Arhivă pentru ion ionescu

Ionescu, primar pe viaţă la Cicăneşti?

Posted in actualitate with tags , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Aceasta este întrebarea care din 1996 până în prezent a primit răspuns pozitiv. Ion Ionescu rămâne unul dintre cei mai vechi primari din nordul Argeşului, după ce Vasile Nică şi-a pierdut postul de la Valea Danului. Practic, numai Stoican, de la Arefu, are o vechime mai mare în post, căci din 1990 până în prezent a avut numai o întrerupere între 2000 şi 2004, când a fost vice. Primarul din Cicăneşti a reuşit să-şi rezolve cam toate problemele de infrastructură şi se poate lăuda că a asfaltat toate uliţele. Aşa că succesul electoral nu trebuie să-i mai mire nici pe cei care nu-l au în ochi de bine pe primarul pesedist, care n-a avut pe cineva care să se încumete măcar să-i fie contracandidat anul acesta! Din cei 11 consilieri locali, Ion Ionescu are 10: Viorel Mânzatu, Augustin Ureche, Cristian Pulpă, Gheorghe Popescu, Florin Lăstun, Gheorghe Boian, Vasile Bobic, Florin Găureanu, Vasile Surdu, Mihai Badea (USL), Petrişor Marinescu (independent).

Dan BASARAB

Nedeia de la Cicăneşti

Posted in rural with tags , , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

Potrivit tradiţiei locului, veche de 30 ani, în cea de a treia duminică a lunii iunie, localnicii sărbătoresc ziua comunei. Atunci se adună cu mic, cu mare, într-o poiană amenajată de la marginea pădurii Tămaşului, se întâlnesc cu fiii satului veniţi de pe unde i-a risipit valurile vieţii şi, cu ceilalţi oaspeţi, se bucură de veşnicia vieţii, alături de bătrânii, dar mai ales de copiii lor. Primarul Ion Ionescu, omul care se ocupă de vreo 15 ani de Nedeie sau Tamaşiană – cum i se mai spune – a reuşit să ţină evenimentul total depolitizat. Comuna pe care o conduce este una dintre cele mai curate din judeţul Argeş, chiar dacă acum a căpătat înfăţişare de şantier, pentru că se lucrează pe fonduri europene la alimentarea cu apă, iar oamenii sunt mândri când oaspeţii le calcă pragul.
La sărbătoarea din acest an, doi dintre fiii satului, acad. Gheorghe Păun şi graficianul Cucu Ureche, au lansat cea de a treia carte realizată în cola-borare. Este vorba de un volum de epigrame ilustrate cu desene, care s-a dorit a fi un tratament antistres la vremuri de criză. Lansarea volumului în satul natal a fost un dar al autorilor pentru consătenii satisfăcuţi să afle că nu va fi ultimul şi că prin Păun şi Ureche lumea va afla în continuare despre existenţa Cicăneştiului. Cântecele şi jocurile populare, fumul grătarelor, mirosul cetinii de brad şi vremea frumoasă au fost ingredientele care au contribuit decisiv la reuşita petrecerii câmpeneşti de la Tămaş, unde chiar şi cei care veneau acolo pentru prima dată, se simţeau ca acasă. “Nu lansăm invitaţii speciale, dar ne primim mereu oaspeţii cu braţele deschise!”, spunea primarul Ion Ionescu, omul cu care consătenii se mândresc.

Eva ADAM

Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

Posted in rural with tags , , , , , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU

“Cine-i harnic şi munceşte, are tot ce îşi doreşte!”

Posted in actualitate with tags , , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

Criza a mursecat cu colţi lupeşti bugetele comunităţilor locale şi în acest an, astfel încât majoritatea sunt în medie cu 10% mai mici decât în 2009. Primarii care au avut inteligenţa să întocmească şi să promoveze proiecte capabile să atragă finanţări europene “s-au scos” binişor, pentru că au primit sume pentru continuarea acestora. Cei care nu s-au mişcat corespunzător, au ce regreta!
Municipiul Curtea de Argeş a încheiat contul execuţiei bugetare pentru 2009 la 508,65 miliarde lei vechi, iar bugetul adoptat pentru 2010 se cifrează la 446,96 miliarde lei vechi. Speranţe îndreptăţite de obţinere a banilor europeni există, şi cel mai probabil va fi pentru Planul integrat de dezvoltare urbană, cotat la 14 milioane euro.
În categoria comunelor din zona noastră care au mai puţin de suferit din cauza bugetului pe anul în curs sunt următoarele: Corbeni – 60 miliarde lei vechi; Albeştii de Argeş – 58,6 miliarde; Valea Iaşului – 40,72 miliarde lei vechi. Cu bugete ceva mai anemice se înregistrează comunele Arefu – 38 miliarde lei vechi; Tigveni – 37,5 miliarde; Nucşoara – 34 miliarde şi Sălătrucu – 24,9 miliarde lei vechi.
Demn de remarcat este faptul că, din judeţul Argeş au obţinut finanţări de milioane de euro pe proiecte integrate de dezvoltare comunele Albeştii de Argeş (primar Vasile Sava, adevărat campion la proiecte finanţate), Cepari (primar Gheorghe Minculete), Cicăneşti (primar Ion Ionescu), Valea Danului (primar Vasile Nică) – toate din zona noastră – şi Cotmeana (primar Ionel Dragoş Vişan). Bravo lor!
Eva ADAM