Arhivă pentru mihai ungurenus

Stenograme în cazul Nicolescu: trafic de influenţă pentru European Project Consulting, firma lui Drăghici!

Posted in Dezvaluiri with tags , , , , , , , , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

Procurorii anticorupţie îl anchetează şi pe deputatul PSD Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, în dosarul preşedintelui Constantin Nicolescu. Parlamentarul argeşean este acuzat de faptul că alături de Constantin Nicolescu s-ar fi folosit de calitatea pe care o are şi le-ar fi impus mai multor primari să semneze contracte de consultanţă în domeniul strategiei de dezvoltare locală cu o firmă din Bucureşti, European Project Consulting, care şi-a deschis un punct de lucru în Piteşti. Anchetatorii îl acuză pe deputatul pesedist că ar fi avut strânse legături cu această firmă de consultanţă.
Telefonul lui Nicolescu era ascultat la greu, din moment ce procurorii anticorupţie au la dispoziţie înregistrări ale convorbirilor acestuia cu zeci de primari, dialoguri în care preşedintele C.J. se interesa de evoluţia respectivelor proiecte europene.
După arestarea lui Constantin Nicolescu, zeci de primari au făcut potecă la DNA pentru a răspunde acuzaţiilor aduse de procurori privind favorizarea firmei de consultanţă a lui Mircea Drăghici la contracte cu administraţiile locale, în urma intervenţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean.
În primă fază, edilii au fost extrem de reţinuţi în declaraţii, mulţi dintre ei fiind loviţi de amnezie, afirmând că nu-şi amintesc, pur şi simplu, de afacerile cu European Project Consulting. Alţii au recunoscut că au fost invitaţi să treacă pe la sediul din Piteşti al firmei de consultanţă şi, mai mult, unii dintre ei au declarat că l-au văzut acolo pe deputatul Mircea Drăghici şi că în anumite cercuri se vorbea despre o potenţială implicare a parlamentarului argeşean în afacerile firmei bucureştene. La scurt timp, toţi au fost chemaţi din nou la DNA, unde procurorii au dat drumul casetelor cu înregistrări telefonice purtate de Nicolescu şi primarii argeşeni. Aceştia şi-au schimbat imediat declaraţiile iniţiale.

Vasile Nică, primar Valea Danului

Declaraţia iniţială
“Am avut discuţii cu Constantin Nicolescu despre încheierea contractelor referitoare la strategia de dezvoltare  locală, însă nu mi s-a indicat cu ce firmă să închei acest contract. Am discutat şi cu alţi primari şi ei mi-au indicat firma din Bucureşti. Contractul mi l-a înmânat Mircea Drăghici”.

Interceptările telefonice

Constantin Nicolescu: Ce faci, primare?
Vasile Nică: Muncesc!
C.N.: Eşti trecut la un proiect aicea şi vreau să ştiu dacă ai primit un contract pentru… proiectul de strategie comunală de dezvoltare acolo la tine. Ai primit contractul acela?
V.N.: Nu!
C.N.: Modelul de contract pentru strategia de dezvoltare rurală!…
V.N.: Da, îl am, ştiu de el, da’… S-ar putea să… Că mi l-a dat domnul Drăghici, cred…
C.N.: Da! Semnează-l, dă-i drumul, că îţi dau eu sursă de bani, nu te mai plânge acolo. Daţi drumul la contract, nu v-am spus că vă dau eu bani?!?…
V.N.: Bun, perfect…

Declaraţia finală

Şi primarul din Valea Danului şi-a schimbat depoziţia iniţială. “După ce am ascultat convorbirea telefonică, pot să spun că am purtat o discuţie cu Constantin Nicolescu în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a comunei Valea Danului, acesta sugerându-mi să semnez un contract de prestări-servicii cu firma EPC, urmând ca sumele necesare pentru plată să fie alocate de la Consiliul Judeţean (…) Nu-mi aduc aminte nici până în prezent dacă am primit contractul de la Mircea Drăghici sau de la European Project Consulting”.

Mihai Ungurenuş, primar Corbi

Constantin Nicolescu: Alo!
Mihai Ungurenuş: Ăaa, bună ziua, domnule preşedinte! Ungurenuş sunt, de la Corbi…
C.N.: Să trăieşti, bărbate! Ce faci?
M.U.: Am… Eram gata să ajung la primărie, c-am fost la Albota şi am trecut şi pe la Consiliu, dar eraţi în sala 2, la şedinţă.
C.N.: Şi ai rezolvat ceva acolo?
M.U.: Mi-a promis… că… ar încerca să mă ajute cu două hectare, două jumătate, a zis că nu are mai mult acolo, dar nu primesc acum hârtia, şi-am venit la domnul Ionescu şi-a zis: „Păi, domne, eu sunt în concediu, uitaţi c-o să viu”. Şi-a notat toate problemele şi o să trimită.
C.N.: Dar i-ai dus originalul acolo?
M.U.: Păi originalul a zis: “Domne, degeaba… originalu’!” Deci m-am dus cu el, originalul e al meu. Vrea adresă de la comisia de fond judeţeană către dânsul. Nu are adresă.
C.N.: Bine, mă ocup eu să fac o adresă dimineaţă. Mă’, eu te-am sunat pentru două treburi… ştiţi că noi am discutat să facem studiul ăsta de dezvoltare… a localităţii.
M.U.: Da.
C.N.: Bun, ai primit contractul la matale care trebuie semnat? Pentru proiectul ăsta? E vorba de proiectul de dezvoltare a comunei!
M.U.: Nu, nu am primit!…
C.N.: Ba da!
M.U.: Să mă mai uit o dată acolo. Cât oi fi fost eu în perioada asta în concediu, să nu… să nu fie, să-l fi luat viceprimarul şi să nu mi-l arate.
C.N.: Bine, mai verifică şi-mi spui dacă ai acolo, da?
M.U.: Da…
C.N.: Bine!

Elisaveta Tudose, primar Coşeşti

Elisaveta Tudose: Cine mi-a dat să semnez contractul?
Constantin Nicolescu: Păi, uite Mircea Drăghici spune că e la dumneavoastră acolo, vedeţi că îl aveţi pe fax. Uitaţi-vă la el şi-l faceţi, da, bine? Ai vreo reţinere?
E.T.: Nu, nu am nicio reţinere!
C.N.: Nu aveţi nicio reţinere, da?
Declaraţia finală a Elisavetei Tudose, primar Coşeşti: “Constantin Nicolescu m-a îndrumat să semnez contractul cu European Project Consulting, deoarece vor fi viraţi banii de la C.J. pentru plata contractului”.

Gheorghe Drăgan, primar Lunca Corbului

Gheorghe Drăgan: De la Lunca Corbului, domn preşedinte…
Constantin Nicolescu: Mă’, primare, tu ai la tine acolo, ai primit un contract pentru Căminul Cultural şi pentru strategia de dezvoltare?
G.D.: Da!
C.N.: Ai primit bani?
G.D.: N-am primit până acum.
C.N.: Dar contractul îl ai acolo?
G.D.: L-am primit de la…
C.N.: Domnul Drăghici.
G.D.: Da, de la domnul Drăghici, da!
C.N.: Păi, semnează-l şi-ţi dau banii!
G.D.: Păi, l-am semnat, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat? Vorbeşte tu cu Mircea Drăghici, poate vă înţelegeţi amândoi, că el zice că nu l-ai semnat.
Mircea Drăghici: Deci 35.000 în total, 20.000 studiul şi 15.000 căminul.
G.D.: Am înţeles, am înţeles!
M.D.: Da, ce bine, da!
G.D.: Bine, bine…

Dumitru Voicu, primar Miceşti

Constantin Nicolescu: Măi Mitică, tu n-ai bani la capitolul plată proiecte? Tu eşti bogat sau sărac?…
Dumitru Voicu: Cum adică?
C.N.: N-ai?
D.V.: Da, sunt sărac, pentru că am multe proiecte.
C.N.: Păi nu, da’ tu ai un contract acolo. Eşti la birou sau eşti plecat? Eşti în concediu, când vii?
D.V.: Aseară am plecat, trebuia să vin sâmbătă seara.
C.N.: Eşti în concediu?
D.V.: Sunt la un curs, dar vin sâmbătă.
C.N.: Vorbeşte cu Mircea Drăghici şi ai de semnat un contract şi vedeţi… Dacă n-ai bani în buget, îţi dau eu bani, da?
D.V.: Da, da ştiu, de fapt două am cu Mircea.
C.N.: Două?
D.V.: Unul de 5.000 şi altul de 3.150.
C.N.: Da, bine!
Declaraţia finală dată de Dumitru Voicu la DNA: ”Am vorbit cu Constantin Nicolescu şi i-am spus că nu am bani pentru ideile mele la proiectele în derulare necesare dezvoltării localităţii. În ceea ce priveşte faptul că nu mi-am amintit de convorbire, situaţia a fost de natură că în acea perioadă am fost plecat la un curs – Managementul apărării contra dezastrelor pe plan local. Nu am avut percepţia că am fost forţat sau influenţat de preşedintele C.J. să semnez contractul”.

Gheorghe Matei, primar Mihăieşti

Constantin Nicolescu: Vino la mine, încoace. Vino pe la mine să vorbim mâine dimineaţă. Da, am înţeles că ai luat legătura cu Drăghici. Se bagă finanţarea de la Mediu pentru alimentarea cu apă la tine acolo… Să semnezi contractul ăsta pentru strategia comunală şi pentru centrul virtual de acolo. Ai un contract venit la tine?
Gheorghe Matei: Contractul l-am semnat şi l-am adus la Consiliul Judeţean.
C.N.: L-ai semnat deja?
G.M.: Da, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: Păi, uite… Mircea e lângă mine şi zice că nu.
G.M.: 12 localităţi, ba da, ba da.
C.N.: Păi nu, mă’, nu ăsta, de firma care vă face proiectele vorbesc.
G.M.: Nu, nu, acela nu…
C.N.: E vorba de contracte, sunt cu firma care-ţi face strategia de dezvoltare locală şi proiectul ăsta de aplicaţii pentru resursele umane.
G.M.: L-am semnat, l-am semnat de 10 zile.
C.N.: Păi, uite, ţi-l dau pe Mircea, poate ştie Mircea şi nu ştiu eu, e lângă mine.
Mircea Drăghici: Să ne trăiţi!
G.M.: Să trăiţi, domnule director, l-am semnat!
M.D.: Păi cum? Că nu l-am văzut.
G.M.: Păi nu, am fost la birou acolo şi l-am semnat, l-am semnat.
M.D.: Nu, dumneavoastră aţi semnat acordul.
G.M.: Da.
Declaraţia finală dată de Gheorghe Matei la DNA Piteşti: ”Este posibil să fi purtat discuţii cu Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu, dar nu-mi amintesc din cauza trecerii timpului. Mircea Drăghici reprezenta o firmă de consultanţă, acesta întrebând primarii că, dacă vrem să obţinem fonduri europene guvernamentale, ne ajută cu consultanţă de specialitate şi proiectare şi că ar avea o firmă cu acest obiect de activitate. Este posibil ca în ziua semnării contractului să mă fi întâlnit cu Mircea Drăghici, dar nu-mi mai aduc aminte”.

Marian Ibric, primar Leordeni

Marian Ibric: Ibric sunt, să trăiţi, domn’ preşedinte!
Constantin Nicolescu: Noroc! Măi primare general, tu ai un contract acolo pentru strategia de dezvoltare locală şi pentru centrul virtual. Ai semnat contractul ăsta sau nu l-ai semnat?
M.I.: Pă’… Cel care a fost făcut ultima dată, pentru care s-a depus acum pe… FARE?
C.N.: Nu, domn’e, contractul ca să-ţi facă strategia de dezvoltare. Ştiţi, v-am chemat aicea să vă faceţi strategiile de dezvoltare, trebuie să… faceţi contractul!
M.I.: Păi contractul nu l-am făcut, am depus, a venit şi-a… toate documentele, dar contractul nu cred că l-am semnat.
C.N.: Păi semnează-l ca să… Ce mai trebuie să faceţi? Daţi-l să vă dau banii, dacă nu, nu vă dau banii!
M.I.: Eu ştiu că am… deci tot, hotărâre de consiliu, tot ce e necesar am depus.
C.N.: Păi, auzi, mă, deci e, ai primit contractul sau nu l-ai primit? Asta-i întrebarea, dacă nu, te pui de acord cu Mircea Drăghici şi vă lămuriţi!
M.I.: Da, da, verific acum. Da, da.
C.N.: Ca să ştiu dacă vă bag la rectificarea asta sau nu vă bag. Da?
M.I.: Da, da, da.
C.N.: Bine!
Declaraţie finală a primarului din Leordeni, Marian Ibric: “Am discutat telefonic cu Constantin Nicolescu. Am fost sunat să semnez contractul pentru dezvoltare locală, că dacă nu, nu ne dă banii! Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici”.

Ion Marin, primar Stoeneşti

Constantin Nicolescu: Da, Marinică, tată!
Ion Marin: Să tră… să trăiţi, domn’ preşedinte!
C.N.: Mă’, Marinică, ce faci Marinică?
I.M.: Ăăă… am primit ordin să vă sun!
C.N.: Mă’, tu ai primit un contract pentru strategia de dezvoltare a localităţii la tine acolo?
I.M.: Da.
C.N.: Şi l-ai semnat?
I.M.: Păi nu l-am semnat până când n-am dat hotărârile. Acum trebuie să-l semnăm.
C.N.: Bine, semnează-l şi dă-i drumul, că-ţi dau bani eu acolo, da?
I.M.: Da, da, da.
C.N.: Bine.
I.M.: Da.
C.N.: Dacă ai nelămuriri, te pui de acord cu Mircea Drăghici.
I.M.: Da, domn’e, da, da!
C.N.: Bine, bine mersi!
I.M.: Da, păi am dat drumul la restul de hârtii şi acum îl semnăm.
C.N.: Bine.
Declaraţia finală a primarului Ion Marin: “Constantin Nicolescu ne-a promis că ne sprijină financiar şi chiar ne-a sprijinit. Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici dacă am nelămuriri la semnarea contractului”.

Ion Popa, primar Stâlpeni

Constantin Nicolescu: Alo!
Ion Popa: ‘Trăiţi, domn’ preşedinte,
am înţeles că trebuia să ne…
C.N.: Da, primare, insistă…
I.P.: Da.
C.N.: Ai acolo un contract pentru strategia de dezvoltare locală.
I.P.: Da!
C.N.: La tine, acolo, şi pentru centrul ăsta. Ai semnat contractul?
I.P.: Ăaa… Contractul cu cine?
C.N.: Cu firma pentru care v-am chemat aicea să semnăm contractul…
I.P.: Aaa, l-am semnat, am semnat ăla. Da, ăla de strategie. L-am semnat, am fost, sigur că da!
C.N.: Unde e?
I.P.: Păi la domnul Drăghici!
C.N.: L-ai trimis la Drăghici?
I.P.: Sigur că da!
C.N.: Ia, uite ţi-l dau la telefon pe Drăghici, o lămureşti cu el.
I.P.: Alo! Să trăiţi!
Mircea Drăghici: Acordul, nu, acolo am semnat acorduri, acordurile de parteneriat pentru centrul de resurse…
I.P.: Păi şi contractul, păi contractul trebuia să-l trecem prin hotărâre de consiliu?
M.D.: Nu, fiind sub 5.000, nu, domnule primar.
I.P.: Păi da, da’ l-aţi înaintat dumneavoastră şi nu v-am semnat? N-o fi ajuns la mine!
M.D.: Da, v-am dat un model, v-am dat un model şi v-am dat şi o ofertă.
I.P.: Da?
M.D.: Da’ nu-i nimic. Revenim la dumneavoastră, sigur că da!
I.P.: Da, reveniţi că nu… eu.
M.D.: Revenim!
I.P.: Odată ce-am semnat actele, eu am zis că am terminat…
M.D.: Da, noi ne-am asigurat că domnul preşedinte… şi de aceea suntem la domnia sa.
I.P.: Ştiu, ştiu, eu nici n-am… eu n-am făcut niciun comentariu, să ştiţi dumneavoastră.
M.D.: Mda!
I.P.: Da, probabil nu, nu ştiu eu nu… reţin că…
M.D.: Mda, revenim cu…
I.P.: Da.
M.D.: Contractele să le semnaţi.
I.P.: Da, sigur că da!

Gheorghe Cernătescu, primarul din Cuca

Declaraţia iniţială
“La una dintre şedinţele ţinute în sala de şedinţe a C.J. au fost prezenţi şi reprezentanţii de la European Project Consulting Bucureşti, două fete. Au prezentat oferta acestei firme cu posibilitatea întocmirii strategiei de dezvoltare a localităţii. După şedinţă, ne-am întâlnit la locaţia acestora din apropierea Prefecturii. Am încheiat contractul în data de 17.07.2007 la Primărie”.
Interceptările telefonice
G.C.: De la Cuca… Sunt Cernătescu!
C.N.: Da, domn’ primar! Te-am chemat, te-am căutat să te întreb, ai acolo o propunere de contract pentru strategia de dezvoltare şi pentru o aplicaţie la cămin sau ce ai acolo?
G.C.: Da, domn’ Preşedinte, aveam de gând să vin mâine la dumneavoastră, dacă…
C.N.: Bun, n-ai bani în buget?
G.C.: Nu am, domn’ preşedinte, dacă nu vă supăraţi.
C.N.: Da, îţi… semnez contractul şi-ţi vin acolo bani! Ai propunere de contract la tine acolo?
G.C.: Ăaa, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat?
G.C.: Da.
C.N.: Eşti băiat isteţ, dacă…
G.C.: Păi nu, păi da, am fost la dumneavoastră atunci cu domnul Drăghici.
C.N.: Bine, nu mai pierde vremea, dă-i drumul la contract şi gata!
G.C.: Păi la contract se totalizează cam vreo, eu ştiu vreo….
C.N.: Ştiu cât totalizează, o să-ţi dau cât totalizează. Da!

Declaraţia finală

Primarul din Cuca şi-a nuanţat declaraţia dată în faţa procurorilor după ce a ascultat discuţii vechi purtate cu preşedintele C.J. “După ce am studiat materialul procurorilor şi am audiat convorbirea telefonică purtată cu Constantin Nicolescu, revin la declaraţia dată în calitate de martor. Din cauza trecerii timpului, la momentul la care am fost audiat nu am putut să relatez în faţa procurorilor amănunte cu privire la întrebările puse, însă după ce am audiat convorbirea purtată cu Nicolescu, arăt că este adevărat că acesta mi-a spus că îmi va plăti contractul de prestări servicii, pe care-l semnasem cu EPC”, a declarat acesta.

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara

Declaraţia iniţială

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara: “La şedinţa Colegiului prefectural din aprilie 2007, am discutat despre firma European Project Consulting din Bucureşti cu alţi primari. După ce am încheiat contractul în data de 23 august 2007 cu European Project Consulting şi s-a întocmit studiul de feza-bilitate, C.J. a virat banii. Contractul s-a semnat la sediul firmei din Bucureşti”.

Interceptările telefonice

Dumitru Secăreanu: Da, domnule preşedinte!
Constantin Nicolescu: La tine, acolo, ai contractul de strategie de dezvoltare locală?
D.S.: Da!
C.N.: Ai contractul la tine, ai dubii să-l semnezi?
D.S.: Nu, nu, nu, cum, nu nu!
C.N.: Atunci, dă-i drumu’, semnează-l şi dacă nu ai bani, îţi trimit eu bani în buget acolo.
D.S.: Am înţeles, domn’ preşedinte, am înţeles, mai bine ca aşa nu se putea, da!
C.N.: Deci contractul pentru strategia de dezvoltare a comunei…
D.S.: Da.
C.N.: Explicaţii ai, la tine acolo se munceşte, centrul… şi o aplicaţie de urgenţă, se numeşte centrul de urgenţă.
D.S.: Da, da, centru de urgenţă, da…
C.N.: Bun, semnează contractele şi eu îţi trimit banii acolo!
D.S.: Am înţeles, domn preşedinte, da, da!

Declaraţia finală

“Pot preciza după ascultarea convorbirii telefonice că a existat o discuţie prin care Constantin Nicolescu mi-a cerut să semnez contractul de prestări servicii pentru strategia de dezvoltare a comunităţii cu promisiunea că după semnare îmi va asigura sursa de finanţare pentru plata prestaţiei”.
Printre cei care au dat declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie s-a numărat şi Carmen-Oana Onela, director şi asociat în cadrul European Project Consulting Management, care a spus printre altele: “Mircea Drăghici a avut calitatea de asociat, dar eu m-am retras din această firmă în 2008. L-am cunoscut pe Mircea Drăghici ca un potenţial colaborator cu experienţă şi cunoştinţe în domeniul oamenilor de afaceri din Argeş”.

Ce au declarat ceilalţi primari

Constantin Iatagan, primar Şuici: “La şase luni de la semnarea contractului, am auzit discutându-se, fără să-mi aduc aminte persoana sau să am vreo dovadă, că Mircea Drăghici ar avea interese la această firmă”.
Niculae Dochinoiu, edilul-şef al comunei Vedea: “La una dintre vizitele la sediul European Project Consulting din Piteşti l-am întâlnit acolo pe Mircea Drăghici şi chiar am stat de vorbă cu el”.
Mihai Tarbă, primar Dragoslavele: “Am avut o convorbire cu preşedintele Consiliului Judeţean înainte de semnarea contractului de prestări servicii între Consiliul Local Dragoslavele şi EPC, iar acesta mi-a spus să semnez contractul cu această firmă, deoarece finanţarea va fi asigurată de Consiliul Judeţean. I-am spus lui Constantin Nicolescu că o să-l sun pe Mircea Drăghici legat de semnarea contractului”.
Marcel Ciobanu, primar Uda: “Nu-mi aduc aminte dacă s-a dat vreo hotărâre privind încheierea contractului cu firma European Project Consulting. În ziua de 23 august 2007 s-a semnat contractul la sediul Primăriei. Nu-mi aduc aminte ca ei să se fi deplasat la Uda pentru întocmirea studiului de fezabilitate şi strategiei de dezvoltare locală”.
Sevastian Pupăză-Roşu, primar Stolnici: “Eu am semnat două contracte cu această firmă. Unul pentru Îmbunătăţirea Serviciului voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Stolnici, Morăreşti, Tigveni, Nucşoara, Dragoslavele, Mozăceni şi încă o localitate pe care nu mi-o mai amintesc. Am plătit suma de 40.000 lei. Despre faptul că Mircea Drăghici ar avea un interes la această firmă am aflat în urmă cu un an din discuţii cu alţi primari şi din presă”.
Bebe Ivan, primar Băbana: “În martie 2008 m-a sunat Mircea Drăghici şi mi-a spus că am o restanţă de plată privind încheierea contractului de prestări servicii cu European Project Consulting din Bucureşti”.

Vladimir ALBU

“Rapsodia păstorească” de la Corbi – Ştefan Lăzăroiu susţine fermierii nord-argeşeni

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Tradiţionala sărbătoare a vrednicei comunităţi de pe valea Râului Doamnei a ajuns la ediţia cu numărul 41. Născută în timpul dictaturii comuniste, s-a vrut şi a reuşit să rămână ziua în care este cinstită una dintre cele mai vechi ocupaţii ale ţăranului român. Cel care s-a născut şi a crescut pe sub poale de codru şi de munte, a învăţat din fragedă pruncie că nimic nu-i vine de pomană şi că viaţa poate fi îngăduitoare sau chiar darnică numai dacă ştie să se bată pentru drepturile lui şi ale celor ce-i stau alături. A ştiut să fie deopotrivă stăpân şi slugă la pământ, la oi şi vite, la cai şi măgari, la ape şi la creste de munte, apărându-le cu câinii, cu bâtele, cu sabia, suliţa, cu coasa şi cu furca de jivinele flămânde cu două sau cu patru picioare, venite de aiurea ca să-i tulbure apele vieţii. De-aceea omul de la munte vorbeşte mai puţin, face mai mult şi nu-şi risipeşte timpul plângându-le de milă nevolnicilor. Strămoşii oamenilor din Corbi şi-au durat biserică în stâncă şi au rezistat ca să le transmită celor de azi, odată cu moştenirea a tot ceea ce au agonisit, şi poruncă straşnică să păstreze averea neamului nezmintită şi s-o dea la rândul lor urmaşilor. Iar la “Rapsodia păstorească” din acest an s-a dovedit că nici ei şi nici vecinii sau oaspeţii nu dau cinstea pe ruşine.

Întâlnirea fermierilor la Căminul Cultural

Prima acţiune din program a fost această întrunire a oamenilor care sfinţesc glia cu sudoarea muncii. Sala mare a instituţiei s-a umplut, căci era ora 9, una la care agricultorul sau păstorul, în mod obişnuit, face pauza pentru prânzul cel mic. La masa prezidiului şi-au găsit loc nu numai Virgil Baciu, preşedintele Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”, dar şi Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”(unul dintre organizatorii manifestării), precum şi oaspeţi de onoare ca Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Oierilor de Munte din Braşov, deputatul PSD Mircea Drăghici sau contacandidatul său declarat la acest post, Ştefan Lăzăroiu, liderul PDL Curtea de Argeş. Un personaj foarte important a fost Marius Stroescu, directorul APIA Argeş. Cuvântul de deschidere a fost rostit de primarul Mihai Ungurenuş, urmat de medicul veterinar Ion Săvescu, de Eugen Gonţea, Virgil Baciu şi alţii. Dezbaterile au fost punctuale, axate pe accesarea de fonduri pe Măsura 141 sau pe Măsura 121, s-au formulat întrebări şi s-au oferit răspunsuri pertinente de la Marius Stroescu, Lulu Cujbescu, consultant CODAN pentru fonduri europene sau de la doctorul veterinar Vasile Pampureac. Cu acest prilej, participanţii au fost informaţi şi de obligaţiile ce le revin celor care accesează fonduri, în sensul că trebuie să-şi dezvolte afacerea pentru care primesc bani, astfel încât s-o scoată din zona minimei subzistenţe, transformând-o într-una profitabilă. În caz contrar riscă nu numai sistarea finanţării, ci chiar să fie puşi în postura de a returna banii primiţi, pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate.

Primarul Ungurenuş îşi arată muşchii

Virgil Baciu n-a reuşit să înmâneze diplomele de merit acordate de asociaţia pe care o conduce în cadrul festiv din sala Căminului Cultural. Şi asta pentru că s-a opus gazda, stăpânul comunei, primarul Mihai Ungurenuş, pe motiv că se depăşea timpul şi că ploaia ameninţa împrejurimile. Văzând că nu avea cu cine se înţelege, preşedintele Baciu i-a invitat pe cei nominalizaţi şi pe toţi fermierii care doreau, să treacă strada la sediul Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”. Zis şi făcut şi acolo au continuat discuţiile pe teme de mare interes pentru truditorii pământului, fără teamă că se scurge nisipul din clepsidra timpului şi n-are cine s-o întoarcă. Totodată s-au distribuit 25 diplome de merit atât pentru cei care au accesat fonduri de finanţare, cât şi pentru cei care i-au ajutat la întocmirea documentaţiilor necesare, precum Lulu Cujbescu sau ing. Daniela Pampureac (care din motive obiective n-a putut fi prezentă, dar distincţia a fost primită de soţ).
Virgil Baciu a mai dat din partea asociaţiei pe care o conduce 35 premii – accesorii şi aparate pentru agricultură, primite cu mare bucurie şi recunoştinţă de cei recompensaţi. În ciuda spaţiului destul de restrâns, cei prezenţi s-au simţit în largul lor, simţind că erau primiţi cu dragostea şi respectul cuvenit lor şi muncii lor. Indelicateţea primarului care ţinuse cu tot dinadinsul să demonstreze că e cel mai tare în stâna lui, n-a fost taxată – aşa cum ar fi de aşteptat – pentru că, spunea un localnic mângâindu-şi sugestiv obrazul, “De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere…”.

Paradă populară în centrul comunei

În timp ce pe cer se adunau nori tot mai întunecaţi, toţi cei prezenţi aşteptau cu sufletul la gură parada portului şi obiceiurilor populare. În mijlocul oamenilor îşi găsiseră loc atât vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, şeful delegaţiei pesediste, cât şi puternica echipă pedelistă condusă de Ştefan Lăzăroiu, din care nu lipseau Vasile Sabie, Gheorghe Alecsei, Sever Pahonţu, Ruxandra Barbu (la care s-a alăturat ceva mai târziu şi prefectul Gheorghe Davidescu), dar şi Cornel Lazăr, de la PC.
Parada populară care a urmat a fost cu totul deosebită, incluzând atât grupuri de fete frumoase cum numai pe meleaguri mioritice poţi întâlni, dar şi formaţii de fluieraşi, copii şi maturi, de nu mai ştiai de ce să te minunezi mai întâi, dar cu siguranţă toţi cei prezenţi s-au simţit mândri că aparţin acestor locuri pe care poveştile mai vechi sau mai noi ţin cât veşnicia. Apariţia călăreţilor falnici ca nişte centauri a fost întâmpinată cu aplauze binemeritate. Fondul muzical popular a dominat împrejurimile, făcând să răsune văile şi purtând ecoul spre vârfurile dealurilor dimprejur, în timp ce lumea lua calea spre platoul din locul cunoscut sub numele “La Chilii”.

Expoziţie de animale

Punctul de mare atracţie de la locul unde s-a desfăşurat partea a doua a sărbătorii a fost expoziţia de animale organizată de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”, în care sunt adunate mare parte din cele 38.500 oi deţinute de oamenii locului, reprezentând cam un sfert din efectivele înregistrate în judeţul Argeş. Păstorii de pe valea Râului Doamnei, de la Nucşoara până la Pietroşani, n-au renunţat la necuvântătoarele cu care părinţii şi strămoşii lor s-au “hrănit” şi, în ciuda vremurilor mai puţin bune pentru această ocupaţie, au găsit soluţii de unire a turmelor şi de gospodărire a bunurilor astfel încât să nu le meargă rău celor care nu se dau în lături de la munca grea, ca oricare trudă cinstită. Şi vizitatorii expoziţiei au avut ce să vadă: oi de rasă, măgari de povară, cai şi câini de pază precum şi bovine mândre, care priveau cu calm şi cu o înţelepciune animală anume mulţimea admiratorilor. Fiecare participant cu exponate a fost premiat cu câte 100 lei, iar cei care au avut animalele cele mai frumoase, au primit de la dr. Ion Săvescu, în numele asociaţiei pe care o conduce, câte 300 lei.
Ştefan Lăzăroiu a suplimentat cele 18 premii distribuite la această categorie cu câte 100 lei. Atunci toţi cei prezenţi au înţeles
nu numai că generosul sponsor îi respectă cu adevărat, dar şi că susţine fermierii din zona de nord a Argeşului. Acest fapt a redeschis discuţia pe tema disputei dintre deputatul Mircea Drăghici şi Ştefan Lăzăroiu, consumată la întâlnirea fermierilor de la Căminul Cultural. Acolo, pesedistul criticase dur guvernul pentru că nu reuşise să acceseze decât 6% din fondurile europene puse la dispoziţia României în acest an. Replica pedelistului fusese promptă: îi reproşase deputatului din opoziţie că dezinformează lumea din interes politic, deoarece adevărul era că accesările ajunseseră la 52%. Ştefan Lăzăroiu a precizat că acele 6 procente reprezentau sumele deja încasate, iar restul până la 52 erau dosare acceptate, aflate în diverse faze de obţinere a finanţării. Astfel l-a pus la punct la modul cel mai elegant cu putinţă pe deputatul Drăghici, care a încercat să-i ducă de nas pe aceşti oameni drepţi, cărora nimic nu le este mai nesuferit decât să-i ia cineva de proşti! Vă lăsăm dvs. plăcerea de a da verdictul cine a câştigat şi cine a pierdut din această dispută.

Placheta şi ştafeta

Primarul Mihai Ungurenuş s-a simţit probabil cel mai important om de “La Chilii” în momentul în care s-a văzut din nou cu microfonul în mână, pe scenă. A trăit clipe de glorie când a premiat pentru statornicie în căsnicie 11 familii care convieţuiesc de peste 50 ani, exemple pentru cuplurile mai tinere. Fiecare a primit căte o icoană şi un plic în care erau 200 lei (jumătate de la Consiliul Local, restul de la Consiliul Judeţean). Iată familiile onorate astfel: Filofteia şi Ion Ariniş; Maria şi Ion Bădescu; Elena şi Ilie Ciurea; Valeria şi Gheorghe Crinu; Elisabeta şi Gheorghe Ionaşcu; Aurelia şi Ion Oancea; Elena şi Gheorghe Mogaru; Aurelia şi Ion Rotaru; Virginia şi Ion Sumedru; Maria şi Iosif Nica; Mariana şi Gheorghe Zaharia.
Memorabilă a fost, de asemenea, premierea celei mai vârstnice persoane din Corbi, centenara Maria Gh. Păunescu, o adevărată martoră peste timp a unor evenimente memorabile, începând cu anul de jale 1916, când pământenii au cunoscut luptele din primul război mondial, unii fiind siliţi să se retragă în băjenie din faţa prăpădului de fier şi foc, continuând cu rotunjirea hotarelor României Mari, doi ani mai târziu, cu ciuntirea acestora în anul tragic 1940, cu durerile din al doilea război mondial şi mai ales după, când mulţi consăteni s-au opus dictaturii bolşevice, plătind înfricoşat tribut de sânge prin cei pieriţi departe de casele lor, care acum îşi dorm somnul de veci prin morminte fără cruce, neştiute… Această femeie a ajuns să trăiască dintr-un ajutor social de numai 75 lei lunar, iar premiul de 1.000 lei acordat de comunitate poate fi ca mana cerească. Din păcate, bătrâna a fost împiedicată de starea precară a sănătăţii să ajungă să-şi ia premiul în mâinile sale muncite, căci drumul de la Poenărei era, poate, la fel de lung şi obositor ca şi cel al vieţii…
Primarul a mai înmânat şi altor consăteni plachete comemorative realizate de Cucu Ureche. Cea mai semnificativă premiere de acest gen a fost aceea a lui Virgil Baciu, căruia i-a spus pe un ton de subtilă ironie care, probabil se dorea ucigătoare, că-i înmânează cu inima deschisă… placheta. Mihai Ungurenuş s-a trezit văduvit de microfon. “Îmi predaţi placheta şi ştafeta!”- s-a auzit vocea sigură a fondatorului ziarului nostru. Replica inteligentă a stârnit hohote de râs muşcătoare la adresa primarului total neinspirat.

La Mulţi Ani, Corbi!

În ciuda ploii care începuse să cadă, petrecerea câmpenească a continuat fără probleme, căci atât gazdele, cât şi oaspeţii lor nu puteau să se sperie de binefacerea adusă pământului. Pe scenă s-au perindat ansambluri şi formaţiuni artistice locale sau din Domneşti, Arefu, Pietroşani, Vlădeşti ori din Jina străbunilor care trecuseră cu sute de ani în urmă Carpaţii să-şi dureze viaţă nouă alături de fraţii din sud sau de la Vaideeni – Vâlcea, Polovragi – Gorj şi din alte părţi ale cuprinsului românesc.
Cântecul, jocul şi voia bună au cuprins împrejurimile, alimentate şi de produsele tradiţionale preparate pe loc de vestiţii baci, ca la stână, adevărate trufandale care au satisfăcut pe deplin gusturile celor mai pretenţioşi gurmanzi. Gândiţi-vă că lângă fripturile de noaten şi pastrame
s-au lăfăit bulzurile cu brânză de burduf şi alte bunătăţi care au ajuns să convieţuiască la modul cel mai fericit cu putinţă cu ţuica de Poenărei, cea vestită peste şapte hotare, galbenă ca aurul mierii multiflore, care s-a împăcat de minune cu vinurile aspre sau dulci. Limbile s-au dezlegat spre seară, când şi-a făcut din nou apariţia sfântul soare ca să mai arunce o privire peste oamenii care petreceau după cuviinţă şi să-i mângâie cu ultimele raze din acea zi. Urarea cea mai des auzită a fost cea de “La Mulţi Ani!”, căreia ne alăturăm şi noi.

Eva ADAM

Punct final la un program destinat zonelor rurale

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

SCM ARGCOMS – fosta Cooperaţie Meşteşugărească din Curtea de Argeş a accesat un program cu finanţare europeană de aproape 10 mld. lei vechi pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale din zona de nord a Argeşului, precum şi pentru revitalizarea forţei de muncă din zonele rurale. Iniţiativa a beneficiat de resurse locale importante nevalorificate, cum ar fi lâna, lemnul, pieile de animale etc., iar pe de altă parte, era alarmant faptul că numărul persoanelor care mai practică aceste meşteşuguri tradiţionale se afla în continuare scădere. Nu în ultimul rând, a contat şi dorinţa autorităţilor locale implicate de a oferi locuitorilor o şansă de a obţine o diplomă de calificare profesională, primul pas în deschiderea unei mici afaceri pe cont propriu.

Finanţare prin Fondul Social European

Cu mai bine de 2 ani în urmă, preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita, a depus la Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect cu obiectivele mai sus menţionate. Intitulat “Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în zona Argeşului, prin implicarea populaţiei rurale în viaţa comunităţilor locale”, acesta a primit finanţare de la Fondul Social European în sumă de circa 200.000 euro, la care s-au adăugat contribuţia proprie a SCM ARGCOMS, precum şi o sumă de bani pentru dotări primită de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de fosta Cooperaţie Meşteşugărească din oraşul nostru, în program s-au implicat primăriile din comunele Corbi şi Tigveni, precum şi Asociaţia ADES, care a asigurat componenta de instruire profesională din cadrul proiectului. Acesta a demarat pe 1 noiembrie 2009 şi s-a încheiat în data de 31 martie 2011. Cu acest prilej, la Sala Multifuncţională a Muzeului Municipal s-a desfăşurat o amplă manifestare, care şi-a propus să marcheze finalizarea fazei de implementare a proiectului. La eveniment au participat conducerile celor patru unităţi implicate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, ai Consiliului Local Curtea de Argeş, ai Camerei de Comerţ Argeş, precum şi alţi invitaţi, inclusiv câteva zeci de absolvenţi ai cursurilor de calificare profesională din comunele Corbi şi Tigveni. A fost prezentată, de asemenea, o expoziţie cu produsele realizate de participanţii la acest proiect, cuprinzând obiecte de tricotaje din lână, împletituri de nuiele şi ceramică.

Revitalizarea forţei de muncă de la sate

“Prin acest proiect, am dorit să ajutăm la calificarea forţei de muncă din cele două comune în care trăiesc comunităţi foarte sărace. Nu mai puţin de 186 persoane (136 din Corbi şi 50 din Tigveni) au absolvit cursuri de calificare în meseriile de lucrători în domeniul tricotajelor, împletiturilor din nuiele şi ceramicii. Ne-am gândit să folosim, pe de o parte, experienţa de generaţii a oamenilor, dar şi să încercăm o valorificare a unor resurse materiale locale, cum ar fi: lâna, lemnul, pieile de animale etc. Am asigurat lectori bine pregătiţi, iar majoritatea participanţilor au fost persoane cu vârsta peste 45 ani. Am fost surprins să constat interesul oamenilor pentru aceste acţiuni, ceea ce ne determină să încercăm continuarea proiectului prin sprijinirea acestor absolvenţi să intre efectiv pe piaţa muncii. Ei trebuie să-şi înfiinţeze mici întreprinderi, PFA, pentru valorificarea produselor confecţionate de oameni în gospodăriile lor. Diplomele de absolvire sunt recunoscute de Ministerele Muncii şi Educaţiei, atât în România, cât şi în toată Europa”, a declarat preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita.

Un pas mic spre o realizare mare

“Noi avem la Tigveni o importantă comunitate de rudari, din păcate foarte săracă. Am avut două cursuri: unul de ceramică şi altul de împletituri din nuiele, meşteşuguri tradiţionale pentru aceşti oameni. Eu cred că s-a făcut un lucru bun, dar este doar un prim pas, care trebuie continuat. Oamenii trebuie ajutaţi să-şi vândă produsele, ca să se poată bucura de roadele muncii lor. Sper ca astfel traiul lor să se îmbunătăţească măcar un pic”, a declarat primarul comunei Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu.

Păstrarea specificului naţional

La rândul său, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş a spus: “Am căutat să dezvoltăm şi noi ceva în comuna noastră, o zonă foarte bogată în tradiţii şi obiceiuri. Suntem comuna cu cel mai mare număr de ovine din judeţ, peste 37.000 de oi. Din păcate, lâna nu mai are nicio valoare! Am putea da miei la export, brânzeturi, piei, dar nu sunt create pârghiile legislative şi administrative ca oamenii să-şi valorifice produsele. Nu mai vorbesc de lemn, precum şi de frumuseţea deosebită a locurilor noastre, care ar putea atrage o mulţime de turişti. În loc să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm tradiţiile, ţara noastră a deschis larg porţile importurilor de tot felul, aşa că ne-am trezit invadaţi de produse din China, Turcia şi alte ţări, de proastă calitate. Noi trebuie să rămânem români, nu să devenim chinezi sau turci!”

Specificul zonei, asigurat prin simboluri tradiţionale create de cursanţi

“A fost prima experienţă de acest gen. Am întâlniţi oameni obişnuiţi cu meşteşugul lor, care fac teracotă dintotdeauna, dar nu ştiau să folosească elementele din zonă. Nu trebuie să prelucrăm tone de pământ pentru a obţine obiecte de mari dimensiuni. Dimpotrivă, va trebui să ne axăm pe produsele mici, să creem simboluri specifice zonei, pe care să le oferim turiştilor”, a spus maestrul Cucu Ureche, unul dintre lectorii în domeniul artei ceramicii.
Şi alţi vorbitori, cum ar fi meşterul popular Gheorghe Mateescu şi Maria Enculescu, fostă zeci de ani lucrătoare în cooperativa meşteşugărească, au susţinut necesitatea păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale. Costumul popular, de o mare frumuseţe, specific zonei noastre, este tot mai rar purtat. Putem produce multe obiecte de artizanat de bună calitate, dar nici legislaţia nu-i ajută pe meşteşugari. Se munceşte doar manual, prin urmare productivitatea rămâne scăzută, iar TVA-ul şi cota de impozitare sunt la fel ca pentru orice agent economic. În lipsa unor măsuri stimulatoare, meserii precum cusutul, brodatul, olăritul, cojocăritul şi altele sunt în pericol să dispară. Tocmai de aceea, iniţiativa SCM ARGCOMS este una valoroasă, care necesită a fi sprijinită şi continuată! Şi va fi, deoarece se aşteaptă undă verde pentru lansarea altui program de acest gen, care va fi coordonat de către Primăria Municipală şi care va avea între componente şi un curs pentru obţinerea licenţei de management în afaceri. La ora actuală, nu este clar dacă primăriile care au beneficiat de primul proiect finanţat din fonduri europene mai pot participa şi la următorul. În caz că nu, ar fi o dezamăgire pentru cei care şi-au făcut planul că vor putea folosi asemenea programe drept argumete electorale la viitoarele alegeri locale.

Oana PORTOCALĂ

Protest spontan fără precedent la Domneşti: Salvaţi Spitalul “Dr. Teja Papahagi”!

Posted in reportaj with tags , , , , on februarie 26, 2011 by argesuldenord

Fără îndoială, ziua de 8 februarie va intra în istoria celor 7 comunităţi locale de pe văile Vâlsanului, Râului Doamnei şi Slănicului, ai căror locuitori erau arondaţi Spitalului “Dr. Teja Papahagi” din Domneşti. Zeci şi zeci de reprezentanţi ai cetăţenilor s-au strâns în curtea unităţii pentru a protesta împotriva deciziei ministrului Sănătăţii, Cseke Atilla, de a o transforma în cămin de bătrâni, apărută înainte cu o săptămână. Oamenii le-au cerut primarilor să li se alăture şi la acest apel au răspuns Nicolae Smădu, din localitate şi Mihai Ungurenuş, din Corbi. VREM SPITAL, NU AZIL! – a fost deviza sub care s-a desfăşurat protestul. N-au lipsit nici lozincile antiguvernamentale, iar cele mai dure acuzaţii au vizat PDL, UDMR şi Preşedinţia României.

O reformă în sănătate contestată dur

Termenul cu care s-a jonglat până la saturaţie după 1990 a fost acela de reformă. În sistemul de asigurare a sănătăţii, acesta s-a tradus prin reducerea paturilor din spitale, a numărului medicamentelor compensate şi printr-o risipă fără precedent a resurselor. Sau cel puţin aşa susţin bolnavii şi chiar personalul medical din sistemul de stat, care consi-deră imorală finanţarea din sistemul public a unităţilor private. Anul trecut, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Adrian Streinu-Cercel a vizitat spitalele din Argeş şi s-a declarat mulţumit de ceea ce a găsit în unităţile din nordul judeţului.
Încă de la începutul anului 2011 s-a pus pe tapet ideea reorganizării sistemului spitalicesc, în sensul comasării unor unităţi sau schimbării destinaţiei altora. Primele vizate erau cele cu datorii, cu probleme de funcţionare pentru că nu aveau dotări sau linii de gardă complete şi nici perspective de redresare şi eficientizare a actului medical într-un interval de timp rezonabil. Potrivit amintitei decizii ministeriale, în Argeş erau vizate 10 spitale, dintre care 3 au fost desemnate pentru schimbarea destinaţiei. Este vorba despre cele de la Domneşti, Călineşti şi Mozăceni. Primele două nu numai că nu au datorii şi au fost date ca exemplu de dr. Adrian Streinu-Cercel, dar sunt singurele din judeţ care au laboratoarele acreditate RENAR, realizare pentru care s-au cheltuit sume serioase din bani publici.
“Asta nu e reformă în sănătate, e bătaie de joc!” – spuneau protestatarii strânşi în curtea spitalului din Domneşti. Aceştia au susţinut că pedeliştii se răzbună pe Argeşul pesedist, fără să le pese că pun sub semnul întrebării vieţile a peste 40.000 oameni arondaţi unităţii. Cei prezenţi au cerut să se reanalizeze situaţia, iar ministrul să păstreze Spitalul “Dr. Teja Papahagi” ca furnizor de servicii în sănătate, nu ca azil de bătrâni.

“E mai rău decât în ‘47-’48, pe timpul comuniştilor!”

Spitalul din Domneşti funcţionează de prin 1936 şi a fost ctitorit de medicul macedo-român Teja Papahagi. Acesta i-a convins pe domnişani de necesitatea unei astfel de înfăptuiri, aşa că au pus mână de la mână şi au muncit cot la cot până când şi-au văzut visul împlinit. Cei mai vârstnici localnici susţin că s-au făcut adevărate acte de eroism în perioada de început, când s-a operat la lumina lumânării, a lămpilor cu gaz sau chiar a lanternelor, reuşind să se salveze vieţile multor oameni. Spitalul a fost donat statului, iar acum oamenii nu admit să-şi bată cineva joc de truda lor şi a înaintaşilor, transformându-l într-un azil. Şi asta cu atât mai mult cu cât de mai bine de un an, primarul Smădu şi legislativul local au demarat procedurile pentru un astfel de aşezământ pe baza unei donaţii a familiei Ardei, ce include şi 3 ha teren în centrul comunei.
Spitalul “Dr. Teja Papahagi” a fost la apogeu prin anii ‘80, când dispunea de secţii de Interne, Chirurgie, Obstretică-Ginecologie şi Ambulanţă, unele dintre ele fiind desfiinţate de aşa-zisa reformă. Managerul unităţii, dr. Marian Hiru şi-a exprimat uluirea faţă de o asemenea decizie ciudată, “luată pe picior”, care scoate din circuit un spital în care, potrivit afirmaţiilor primarului Smădu, s-a investit numai în ultimii doi ani peste 3,5 miliarde lei vechi în modernizare (centrală termică pe gaze, schimbarea acoperişurilor la 4 din cele 7 corpuri de clădire, reparaţii interioare şi exterioare). La rându-i, primarul Ungurenuş a protestat vehement în numele comunităţii pe care o conduce şi care se mândreşte cu cele peste 37.000 capete de ovine. “Putem aduce aici omul bolnav şi călare pe măgar. Dacă-l ducem la Curtea de Argeş, la 60 km sau la Piteşti, la 80 km, riscăm să ajungem cu el mort!”
Personalul medical şi pacienţii au cerut ca unitatea care înregistrează anual circa 8.000 cazuri (consultaţii, internări, tratamente), având o rată de numai 3% a transferurilor, să fie păstrată ca spital. Primarii celor 7 comune au semnat în acest sens documente comune şi au cerut sprijinul Consiliului Judeţean, în administrarea căruia se află “Dr. Teja Papahagi”. Toată documentaţia a fost înaintată la Ministerul Sănătăţii, care a avertizat că unităţile luate în vizor, după 31 martie nu vor mai putea încheia contracte cu CAS. “E mai rău decât în ‘47-’48, pe timpul comuniştilor! Acum ni se încalcă dreptul de proprietate apărat de Constituţie! Fără să fim consultaţi, ni se ia spitalul. Este o nedreptate la care ne vom opune: numai peste trupurile noastre, dacă vor trece, vor putea face aşa ceva! Domnişani, sunteţi cu toţii aici?…”. “DAAA!…”. “Lăsăm să facă azil din spitalul nostru?…” – i-a întrebat pe cei prezenţi Constantin Hănescu, bunicul marelui nostru tenisman. “NUUU!” – s-a făcut auzit tunetul hotărât al răspunsului.

VREM SPITAL, NU AZIL!

Pentru locuitorii de pe văile celor trei cursuri de apă amintite mai sus, aceasta este o necesitate vitală. Participanţii la protestul din 8 februarie au înţeles-o, indiferent de vârstă şi şi-au strigat revolta faţă de o măsură pe care nu s-au sfiit s-o caracterizeze drept samavolnică. Dintre ei s-a detaşat o fetiţă care i-a cerut mamei sale s-o ducă de la grădiniţă în curtea spitalului, unde şi-a exprimat convingerea că dr. Papahagi se va ruga de unde este la Dumnezeu, ca să nu îngăduie o asemenea nedreptate. Managerul medical, dr. Dana Floarea, şefa laboratorului, dr. Lăcrămioara Năftănăilă, liderul de sindicat, Eugenia Popescu, au pledat convingător pentru păstrarea funcţionalităţii unităţii care dispune de aparatură modernă de radiologie şi imagistică, inclusiv pentru depistarea cancerelor de prostată. “Mama mea a lucrat aici 37 ani ca moaşă, mulţi ne-am născut în acest spital şi nu concepem ca el să fie desfiinţat!”, spunea primarul Nicolae Smădu.
Cei care nu agreează decizia Ministerului Sănătăţii au nevoie de solidaritatea tuturor argeşenilor pentru a o schimba. Oamenii s-au arătat dispuşi să facă donaţii pentru spitalul lor şi între timp a apărut şi ideea cedării legale a 2 procente din dările la stat pentru “Dr. Teja Papahagi”. Avertismentele înscrise pe unele pancarte – “Sănătatea nu este portocalie!” sau “Reformă pentru voi, moarte pentru noi!” – ar trebui să le dea de gândit factorilor de decizie.

O soluţie de compromis respinsă

Decizia desfiinţării unor spitale ar reduce cu aproximativ 5.000 paturi capacitatea de primire a bolnavilor la nivelul întregii ţări. Scandalul izbucnit în urma deciziei ministerului a generat proteste ca la Domneşti la Babadag, Bucureşti, Budeşti, Câmpia Turzii, Floreşti sau Ţăndărei. Preşedintele CAS Argeş, Ştefan Ciocănel, a declarat că va încheia contracte cu toate unităţile din sistem care au personalitate juridică, pentru că nu-şi permite să încalce legea. În 14 februarie a reacţionat şi prefectul Gheorghe Davidescu şi i-a convocat la Piteşti pe factorii responsa-bili din localităţile cu astfel de pro-bleme, pentru a găsi o soluţie viabilă împreună cu directorul DSP Argeş, Anca Alexandrescu. Prefectul a spus că ar susţine cererea Consiliului Judeţean de păstrare a spitalelor din Călineşti şi Domneşti în actuala formă de organizare. Cele din Mozăceni şi Rucăr, pentru că nu îndeplinesc condiţiile, pot fi transformate în cămine de bătrâni.
În cazul disperat în care nu s-ar accepta aşa ceva, primarul Ion Georgescu a propus ca Spitalul “Papahagi” să fie cooptat ca secţie a unităţii din Mioveni. Soluţia de compromis nu este de acceptat pentru dr. Marian Hiru şi pentru primarul domnişan Nicolae Smădu. Şi asta pentru că propunerea nu este total dezinteresată, căci vizează fie laboratorul acreditat, fie radiologia şi imagistica bine puse la punct, ca să nu mai vorbim despre posibilitatea pierderii unui număr de paturi din cele 55 existente şi a personalului aferent. Total inacceptabilă este posibilitatea pierderii personalităţii juridice de către Spitalul “Dr. Teja Papahagi”, ceea ce l-ar pune în imposibilitatea încheierii unui nou contract cu CAS. Pricolul transformării sale într-o anexă gospodărească a spitalului de la Mioveni este real şi imposibil de acceptat de orgoliul local, după 75 ani de funcţionare.

Fiii satului, somaţi să-şi facă datoria

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, domnişan la origine, sprijină salvarea unităţii conduse de către dr. Marian Hiru, ca şi dr. legist Dan Manu. Ar fi timpul ca şi alţi oameni să se alăture acestui demers. Prefectul Gheorghe Davidescu are casa părintească la circa 3 km de spitalul din Domneşti, subprefectul Ion Cârstoiu este din Nucşoara şi se ştie că este cumătru cu şeful statului, Traian Băsescu. La Cotroceni ar putea interveni şi europarlamentarul Elena Băsescu, despre care se ştie că în ultimul timp are legături strânse cu zona Mălureniului, de unde este originar şi tânărul politician pedelist Ştefan Lăzăroiu, care vizează un mandat de parlamentar în nordul Argeşului la viitoarele alegeri. E timpul cel mai potrivit ca personalităţile în cauză să facă efectiv ceea ce oamenii cărora le vor cere voturile aşteaptă de la ei. Ministrul Cseke Atilla a declarat că nu renunţă la reforma spitalelor, dar s-a arătat dispus să analizeze situaţia caz cu caz. Este o ocazie care nu trebuie ratată, dacă într-adevăr n-au uitat de unde au plecat şi unde, cine ştie, cândva, se vor întoarce având nevoie de îngrijire medicală…

Eva ADAM

Investiţie europeană în resursele umane la Corbi – 8,5 miliarde lei pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale

Posted in rural with tags , , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Accesarea banilor europeni a fost şi rămâne o problemă greu de rezolvat pentru români. Dar nu chiar pentru toţi, dovadă preşedintele SCM ARGCOMS Curtea de Argeş, jr. Nichita Sandu. Acum câţiva ani a intuit oportunitatea obţinerii unor bani pe proiecte şi a întocmit unul care viza conservarea meşteşugurilor tradiţionale în nordul Argeşului, care oferea şi oportunitatea revitalizării forţei de muncă din zonele rurale, unde majoritatea populaţiei era angrenată în agricultura de subzistenţă. Sigur că echipei pe care a coordonat-o nu i-a fost deloc uşor să ajungă la finanţare, dar greutatea cea mai mare a apărut în momentul în care şi-a căutat parteneri la primăriile din zonă. Deşi a lansat nenumărate invitaţii, au răspuns numai primarii Mihai Ungurenuş, din Corbi şi Doru Dumitru Slătineanu, din Tigveni.
Programul finanţat prin Fondul Social European cu 8,5 miliarde lei vechi a demarat în octombrie 2009. Pentru Corbi s-au luat în considerare tricotajele textile din lână şi ceramică, iar pentru Tigveni împletiturile din lemn de răchită, ocupaţie care era pe punctul de a se pierde chiar şi în rândurile comunităţii de rudari din cătunul Momaia.

Diplomele – răsplata muncii

Vineri, 3 septembrie, Căminul Cultural din Corbi a găzduit festivitatea distribuirii diplomelor absolvenţilor primului modul la tricotaje textile din lână şi la ceramică, adică la 184 cursanţi care au muncit luni de zile pentru a se specializa şi a merita diplomele care le va permite nu numai să-şi exercite meseriile pentru care sunt autorizaţi, dar şi sâ-şi vândă produsele pe întreg teritoriul Uniunii Europene. De la eveniment n-au lipsit cei angrenaţi în desfăşurarea proiectului implementat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, adică echipa de la ARGCOMS, în funte cu preşedintele Nichita Sandu şi maestrul ceramist Cucu Ureche, precum şi de la ADES Curtea de Argeş, reprezentat de Anatolie Socolovschi sau de lectorii de la cursuri care au fost primiţi cu braţele deschise de către primarul Mihai Ungurenuş şi echipa sa de la primăria locală. Actorii principali au fost, bineînţeles, absolvenţii cursurilor, care au fost elogiaţi de către examinatori pentru seriozitatea cu care s-au angrenat în proiect, dovedită şi de prezenţa foarte bună, dar şi de modul în care s-au descurcat la examene, unde au dovedit că sunt stăpâni nu numai pe teorie, dar şi pe chestiuni de legislaţia muncii, nefiindu-le străine nici noţiunile care să le permită o bună utilizare a calculatorului. Lectorii Gabriela Nedelcu, Aurelia Neagoe şi Cucu Ureche şi-au exprimat convingerea că oameni precum cei cu care au lucrat au un viitor frumos în domeniile alese, dovedind promiţătoare calităţi artistice şi o seriozitate consecventă care poate fi cheia succesului într-o piaţă în care  rezistă numai cei puternici.

“Sunt mândru să conduc această comună!”

Declaraţia îi aparţine primarului Ungurenuş, care pe un ton uşor nostalgic a evocat anii de şcoală, când majoritatea colegilor îşi doreau să se facă ciobani, ocupaţia de bază a locuitorilor comunei care şi acum se poate lăuda cu cele 37.000 ovine, în ciuda faptului că produsele acestei activităţi sunt tot mai greu de valorificat în ultimii 20 ani. Proiectul ARGCOMS a picat precum apa în deşert la Corbi, unde interesul pentru învăţătură al oamenilor a rămas nealterat. Primarul a relevat faptul că în ultimii ani Corbii au început să iasă din izolare, exemplificând şi cu asociaţiile agricole şi de creştere a animalelor, dar şi cu revigorarea vieţii cultural-artistice şi strângerea legăturilor cu locurile de baştină ardelene, de la Jina, din zona Sibiului. “Dumnezeu ne ajută, pentru că ştim să ne ajutăm şi noi!”, a spus primarul sigur de sine. “Avem o casă la Muzeul Satului, din Bucureşti şi putem ieşi acolo cu produsele noastre, mai ales dacă vom reuşi în timp să impunem brandul de Corbi, cum ne sfătuia maestrul Cucu Ureche”.
Nichita Sandu a răspuns mulţumirilor gazdelor cu cele proprii, subliniind faptul că reuşita este una comună, iar cel mai important lucru este continuitatea, dovedită prin faptul că în ziua în care se distribuiseră diplomele primilor absolvenţi, deja demarase a doua serie. De-a dreptul emoţionantă era înfrigurarea cu care proaspeţii posesori îşi admirau diplomele care le dădeau o legitimitate europeană pe care n-o mai avuseseră astfel certificată.
A urmat o masă comună în buna tradiţie românescă, planuri de viitor şi speranţe de mai bine care pentru scurt timp au făcut uitată criza. Ceea ce nu este chiar de mirare la Corbi, unde oamenii chiar au după ce bea apă.
Eva ADAM

RAPSODIA PĂSTOREASCĂ, ediţia nr. 40 – Crescătorii de animale şi-au cinstit munca

Posted in eveniment rural with tags , , , on mai 29, 2010 by argesuldenord

Ocupaţie tradiţională în Corbi, creşterea ovinelor a fost şi rămâne un izvor de bunăstare pentru localnici. Tranziţia fără cap şi coadă, ca şi criza bezmetică nu i-a clintit din rosturile ştiute din moşi-strămoşi. De 40 ani, ei sărbătoresc ziua păstorilor în miezul primăverii. De-a lungul timpului, autorităţile locale au reuşit s-o transforme în tradiţie, merit pe care în ultimii ani nimeni nu i-l contestă primarului Mihai Ungurenuş şi celor care l-au sprijinit. Duminică, 23 mai, sute de săteni de pe văile Râului Doamnei, Vâlsanului şi nu numai au afost prezenţi la festivităţi. N-au lipsit din mijlocul oamenilor nici personalităţi ale vieţii publice, precum prefectul Gogu Davidescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu sau deputatul Mircea Drăghici.
La Corbi fiinţează de câtva timp o asociaţie a crescătorilor de ovine condusă de medicul veterinar Ion Săvescu. Aceasta – se pare – este una dintre cele mai tari din ţară. Aşa că n-a fost de mirare că asociaţia a sponsorizat festivităţile din ziua de Rusalii cu 200 milioane lei vechi. Mai mult, prin dr. Săvescu, cei mai vestiţi păstori din Corbi au fost onoraţi cu diplome şi premiaţi cu câte 2,5 milioane lei vechi. Acest fapt s-ar zice că nu le-a picat prea bine unora, dacă e să judecăm după modul în care medicul veterinar şi asociaţii săi au fost marginalizaţi atunci când au apărut mărimile de la judeţ! Din câte am aflat, asociaţia crescătorilor de ovine din Corbi are planuri frumoase pentru viitor, care includ îmbunătăţirea raselor, dar şi expoziţii de animale şi schimburi de experienţă între oameni ce sunt recunoscuţi drept specialişti în acest domeniu destul de pretenţios.
Viaţa, deci, merge înainte, fapt cunoscut prea bine de către păstorii care au ştiut să se bucure şi să petreacă de ziua lor, conştienţi de faptul că în curând vor urca oile la munte şi vor avea de lucru cât cuprinde. O vorbă din bătrâni spune plastic că acela care nu muncă, nu mâncă! Şi parcă nimic nu e mai drept… 
Eva ADAM

Cinstind trecutul, cu ochii spre viitor – Întâlnirea anuală a fiilor satului Poenărei

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on august 29, 2009 by argesuldenord

Dacă Dumnezeu îţi îndrumă paşii să urci pe Valea Râului Doamnei spre Corbii de Piatră, la un moment dat, pe mâna stângă îţi sare-n ochi la capăt de drum o alcătuire ca un altar sculptat în lemn. Ca bun creştin, te închini la crucea simbolizând pătimirea lui IIsus pentru răscumpărarea păcatelor lumii. Iar dacă norocul sau o putere mai mare decât cea omenească ţi-a purtat paşii într-acolo în prima zi de sâmbătă de după prăznuirea creştină a Sfintei Maria, Maica Domnului, îţi va va îndruma calea să urci pe drumeagul pietruit, chemat de clopotele bisericii din Poenărei. Şi poate vei fi uimit că nu eşti singur şi că alături de tine sunt şi alţii care năzuiesc să ajungă spre unul dintre locurile de unde curge veşnicia în crugul vremii, pentru a-şi spăla sufletul de păcatele ştiute şi neştiute.
De 6 ani aşa se întâmplă în fiecare asemenea zi. La Poenărei, din iniţiativa a trei vrednici fii ai satului, Virgil Baciu, Sorinel Păunescu şi Gigi Vlad – fie-i odihna lină şi ţărâna uşoară! – fraţii lor de pământ şi suflet se adună pe la vetrele străbune prăznuind acest adevărat Paşte de vară. Poate că Dumnezeu a orânduit drept răsplată pentru suferinţele oamenilor din Poenărei ca într-o zi din an să reînvie, căpătând drept de viaţă nouă…
Veşnică pomenire martirilor libertăţii!

 

Poenărei, sâmbătă, 22 august 2009, la aproape 481 ani de la prima atestare documentară din 10 noiembrie 1528… Inima satului bate prin glas de clopot la biserica din lemn clădită între 1937-1943 după planurile arh. D. Ionescu-Berechet prin truda localnicilor, sub privegherea preotului ctitor Ioan Constantinescu, tatăl actualului reputat istoric Grigore Constantinescu. Uliţele satului sunt prea mici pentru mulţimea autoturismelor venite de pe tot cuprinsul românesc. Printre fiii satului îşi găsesc loc în biserică fostul deputat Adrian Miuţescu, fostul primar de Curtea de Argeş Gheorghe Nicuţ, consilierul municipal Nicolae Derviş, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş, primarul domnişan Nicolae Smădu, vicele Adrian Achim şi consătenii prof. George Baciu şi Ion C. Hiru, fondatori ai Fundaţiei “Petre Ionescu-Muscel” (care a doua zi aveau să distribuie premiile unui concurs naţional), directorul Bibliotecii Municipale, Marian Ghiţă şi mulţi alţii care sufleteşte se simt adoptaţi de micuţa comunitate cu vârstă aproape semimilenară. Un sobor de preoţi în frunte cu consilierul eparhial Daniel Obrocea, reprezentându-l pe PS Calinic, Episcop al Argeşului şi Muscelului şi cu preotul-paroh Ion Tuţă oficiază cu glasuri înalte şi solemne slujba de pomenire a fiilor satului trecuţi în amintire. Dintr-o regretabilă scăpare corectată mai apoi de istoricul Grigore Constantinescu, nu se fac auzite numele celor 4 martiri localnici căzuţi sub gloanţele plutonului de execuţie comunist în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959. La final, portretele acestora, preoţii Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Ticu-Sorescu îşi găsesc locul cuvenit alături de ctitori. Nu sunt uitate nici numele altor 10 condamnaţi care au însumat 113 ani de puşcărie: Maria pr. Andreescu, Justina pr. Ioan Constantinescu, prof. Ioana Constantinescu-Preduţ, student Gheorghe Gh. Popescu, Maria înv. Gheorghe Popescu, Gheorghe N. Sorescu şi mama sa, Maria. Lor şi tuturor celor care au avut de suferit de pe urma terorii bolşevice dezlănţuită de comunişti cu mai bine de 50 ani în urmă, veşnică pomenire în veacul vecilor!

Primarul Ungurenuş nu e Regina Maria!

Istoricul Grigore Constantinescu şi-a prezentat apoi ultima carte – “Epopeea Rezistenţei anticomuniste din Poenărei Muscel” – avansând drept argument un citat din Alexandru Vlahuţă: “Uitarea e un început de ruină în sufletul unui neam”. Apărută graţie sponsorului unic Virgil Baciu, aceasta se vrea a fi opentru cei de azi şi pentru cei de mâine piatra de temelie a dăinuirii. Pentru că, spunea cândva Nicolae Iorga, poporul care-şi uită trecutul nu are drept la viitor. Totodată a prezentat şi revista anuală a comunităţii – “Poenărei, străbuna vatră natală” – apărută pentru al cincilea  an cu acelaşi sprijin financiar şi prin truda colectivului de redacţie strâns în jurul său. Respectând adevărul istoric, Grigore Constantinescu le-a amintit celor prezenţi că angajamentul luat cu un an înainte de consolidare a bisericii s-a împlinit tot datorită ajutorului covârşitor dat de acelaşi Virgil Baciu. Profitând de prezenţa primarului comunei, Mihai Ungurenuş, a atras atenţia asupra necesităţii captării izvoarelor subterane care pot măcina în timp temelia sfântului lăcaş. Şi iarăşi n-a uitat istoricul ridicat dintre fiii satului că primarul nu şi-a onorat promisiunea de a ridica pe cel mai înalt vârf de deal de la Poenărei o cruce monumentală de comemorare a martirilor luptei anticomuniste din gruparea de rezistenţă Haiducii Muscelului. Cu fină ironie, domnia sa a făcut trimitere la crucea de pe Caraiman ridicată de Regina Maria, scuzându-l subţire pe primul edil cum că n-ar fi chiar uituc, dar a fost împiedicat de gripa aviară, de criza economică sau de gripa porcină în încercarea de a-şi ţine cuvântul dat.
Primarul a sărit ca muşcat de streche: “Pe măsură ce îmbătrânim, cei mai mulţi dintre noi facem crucile tot mai mari!” (Pe piept, poate…). Şi a trecut la contraatac, recomandându-i istoricului să vină mai des prin satul natal, nu numai într-o zi din an. Replica potrivit căreia e infinit mai greu să întocmeşti o carte cu faptele de laudă ale părinţilor căzuţi pe altarul patriei decât să te plimbi ca vodă prin lobodă, admirându-te prin bălţile gropilor din drum, l-a lăsat rece pe şeful administraţiei comunale. Mai mult, acesta s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont de dojana neacceptării propunerii botezării unor uliţe din Poenărei cu numele martirilor libertăţii, aruncând vina pe legislativul local. Şi atunci, chiar şi cei care se mai îndoiau au înţeles că primarul Ungurenuş nu e şi nu va fi o Regină Maria pentru comunitatea pe care o cârmuieşte aşa cum poate şi cum îl duce capul! (Supărat, dumnealui n-a mai venit la petrecerea câmpenească).

A.C.A.: apă, canal, asfalt

Acestea au fost cerinţele prioritare formulate de către Virgil Baciu pentru ridicarea satului natal din încremenirea stării precolectiviste din urmă cu 50 ani. Văzând că nu-l poate sensibiliza pe primarul care nu prea are la suflet Poenăreiul, şi-a anunţat intenţia ca împreună cu cei cei care-l sprijină să întocmească proiecte pentru accesarea unor fonduri de dezvoltare europene nerambursabile. Totodată, a remarcat faptul că, urmare a strădaniilor din ultimii 6 ani, satul dă semne de revigorare, vădite prin noile construcţii în număr de 9, care nu-s de colea la o comunitate îmbătrânită de numai 100 locuitori, careia i s-a desfiinţat şi şcoala, intrată într-un proces ireversibil de degradare.

Petrecere populară până a doua zi

Cei prezenţi au putut vizita apoi muzeul local instalat în şcoală, unde există şi o expoziţie de metaloplastie şi pictură realizată de fiul satului Constantin Samoilă şi şi-au găsit loc la mesele din corturile care îi protejau de razele dogoritoare ale soarelui. Vestitul lăutar Didi Carpovici şi concurenţii săi de la Berevoeşti, Leana şi Nicu Oprea, Ştefania Rareş şi Valentina Ionescu, fluieraşii din Corbi şi grupurile folclorice i-au îndemnat pe cei prezenţi să se prindă în horă şi să joace până la ruptul încălţărilor, inimaţi de vestita ţuică de Poenărei stinsă cu bere rece şi de mititeii, pastrama, brânza cu mămăliga strămoşească şi alte produse ale pământului stropit cu sudoare şi îngrăşat deseori cu sânge. Şi n-au uitat cei de faţă să lase, potrivit tradiţiei, câteva picături de ţuică să cadă peste glia lacomă… N-a lipsit nici muzica uşoară interpretată de Daniela Marin şi Adelina Stancu, pe acordurile cărora mulţi au intrat pe ringul de dans acoperit cu iarbă. “Tatăl pâinii”, Nicolae Derviş şi-a câştigat repede fani din rândul celor prezenţi prin comportamentul firesc şi generozitatea sa, fiind aplaudat la scenă deschisă când s-a  prins în joc inclusiv cu Ştefania Rareş, făcând deliciul scriitorului Marin Ioniţă. La rându-i, acesta s-a declarat cucerit de repertoriul autentic al soţilor Leana şi Nicu Oprea, pe care i-a răsplătit pentru sufletul pe care-l pun în cântecele lor.
Petrecerea a continuat şi după ce soarele s-a dus la culcare la lumina focului de tabără haiducesc, sub cerul înalt al verii spuzit de stele, până când acestea au pălit şi astrul zilei a revenit mirat să-i regăsească pe fiii satului Poenărei în dimineaţa zilei de duminică, atunci când cu greu s-au despărţit pentru a-şi odihni trupurile trudite, nu înainte de a-şi da întâlnire peste un an, în prima zi de sâmbătă de după sărbătoarea creştină a Maicii Domnului…
Eva ADAMP1070575