Arhivă pentru fonduri europene

Fondurile europene, în procedură de presuspendare

Posted in actualitate with tags , on noiembrie 1, 2012 by argesuldenord

Se ştie că la absorbţia fondurilor europene, România a rămas corigentă. Şi pentru ca dezastrul să fie aproape total, în timpul guvernării USL, s-a intrat în procedura de presuspendare. Ceea ce înseamnă că plăţile au fost îgheţate, ca şi proiectele demarate. Cauza ţine de deficienţele descoperite la controalele făcute de către oficialii europeni atât în domeniul managementului, cât şi al achiziţiilor publice – ca să dăm numai câteva exemple. Totalul alocărilor pentru perioada 2007-2013 a fost de 19,2 miliarde euro, iar procentul absorbţiei la 31 mai, potrivit datelor furnizate de surse guvernamentale, era de 12,4%. Infim! – poate spune fiecare dintre noi. Cele mai bune rezultate s-au obţinut la Dezvoltarea Regională, unde din 3,7 miliarde euro, gradul de absorbţie a fost de 21,5%, urmată de Dezvoltarea Resurselor Umane (3,4 miliarde euro – 19,1%), iar cele mai slabe au fost la Transporturi (4,5 miliarde euro alocate, atrase efectiv 2,6%) şi la Dezvoltarea Capacităţii Administrative (0,20 miliarde euro – 7,1%). Specialiştii indică fără ezitare drept principală cauză a acestei nereuşite epocale incapacitatea guvernului, căruia i s-a dat termen de 2 luni de zile să remedieze situaţia. Consecinţa este riscul pierderii banilor europeni, blocarea unor lucrări extrem de importante, trimiterea oamenilor în şomaj şi adâncirea crizei economice în ţara noastră.

Vladimir ALBU

Rata de absorbţie a fondurilor europene în România este “dureros” de scăzută

Posted in Fonduri europene with tags , on martie 31, 2012 by argesuldenord

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a declarat la jumătatea lunii martie, după întâlnirea pe care a avut-o cu premierul României, Mihai Răzvan Ungureanu, că rata de absorbţie a României pe fondurile structurale este “dureros” de scăzută şi a vorbit despre blocajele administrative ca principala piedică în accesarea fondurilor UE. Barroso a mai transmis un mesaj către Bucureşti în privinţa performanţelor slabe ale României în cheltuirea fondurilor UE, mai ales că în acest moment, presiunile pe scăderea bugetului pentru viitoare perioadă de programare – 2014-2020 – sunt extrem de mari din partea statelor membre, iar contributorii pricipali la bugetul UE vor să dea tot mai puţini bani la viitorul buget.  “Ne-am uitat la ajutorul practic pe care Uniunea Europeană îl acordă investiţiilor din România. Fondurile structurale şi de coeziune reprezintă o parte esenţială pentru creşterea economică a ţării. Aşa cum primul ministru român a spus mai devreme, absorbţia completă a fondurilor disponibile pentru România ar putea creşte PIB-ul naţional cu până la 1,8 procente în fiecare an”.

UE ne dă bani cât nu putem duce: 95% cofinanţare

“Actuala rată de absorbţie, de 7,4% este dureros de scăzută. În urma vizitei mele la Bucureşti, în noiembrie 2010, am stabilit un plan de acţiuni prioritare pentru a încerca să îmbunătăţim această rată cât mai repede posibil. Este binevenit angajamentul pe care premierul Ungureanu îl arată pentru a se concentra pe acest subiect. Aceasta este întradevăr o prioritate, nu doar pentru România, ci şi pentru Comisia Europeană. Apreciem că una din problemele-cheie este legată de blocajele administrative, în special în domeniul achiziţiilor publice şi în cel al verificării cheltuielilor. Comisia este, de asemenea, pregătită să privească favorabil cererea României legată de perioada de eligibilitate pentru o creştere cu 10% a fondurilor structurale, câtă vreme ele vor fi ultilizate pentru a promova creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Premierul României mi-a promis că va trimite foarte curând programele concrete, ceea ce este desigur foarte important pentru decizia noastră finală”. Comentariile preşedintelui Barroso vin în contextul în care, în mai puţin de un an, cu cea mai mică rată de absorbţie din UE, România a fost sancţionată de două ori de Comisia Europeană cu întreruperea decontărilor pe două din cele mai importante programe: POR (în a doua jumătate a lui 2011) şi POSDRU (în prezent).

Eva ADAM

Lunga vară fierbinte a primarului albeştean Sava

Posted in rural with tags , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

La Albeştii de Argeş nu se simte criza, dacă e să judecăm după ceea ce se vede. În cursul lunii august s-a finalizat asfaltarea pe 5,8 km de drumuri din satele Pământeni şi Ungureni. Nu mai puţin de 11 uliţe au fost scoase din noroi. Lucrările continuă la Dobroţ şi Brăteşti, unde vor apărea reţele de apă şi canal. Toate costurile sunt acoperite prin fonduri europene de 2,5 milioane euro, obţinute pe un plan integrat de către primarul Vasile Sava. Termenul de finalizare este sfârşitul acestui an şi de aceea fiecare clipă bună de muncă este folosită la maxim.

Un om ambiţios

Aşa poate fi caracterizat omul care şi-a făcut din administraţia publică locală o carieră, pentru că i s-a dedicat trup şi suflet dinainte de 1989. În perioada 1990-2000 a fost viceprimar, după care a fost ales ca şef al comunităţii locale şi nu i-a dezamăgit pe cei care i-au acordat încrederea. A priceput destul de repede că bugetul local nu-i permite să facă investiţiile visate şi s-a orientat spre accesarea fondurilor europene. N-a reuşit din prima, dar a fructificat experienţa câştigată, şi-a format echipă, a găsit o firmă de consultanţă serioasă şi roadele colaborării n-au întârziat să apară: în numai câţiva ani a ajuns un adevărat campion pe zona de nord a judeţului la accesarea fondurilor europene de investiţii pentru Albeşti. A dat dovadă de răbdare de fier în ceea ce priveşte implementarea proiectelor prin străbaterea circuitului birocratic făcut parcă anume pentru a te determina să renunţi. “Nu poţi fi un primar bun dacă eşti un om sărac, pentru că numai pentru obţinerea finanţărilor faci mii şi mii de kilometri pentru avize şi îndeplinirea formalităţilor şi de cele mai multe ori costurile le acoperi din buzunarul propriu”, mărturiseşte onest Vasile Sava, cu satisfacţia datoriei împlinite.
Acum mai are un proiect aprobat pentru o extindere de canalizare pe 15 km, componentă a unui proiect în derulare încă din 2010, practic un bonus obţinut la mare concurenţă, fiind un caz aproape unic pe ţară. De asemenea, va recupera prin împăduriri 9 ha pământ degradat prin plantare de arbori şi va finaliza platformele de colectare a gunoiului de grajd generale şi individuale de la Albeşti-Ungureni şi Brăteşti. Acolo s-a intrat deja în faza predării amplasamentelor şi a achiziţionării utilajelor necesare.

Planuri de viitor

Nemulţumirile nu-l ocolesc nici pe Vasile Sava. Una dintre cele mai agasante este cea care ţine de nepunerea în funcţiune a reţelei de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor sătenilor. Şi aceasta deoarece nu s-a întrunit numărul necesar de abonaţi pentru ca reţeaua să fie rentabilă pentru distribuitor. De altfel, primarul are în plan asigurarea independenţei energetice a comunei prin arderea gunoiului menajer şi prin instalarea unor panouri voltaice. Ca un bun gospodar ce este, Sava vrea ca în locul ales pentru acele panouri să amenajeze şi o seră de mari dimensiuni, care să aducă fonduri suplimentare la bugetul local. Calea vizată pentru acest proiect este aceea a unui parteneriat public privat cu firme din Italia cu care există deja contacte exploratorii.
Valorificarea potenţialului turistic montan n-a fost nici ea neglijată. Comuna are la Otic, mai sus de Molivişu, unde se va face o staţiune turistică, o suprafaţă de teren care se pretează unor pârtii de schi şi nu numai. Varianta este în studiu, mai ales după ce au demarat lucrările pentru construirea unor micro-hidrocentrale pe cursul de apă din zonă. Acestea au stârnit proteste din partea ecologiştilor, care acuză investitorii de dezastru ecologic, astfel că mai întâi trebuie analizat cu mare atenţie impactul ecologic al respectivelor lucrări şi gradul de atractivitate al zonei pentru eventualii turişti. Deocamdată eforturile se concentrează pe finalizarea lucrărilor care au ca termen 1 ianuarie 2012.

Mândria de a fi albeştean

Aceasta răzbate din fiecare gospodărie din comună, unde domneşte ordinea şi de unde sunt scoase la poartă spre vânzare cele mai atractive produse, începând cu legumele şi fructele şi terminând cu ţuica, mierea sau plantele medicinale. În ultimii ani, la Albeşti s-a revitalizat cultivarea căpşunelor, care era pe cale de dispariţie după ce comuna avea o solidă reputaţie în domeniu. Suflul nou al vieţii imprimat de Vasile Sava localităţii i-a determinat pe mulţi fii ai satului să revină acasă de la oraş, pentru că au la îndemână facilităţile necesare pentru a-şi dezvolta mici afaceri şi a trăi pe picioarele proprii mult mai bine decât ca angajaţi ai altor patroni. În plus, impozitele sunt mai mici decât cele de oraş, iar oamenii inteligenţi ştiu să fructifice avantajul apropierii de Curtea de Argeş. Investiţiile din ultimii ani au crescut şi preţul terenurilor de la Albeşti care, în funcţie de zonă, merg pe o medie de la 10 la 15 euro/mp. Iar cel mai mândru dintre toţi oamenii din comună este, desigur, primarul Vasile Sava, pentru că este artizanul schimbărilor în bine, care au adus localitatea natală mai aproape de Europa. Şi exemplul cel mai bun este în satul său natal, Brăteşti, unde tot pe o finanţare europeană de 500.000 euro s-a reabilitat şcoala, astfel că la primul clopoţel din această toamnă, copiii care vor intra în clase vor avea condiţii de oraş, dacă nu chiar superioare şi un superb teren de sport sintetic, iluminat şi pe timp de noapte. Asta ca să nu mai vorbim despre captarea de apă prin două puţuri de mare adâncime care va aduce lichidul vital la robinetele din curţile şi casele sătenilor în viitorul foarte apropiat. Care, oricât ar părea de curios pentru alţi oameni care locuiesc prin comunele din jur, sfidează criza. Şi asta datorită faptului că au un primar care refuză să creadă în existenţa imposibilului!

Vladimir ALBU

Sute de milioane de euro pentru sprijinirea agriculturii

Posted in actualitate with tags , on ianuarie 30, 2011 by argesuldenord

Oamenii care locuiesc în mediul rural ar trebui să ştie că şi în acest an fondurile europene pot fi accesate prin proiecte. Pentru aceasta ar trebui să contacteze urgent birourile specializate din cadrul primăriilor, ca şi instituţiile judeţene – Direcţia Agricolă, APIA, ROMSILVA – sau să acceseze pe internet site-urile ministerelor de resort, în scop de informare.
La începutul acestui an s-au dat publicităţii sumele alocate pentru primul trimestru în diverse domenii. Astfel, pentru luna februarie, împăduririle au la dispoziţie 50 milioane euro, exploataţiile agricole 150 milioane euro, iar obiectivul creşterii valorii produselor agricole, 130 milioane euro. În martie se pot depune proiecte pentru activităţi din domeniul turismului, pe Măsura 313, deoarece încurajarea şi dezvoltarea acestui domeniu are alocată suma de 85 milioane euro.
De reţinut este faptul că proiectele provenite din comune defavorizate beneficiază de punctaje superioare. La nivelul judeţului Argeş, 28 localităţi au acest statut. Iată care sunt acestea, în ordine alfabetică: Albeştii de Muscel, Aninoasa, Arefu, Berevoeşti, Boteni, Brăduleţ, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Câmpulung, Cetăţeni, Cicăneşti, Corbeni, Corbi, Dâmbovicioara, Dragoslavele, Lereşti, Mioarele, Nucşoara, Poienarii de Muscel, Rucăr, Sălătrucu, Stoieneşti, Şuici şi Valea-Mare Pravăţ. Acestora
li se adaugă 4 comune declarate defavorizate de condiţii naturale: Beleţi-Negreşti, Bogaţi, Dobreşti şi Priboieni. Toate acestea au condiţii de punctaj superior pentru subvenţia anuală fixă pe hectar, solicitată pe Măsura 212.
Adriana DOBRE

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 141

Posted in actualitate with tags , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

Farmers_at_work_in_the_Pomurje_regionCapitolul 4
INFORMAŢII UTILE PENTRU ACCESAREA FONDURILOR NERAMBURSABILE
4.1 Documentele necesare întocmirii cererii de finanţare
Documentele obligatorii care trebuie ataşate Cererii de finanţare pentru întocmirea proiectului sunt:
1. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează să se autorizeze până la data semnării contractului de finanţare, urmând ca până la această dată să prezinte următoarele documente:
– Certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Registrului Comerţului în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
– Cazierul judiciar fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare ale solicitantului;
– Cazierul fiscal eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
– Document de la societatea bancară cu datele de identificare ale băncii, unde solicitantul are deschis contul pentru primirea sprijinului nerambursabil în cadrul FEADR (denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului în care se derulează operaţiunile cu APDRP).
Pentru solicitantul autorizat, aceste documente se vor prezenta la data depunerii cererii de finanţare.
2. Planul de Afaceri, conform modelului prezentat pe site-ul MADR,
www.madr.ro.3. (Documente de proprietate/folosinţă teren şi/sau clădiri).
a. Documente solicitate pentru terenul agricol:
– Copie după actul de proprietate al terenului şi/sau tabel centralizator – emis de Primărie, semnat de persoanele autorizate conform legii, conţinând sumarul contractelor de arendare cu suprafeţele luate în arendă pe categorii de folosinţă, perioada de arendare şi/sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă al terenului;
– Extras din Registrul Fermelor, care trebuie să conţină date privind exploataţia agricolă: codul unic de înregistrare al solicitantului, suprafaţa utilizată, valoarea sprijinului public primit, etc sau  Extras din Registrul Agricol emis de Primăriile locale.
În cazul realizării de investiţii:
b. Documente solicitate pentru imobilul (clădirile şi/sau terenurile) pe care sunt/vor fi realizate investiţiile:
– Actul de proprietate asupra imobilului;
– Documentul care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau alt document încheiat la notariat, care să certifice dreptul de folosinţă al terenului (contract de concesionare, contract de închiriere, contract de comodat) valabil pe o perioadă de minim 5 ani şi, după caz
c) Documente solicitate pentru animale, păsări şi familii de albine:
3. Extras din Registrul Animalelor emis de ANSVSA, document eliberat de la Primăria comunei pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea ferma agricolă de semi-subzistenţă cu profil de apicultură.
4. Certificat de producător eliberat conform legislaţiei naţionale în vigoare.
5. Document eliberat de către autorităţile competente (mediu, sanitar, sanitar-veterinar şi fitosanitar) prin care se certifică faptul că, investiţia propusă pentru adaptarea la standarde respectă termenele limită impuse de legislaţie (perioada de graţie).
Acest document se ataşează numai când solicitantul accesează Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” pentru investiţii referitoare la îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare.
6. Document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă emis de către grupul de producători/asociaţia profesională cu profil agricol în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
Acest document se ataşează numai pentru dovedirea criteriului de selecţie “Solicitantul este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei nationale în vigoare”.
7. Copia actului de identitate al solicitantului.
8. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează ca toate activităţile prevăzute în Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare şi, după caz, să obţină Autorizaţia de funcţionare în acord cu aceasta, până la prima verificare a conformităţii cu Planul de Afaceri.
9. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se obligă să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 “Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.
4.2 Lista Formularelor disponibile pe site-ul MADR şi APDRP
– Cererea de Finanţare – Anexa 1; 
– Planul de Afaceri – Anexa 2; 
– Contractul de Finanţare – Anexa 3; 
– Cererea de Plată – Anexa 4;
– Fişa Măsurii – Anexa 5; 
– Actele normative utile – Anexa 6:
– Modele declaraţii pe propria răspundere – Anexa 7
– Zone defavorizate conform PNDR 2007-2013 – Anexa 8.
TOATE FORMULARELE PREZENTATE AL CĂROR FORMAT ESTE ELABORAT DE MADR POT FI CONSULTATE ŞI DESCĂRCATE DIRECT DE PE PAGINA DE INTERNET A MADR ŞI APDRP wwwmadr.ro; www. apdrp.ro – M141 SAU POT FI SOLICITATE DE LA SEDIILE DADR ŞI APDRP.
4.3 DICŢIONAR
Solicitant – persoană fizică, potenţial beneficiar al sprijinului nerambursabil din FEADR;
Beneficiar – persoană fizică autorizată care a încheiat un contract de finanţare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR;
Cererea de finanţare – reprezintă solicitarea depusă de potenţialul beneficiar în vederea obţinerii finanţării nerambursabile;
Sprijin nerambursabil – reprezintă suma alocată proiectelor, asigurată prin contribuţia Uniunii Europene şi a Guvernului României;
Eligibil – reprezintă îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor minime de către un solicitant aşacum sunt precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanţare şi Contractul de Finanţare pentru FEADR;
Evaluare – acţiune procedurală prin care documentaţia pentru care se solicită finanţare este analizată pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor minime pentru acordarea sprijinului şi pentru selectarea proiectului, în vederea contractării;
Fişa măsurii – descrie motivaţia sprijinului financiar nerambursabil oferit, obiectivele măsurii, aria de aplicare şi acţiunile prevăzute, tipul de investiţie, menţionează categoriile de beneficiar şi tipul sprijinului;
Măsura – defineşte aria de finanţare prin care se poate realiza cofinanţarea proiectelor (reprezintă o sumă de activităţi cofinanţate prin fonduri nerambursabile);
Abrevieri:
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune.
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia vaputea fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene.
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
DGDR – Autoritatea de Management.
DADR – Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti
APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – instituţie publică subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care derulează Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
OJPDRP – Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, structura organizatorică la nivel judeţean a APDRP (la nivel naţional există 42 oficii judeţene).
APIA – Agenţia de Plaţi şi Intervenţie în Agricultură – instituţie publică subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură.
4.4 MADR ÎN SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ
Fermierii care îndeplinesc condiţiile de finanţare specifice Măsurii 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” din cadrul PNDR pot beneficia de fondurile europene nerambursabile.