Pensii îşi desfiinţase şi punctul de lucru de la primărie, astfel că la ora actuală, toţi cei care au o mică problemă ce ţine de pensii trebuie volens-nolens să ia în picioare drumul până la Piteşti.
Pensionarii, şi mai ales cei din motive medicale sunt de-a dreptul disperaţi şi n-au cuvinte de laudă pentru actualii guvernanţi, care le amărăsc viaţa cu astfel de măsuri aberante. Oamenii nu pot înţelege ce economii extraordinare puteau face Casa de pensii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu suprimarea unui post de medic şi a unuia de asistent la cabinetul amintit din urbea Basarabilor.
Dr. Mihaela Stancu a fost luată prin surprindere de decizia aflată odată cu primirea preavizului şi nu-şi explica pe ce criterii a fost păstrat cabinetul similar de la Câmpulung Muscel. În plus, la Piteşti sunt deja 5 astfel de cabinete. De asemenea, a deplâns soarta celor 5.000 oameni ale căror dosare s-au mutat la Piteşti, atrăgând atenţia că printre aceştia se găsesc persoane cu handicap, bolnavi de cancer şi alte maladii incurabile, puşi pe drumuri la vreme de iarnă, ca să stea la cozi interminabile pentru drepturi prevăzute clar în legislaţia în vigoare. Să mai notăm că dr. Mihaela Stancu are două competenţe profesionale în domeniu, făcând parte din grupul restrâns de trei medici din ţara noastră cu asemenea pregătire. Dar şi dumneaei a fost tratată cu un cinism greu de explicat, fiind trimisă în şomaj împreună cu asistenta sa. “Lasă, dragă, că la pregătirea ta, îţi vei găsi repede de muncă!”, a consolat-o pe un ton de răutăcioasă invidie una dintre persoanele care conduc Casa de Pensii Argeş.
Deputatul Mircea Drăghici a fost singurul care a percutat, trimiţând hârtii către Casa de Pensii, prin care cerea anularea acestei decizii absurde. De asemenea, a promis să intervină pe lângă colegul său de Cameră, Sorin Pandele (PDL), a cărui soţie conduce Casa Judeţeană de Pensii. Totuşi, e greu de crezut că se mai poate întoarce mortul de la groapă. Iar dacă până acum oamenii s-au împăcat fatalist cu situaţia, e greu de crezut că revolta şi disperarea lor de azi nu se vor regăsi la voturile de mâine…
Eva ADAM

Pentru asigurarea dezvoltării rurale durabile, fermierii din nordul Argeşului strâng rândurile

Posted in eveniment rural with tags , , , , , on iunie 27, 2010 by argesuldenord

În ultima zi de sâmbătă a lunii mai, Casa de Cultură din Domneşti a găzduit un eveniment care are toate şansele să devină istorie: adunarea generală de constituire a Asociaţiei Agricole ARGEŞUL de NORD, persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică, neguvernamentală şi independentă, reprezentând fermierii din zonă. Aceasta reprezintă rodul strădaniilor omului de afaceri Virgil Baciu, care a strâns alături de el un nucleu de oameni inimosi, conştienţi de necesitatea unirii oamenilor cu iniţiativă din domeniul agriculturii, pentru a accesa fonduri europene destinate acestui domeniu, cu scopul asigurării unei dezvoltări rurale durabile. Componenţa primului Consiliu Director este următoarea: Vigil Baciu – preşedinte director; Ion Cojocaru, Sorinel Păunescu, Gheorghe Dedinoiu – vicepreşedinţi; Adrian Iacob şi Dan Cujbescu – secretari, Corneliu Berevoianu – membru. Ca membri fondatori le-au fost alături următorii (în ordine alfabetică): Ion Midorel Bădescu, Mihai Bădescu, Dumitru Bobeanu, Gheorghe Cicu, Gheorghe Cîrstoiu şi Ion Săvescu.

“Două berze: semn bun!”

Aceasta a fost constatarea lui Emil Ştefănescu, venit cu soţia de la Valea Iaşului la eveniment, în momentul în care a văzut perechea de zburătoare într-un cuib din faţa bisericii din imediata vecinătate a Casei de Cultură. Trebuie remarcat faptul că printre numeroşii participanţi la eveniment s-au numărat agricultori de pe toate cele patru văi de râuri din zonă – Topolog, Argeş, Vâlsan, Râul Doamnei. N-a lipsit nici deputatul de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, din al cărui colegiu parlamentar fac parte majoritatea membrilor fondatori, dar nici predecesorul său, Adrian Miuţescu. Aşa cum era de aşteptat, a fost prezent şi fostul ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Dumitru Cosmescu, dar şi reprezentanţi ai forurilor de specialitate judeţene – Marius Stroescu (APIA), Florin Povarnă (DADR), Marius Jurubiţă (PRDP), Victor Călătoru (Camera Agricolă) şi alţii.
La intrarea în holul Casei de Cultură, participanţii au primit mape care includeau un expemplar al ziarului ARGEŞUL de NORD, programul manifestării, actul constitutiv – incluzând elemente din statul şi scopul asociaţiei, care au facilitat discuţii extrem de animate ce au precedat desfăşurarea adunării generale. Deputatul Mircea Drăghici s-a întreţinut cu primarul Nicolae Smădu, care n-a lipsit, deşi era extrem de ocupat cu pregătirea celei de a doua ediţii a zilei comunei Domneşti, desfăşurată a doua zi şi cu numeroşi cetăţeni care au ţinut să-i supună atenţiei problemele care îi frământau. Participanţii au avut ocazia să se cunoască mai bine la o cafea şi o răcoritoare oferite cu generozitate de organizatori şi să schimbe opinii pertinente din domenii de sctivitate, înainte să intre în cocheta şi răcoroasa sală care a găzduit evenimentul.

Agricultura – izvor de bunăstare

În cuvântul de deschidere, preşedintele Virgil Baciu a mulţumit participanţilor pentru prezenţă şi a expus scopurile înfiinţării Asociaţiei ARGEŞUL de NORD: exprimarea intereselor comune ale fermierilor din sectoarele zootehnice, pomicole, viticole, legumicole, de creştere a animalelor ş.a.m.d.; reprezentarea, promovarea şi protejarea intereselor acestora în faţa autorităţilor şi administraţiei publice; implementarea de practici moderne şi marketing specific producţiei agricole pentru concentrarea aprovizionării şi desfacerii pe piaţă a produselor obţinute; sprijin şi asistenţă tehnico-financiară pentru membrii, pentru obţinerea avizelor de funcţionare şi finanţarea activităţilor, inclusiv prin obţinerea unor fonduri europene de dezvoltare rurală pe baza unor proiecte şi planuri de afaceri; promovarea metodelor şi tehnicilor de producţie pentru o agricultură ecologică, menită să protejeze mediul; colaborarea cu alte asociaţii sau fundaţii pentru organizarea unor acţiuni comune de consultanţă şi asistenţă, precum şi realizarea unei baze de date privind relaţii cu astfel de organisme din ţară şi străinătate; colaborarea cu sindicate şi organizaţii inclusiv patronale pentru promovaarea intereselor membrilor asociaţiei şi accelerarea procesului de formare profesională; furnizarea de consultanţă şi consiliere membrilor şi sprijinirea implementării legislaţiei UE, precum şi promovarea activităţilor care nu contravin legilor în vigoare, pentru diversificarea gamei produselor comercializate.
Virgil Baciu a insistat pe puterea exemplului ca instrument de învingere a reticenţelor oamenilor care sfinţesc glia cu sudoarea muncii muncii lor şi a exemplificat prin companiile de distribuire de material săditor de calitate către gospodari, declanşate încă din cursul anului trecut. Dumitru Cosmescu le-a vorbit celor prezenţi despre experienţa implementării Programului “Fermierul”, care a dat rezultate mai bune în Ardeal, decât în Muntenia, despre “Centura verde” din jurul localităţilor şi despre alte proiecte generoase ce pot aduce beneficii pe toate planurile pentru membrii comunităţilor locale. “De astăzi, zona noastră are avantajul existenţei acestei asociaţii!“ Ideea a fost susţinută şi de deputatul Mircea Drăghici, de primarul Nicolae Smădu – care s-a declarat mândru că localitatea pe care
o conduce a fost aleasă pentru lansarea şi sprijinirea generosului proiect al ARGEŞULUI de NORD – şi de fostul deputat Adrian Miuţescu.

“După 20 ani, a venit timpul să facem agricultură adevărată!”

Ideea a fost exprimată de Marius Stroescu şi a fost susţinută prin prezentarea subvenţiilor stabilite la Bruxelles pentru anul în curs, de 13 euro pe hectar, plus plăţi compensatorii de încă 83 euro, pentru terenurile cultivate, menţinute în condiţii bune de cultură şi mediu. “Bazinul pomicol Domneşti-Corbi-Nucşoara este de-a dreptul minunat, dar nevalorificat aşa cum ar merita. Cunosc, de asemenea, asociaţia de crescători de animale a doctorului Săvescu, s-a mişcat bine, dar mai are multe de făcut. Aştept, de pildă, inaugurarea primei stâne moderne, europene, pe această vale”.
Marius Jurubiţă, Florin Povarnă şi Victor Croitoru au prezentat pe rând situaţia din domeniile pe care le coordonează, insistând asupra necesităţii organizării unei colaborări strânse între producători pentru revitalizarea agriculturii, sector de bază al economiei naţionale. Sarcinile pe care trebuie să le îndeplinim sunt grele, căci nu mai dispunem de un învăţământ superior agricol de calitate, iar cercetătorii în domeniu sunt tot mai puţini – s-a spus. Trebuie să ieşim din confuzie, să înfiinţăm ferme şi plantaţii model, ecologice, să ne îndreptăm atenţia spre agroturism, valorificând tradiţia existentă încă, dar ameninţată cu dispariţia.
Totodată, s-au prezentat modalităţi practice de întocmire a unor proiecte de finanţare şi s-a exprimat disponibilitatea acordării consultanţei absolut necesare prin organismele agricole specializate. Pentru reuşită, toţi cei interesaţi sunt invitaţi să ia legătura cu Asociaţia ARGEŞUL de NORD, care le poate facilita contactele cu factorii de decizie. Aceasta are un sediu şi în Domneşti, în vecinătatea pieţei şi îşi propune pentru viitor amenajarea unui vast depozit de produse ecologice, care să fie valorificate prin vasta reţea de supermarkete existentă în ţară, pe bază de contracte ferme, reciproc avantajoase.
Dialogul cu sala a fost deosebit de viu şi a facilitat lămurirea unor probleme ale producătorilor. Totodată, s-a stabilit şi strategia de urmat pentru viitor.

Tombolă cu premii de specialitate

Organizatorii au dat dovadă de spirit de iniţiativă şi au oferit tuturor participanţilor prilejul de a participa la o tombolă cu premii diverse în unelte agricole. Practic, până la urmă nimeni n-a plecat cu mâna goală, ducând acasă cel puţin un premiu simbolic, care să-i amintească de ziua înfiinţării Asociaţiei Agricole ARGEŞUL de NORD. Extragerea premiilor de către un copilaş nu s-a putut realiza, pentru că micuţul s-a ruşinat şi a început să plângă, astfel că misiunea i-a revenit d-nei Picu, de le West TV. Astfel, premiul întâi, un motocultor, i-a revenit lui Ionel Mira (din Stăneşti), premiul doi, o maşină de tuns iarba – preotului Victor Sturzeanu (Corbi), iar premiul trei, o cositoare electrică, lui Vasile Moisil (Albeştii de Argeş). Premiile de consolare s-au constituit din furtune de udat grădina, cu accesorii, fierăstraie de mână, foarfece de curăţat pomii, săpăligi ş.a.m.d. Acestea au revenit în ordine următorilor: Nicolae Gabriel Haiducu, Nicolae Uşurelu, Gheorghe Andreescu, Ion Bacria, Victor Ion Matei, Viorica Şerban, Nicolae Marinoiu, Ion Nedelcu, Ion Stăniloiu, Gheorghe Maria, Constantin Ştefănescu, Mihaela Rotaru, Mihaela Vlad, Gheorghe Bîrdici, Constantin Zamfirescu, Traian Mihuţ, Petre Dumitru, Irina Berevoianu, Dumitru Sturzeanu, Bogdan Belu şi altora.
O ploaie binefăcătoare a marcat finalul evenimentului, reţinându-i pe participanţi la discuţii în holul Casei de Cultură. “Plouă în mai, ai mălai!”, a constatat o voce plină de optimism, amintind de înţelepciunea bătrânească…
Eva ADAM

Din activitatea deputatului Mircea Drăghici

Posted in politica with tags , , on iunie 27, 2010 by argesuldenord

Interpelare adresată ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely

Situaţia exploatării materialului lemnos din zona Muşăteşti

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că în ultimii ani defrişările ilegale au luat o amploare fără precedent, iar metaforicul aur verde riscă să devină doar o amintire în multe zone ale ţării! Omenirea pierde anual păduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafaţă egală cu teritoriul Marii Britanii, defrişări care au drept consecinţă emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon! Jaful de material lemnos continuă în pofida faptului că aproape zilnic poliţiştii, jandarmii şi angajaţii ocoalelor silvice dau amenzi şi întocmesc dosare. Tăierile ilegale şi furturile masive de arbori ameninţă echilibrul ecologic, aşa cum se întâmplă astăzi în nordul judeţului Argeş, în comuna Muşăteşti, unde se văd dealuri întregi de pe care pădurea a fost rasă fără milă, până la ultimul copac!
Defrişările ilegale de arbori tind să reducă drastic suprafeţele de pădure din zonă, totul, pe fondul existenţei unei legislaţii permisive, exploatată din plin de afaceriştii de pretutindeni, dar şi de unii localnici amatori de înavuţire peste noapte. Treptat, tot mai mulţi proprietari de păduri, samsari şi “investitori” au descoperit o modalitate facilă de câştig prin tăierea fără discernământ a mari suprafeţe de pădure. În ultimii ani, deşi autorităţile par să conştientizeze efectele dezastruoase ale fenomenului, măsurile aplicate sunt insuficiente şi ineficiente, atâta timp cât majoritatea cazurilor de infracţiuni silvice cercetate se referă la rromi prinşi la furat de lemne, în timp ce transporturile ilegale cu ajutorul camioanelor de mare tonaj par să existe doar în mintea localnicilor care le-au reclamat oamenilor legii.
Cu cât distanţa faţă de zonele locuite creşte, cu atât ororile silvice sunt mai numeroase. Localitatea Muşăteşti ocupă un sector important din Subcarpaţii Getici. Comuna beneficiază de două căi de comunicaţie majore: drumul naţional Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel şi drumul judeţean Merişani – Brădetu. Pe aceste drumuri trec zilnic camioane de mare tonaj cu lemne, care nu fac altceva decât să accentueze starea deja proastă în care se află. Pe lângă defrişările abuzive, oamenii se plâng ca s-au trezit şi cu fisuri în structurile caselor, determinate de transporturile haotice de lemne!
Cetăţenii din Muşăteşti, care mi-au semnalat această problemă în cadrul audienţelor s-au plâns că autorităţile statului, începând cu Garda de Mediu şi terminând cu Direcţia Silvică, nu îşi îndeplinesc sarcinile şi atribuţiile. Oamenii au afirmat că s-au săturat să facă mereu reclamaţii, iar instituţiile statului să stea
cu mâinile în sân sau mai grav, să-i anunţe pe “ucigaşii pădurilor”, atunci când vin în control, ceea ce este strigător la cer. Locuitorii comunei Muşăteşti au făcut numeroase demersuri, dar codrul este jefuit fără ca nimeni să ia în calcul pericolele: defrişările afectează mediul şi clima, camioanele supraîncărcate cu buşteni distrug drumurile, oamenii asistă stupefiaţi cum legea este călcată în picioare!
Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez respectuos rugămintea, de a-mi comunica punctul de vedere oficial faţă de această situaţie şi măsurile ce se pot lua, pentru a împiedica extinderea defrişărilor abuzive din localităţile judeţului Argeş, dar şi de la nivel naţional, având în vedere importanţa acestei resurse naturale.
Deputat, Mircea Gheorghe DRĂGHICI

Din activitatea deputatului Mircea Drăghici

Posted in politica with tags , , , on mai 29, 2010 by argesuldenord

Bani în Colegiu pentru biserici şi drumuri

Deputatul PSD Mircea Drăghici a reuşit să aducă finanţări importante pentru Colegiul Curtea de Argeş, pe care îl reprezintă. În urma amendamentelor la bugetul de stat depuse de către parlamentarul social-democrat, prin hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial nr. 289/2010 au fost alocaţi bani din fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziţia executivului pentru lăcaşuri de cult şi lucrări de infrastructură. Astfel, vor primi fonduri pentru reabilitări, modernizări şi reparaţii, 13 biserici şi mănăstiri din Colegiul Curtea de Argeş. Este vorba despre Biserica “Sfântul Nicolae” din municipiul Curtea de Argeş, Biserica Bătuşari, municipiul Curtea de Argeş, Mănăstirea “Sfântul Nicolae” (1670), din comuna Aninoasa, Biserica “Sfinţii Mihail şi Gavriil”, din comuna Tigveni, Biserica “Sfânta Paraschiva” din comuna Muşăteşti, Mănăstirea Robaia, comuna Muşăteşti, Biserica Monument istoric (1470), comuna Brăduleţ, Biserica “Cuvioasa Paraschiva”, (1860), Arefu, Biserica “Sfânta Treime” – Mălureni, Biserica Sfinţii “Apostoli Petru şi Pavel” – Albeştii de Argeş, Biserica “Naşterea Maicii Domnului” – Valea Iaşului, Biserica “Sfânta Paraschiva” – Valea Iaşului, Biserica “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – comuna Nucşoara.
De asemenea, Mircea Drăghici a obţinut 190.000 lei noi pentru pietruirea străzilor din municipiul Curtea de Argeş, aşa cum a cerut în amendamentul depus la începutul acestui an. Parlamentarul Colegiului Curtea de Argeş a precizat că este urgent să scoatem din izolare gospodăriile aferente străzilor şi uliţelor din pământ, care sunt neamenajate: “Nu este posibil ca într-o zonă istorică precum oraşul Curtea de Argeş să nu avem căi de acces modernizate către toţi locuitorii. Ştiu că bugetul local este insuficient şi, de aceea, am vrut să dau o mână de ajutor, să-mi fac datoria de ales al cetăţenilor”.

A votat pentru Legea lustraţiei

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri Legea lustraţiei, un proiect aflat în traseul legislativ de 5 ani. Decizia a fost luată prin vot nominal, cu 203 voturi favorabile, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Deputatul social-democrat Mircea Drăghici a votat în favoarea acestui proiect: “Am vrut să legiferez astfel efectele Revoluţiei din 1989. Întotdeauna am fost de părere că avem nevoie de o democraţie autentică, şi nu de una cosmetizată! Astăzi avem o lege care consfinţeşte Revoluţia din România, care nu a fost nici Perestroika, nici Glasnost! Parlamentul a făcut ce trebuia să facă Traian Băsescu, atunci când de la tribuna Parlamentului a condamnat public comunismul! Se dovedeşte că preşedintele este în contratimp cu Parlamentul şi cu timpurile de după Revoluţie!”
Legea, cerută şi aşteptată de societatea civilă de 20 ani, prevede ca persoanele care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist să nu poată candida şi să nu poată fi numite, timp de 10 ani, pentru o serie de demnităţi şi funcţii publice (de la cele de preşedinte şi parlamentar, la cele de primar, prefect, judecător şi procuror). Mircea Drăghici a precizat: “Cred că PDL o să aibă o problemă! Cum vor mai ocupa funcţii mulţi din foştii susţinători ai fostului regim? Oricum, au ţinut legea în Parlament atâta timp ca să poată candida Traian Băsescu, dar acum românii au dreptul la adevăr şi la democraţie veritabilă!”
Eva ADAM