Arhivă pentru doru dumitru slatineanu

PSD Tigveni, decapitat!

Posted in rural with tags , , , , , , , on noiembrie 28, 2011 by argesuldenord

Preşedintele organizaţiei comunale, consilierul local Elena Popa, a demisionat din funcţia de conducere pe care o ocupa. Evenimentul s-a petrecut în seara zilei de 9 noiembrie, în cadrul unei şedinţe destul de furtunoase, la care a participat şi deputatul Colegiului Curtea de Argeş, Mircea Drăghici. Interimatul a fost încredinţat unui comitet condus de către Cristian Matei, care îi mai are în componenţă pe Iulian Papa, Gheorghe Piele, Lizeta Velicaru şi Iunia Sandu. Fostul preşedinte rămâne formal membru al PSD şi îşi păstrează deocamdată postul de consilier local. Şi aceasta deoarece şefii de la judeţ nu vor să tensioneze şi mai mult situaţia şi să afecteze relaţiile în cadrul USL cu primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu. Acesta, mai mult ca sigur, va fi candidatul unic al alianţei la un nou mandat în fruntea administraţiei publice locale. Conform înţelegerii dintre PSD şi PNL, viceprimarul Constantin Smeu, coleg de partid cu primarul, ar urma să fie sacrificat, cedând postul unuia dintre reprezentanţii “roşilor”. Ceea ce s-ar putea să stârnească destule situaţii tensionate în USL şi la Tigveni. Deocamdată, însă, totul este relativ, deoarece PSD trebuie să aleagă un alt lider al organizaţiei locale. Surse din interior vorbesc despre posibilitatea ca aceasta să se întâmple prin ianuarie sau februarie 2012. Favorit să preia sarcinile Elenei Popa pare să fie liderul interimar, care dacă a primit binecuvântarea conducerii judeţene, face ca votul colegilor cunoscuţi drept disciplinaţi să fie o formalitate.

“Trandafirii roşii” pierd teren

PSD a pierdut conducerea acestei comune de pe Valea Topologului în 2004, când fostul primar Popescu a fost înfrânt de Slătineanu. Pe o înţelegere anterioară, viceprimar a ajuns Constantin Smeu, ales pe lista candidaţilor PRM. Primarul a ştiut cum să-l atragă rapid lângă el pe adjunct, astfel că au făcut o echipă puternică şi aceasta s-a impus şi la alegerile locale din 2008. Legislativul din acest mandat are următoarea distribuţie: PNL – 7 consilieri; PSD – 5; PDL – 1. Chiar şi la o analiză superficială este clar că PNL porneşte ca favorit în cursa electorală pentru viitoarele alegeri. PSD, fără fostul preşedinte, îşi pierde cam jumătate din forţă, dacă e să dăm crezare afirmaţiilor localnicilor care cunosc situaţia foarte bine. Elena Popa şi-a exprimat deja opţiunea pentru PDL şi, foarte probabil, va fi candidat la postul de primar. La prima încercare, în 2008, a pierdut în faţa liberalului, dar nu la un scor care să-i interzică speranţele de revanşă. Acum are şansa s-o obţină alături de PDL, valorificându-şi superior şi cunoştinţele acumulate în mandatul de consilier local. O eventuală victorie ar aduce un manager în fruntea comunei. Ceea ce, spun destui localnici, n-ar fi deloc rău. Aprecierile lor se bazează pe modul în care Elena Popa a condus ani la rând Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională (CITO). Să lucrezi cu persoane care au probleme psihice şi să le determini să lucreze în ateliere de covoare sau cusături, dând la iveală, pe alocuri, adevărate opere artizanale, foarte căutate pe piaţa internă şi chiar externă, dovedesc capacitatea pedagogică şi psihologică de care dispunea “şefa” sau mai simplu, “doamna”. Nouă nu ne rămâne decât să-i urăm succes Elenei Popa, care a fost acceptată şi de liderul local al PDL, prof. Constantin Stătescu, colegul de legislativ! Concluzionând, la Tigveni, USL pierde teren, în timp ce PDL face achiziţii de marcă, slăbind PSD-ul, care are toate şansele să ajungă un partid de mâna a treia, mai ales dacă vor fi stimulate ceva ambiţii pentru a se ajunge la candidaturi separate. Ipoteza trebuie luată în calcul la modul serios, după ultimele semnale primite. Şi aceasta nu numai pentru că tandemul SS (Slătineanu-Smeu) este unul solid şi verificat timp de mai bine de 7 ani, ci şi datorită faptului că este greu de crezut că PSD va accepta ideea de a juca după muzica PNL la nesfârşit…

“Fost-ai, lele, cât ai fost!…”

Cam aşa poate fi caracterizat USL-ul la Tigveni. Această construcţie politică este admirabilă, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire! Fără răutăţi gratuite, numai PNL mai are o organizaţie care poate conta pe scena politică locală. Şi faptul a fost cu atât mai evident la amintita şedinţă a PSD, unde din circa 120 participanţi, numai vreo 20 nu erau partizani ai liderului Elena Popa! Unii dintre ei au mărturisit la final că au vrut să-l trimită la plimbare pe deputatul Mircea Drăghici, care nu fusese invitat, dar venise cu întăriri din oraş, încercând să impună un alt lider. Adică pe Cristian Matei, cel trimis cu misiune acum câteva luni de zile la PC, ca să facă organizaţie, căci aşa ceva lipsea cu desăvârşire. Iar în sprijinul pretenţiilor sale, susţinea că şi-ar fi păstrat tot timpul calitatea de vicepreşedinte la PSD şi că n-ar fi depus nici măcar o adeziune la conservatori. Foarte tare, frate, nu credeţi?… Elena Popa şi-a depus mandatul pentru că refuză categoric să-l susţină pe primarul Slătineanu, cu care s-a confruntat la ultimele alegeri locale. Unde a reuşit să adune personal mai bine de 450 voturi, pe care prin comportament şi le-a păstrat şi le poate chiar înmulţi. Toţi oamenii care o cunosc la Tigveni sunt foarte siguri că nu va merge la braţ în campania electorală cu actualul primar. Deşi s-au făcut multe calcule vizavi de o posibilă candidatură a sa pe lista PDL, este ştiut că nu moare de oftica de a fi în fruntea comunităţii. Dar, la fel de bine, cu siguranţă nu i-ar displăcea posibilitatea de a-şi lua revanşa pentru înfrângerea din 2008. Asta cu atât mai mult cu cât poziţia primarului în funcţie se şubrezeşte pe zi ce trece, datorită stilului tot mai autoritar adoptat în relaţia cu cetăţenii, care nu prea se prăpădesc după şefi cu capul mare. Situaţiile caraghioase nu lipsesc, deoarece Elena Popa n-a fost înlocuită de PSD din Consiliul Local Tigveni. Şi asta nu pentru că ar vrea o împăcare imposibilă, ci pentru că nu au cum! Şi asta pentru că a fost destul de deşteaptă în 2008 ca pe lista de consilieri să pună numai oameni care-i sunt apropiaţi. Iar o înlocuire a sa, dincolo de a crea noi tensiuni, în plan politic ar avea efectul unei aspirine în tratarea cangrenei!

Împădurirea Dealului Momaia

La începutul lui noiembrie, primarul Doru Dumitru Slătineanu a primit un sprijin nesperat din partea unor ONG-uri şi firme prin Programul “Plantăm fapte bune în România”. Practic, prin voluntariat s-au plantat circa 4.000 goruni şi frasini pe dealul unde acum câţiva ani a fost o alunecare de teren care a întrerupt DN 73C, Curtea de Argeş-Rm. Vâlcea. Reparaţiile au fost destul de costisitoare şi au durat timp îndelungat. Ideea stabilizării solului din zonă prin plantări de copaci este una foarte bună. Ce va ieşi din ea, rămâne de văzut, deoarece acţiunea s-a desfăşurat după o perioadă de secetă prelungită, într-un sol de consistenţa granitului… Să sperăm, totuşi, că arborii se vor prinde şi în câţiva ani, călătorii vor putea face popas la umbra lor. Altfel, primarul Slătineanu nu prea are cu ce se lăuda în ultimul timp. În vreme ce alţii nu mai prididesc cu inaugurările unor lucrări de investiţii, dumnealui trage de o canalizare care pare să nu mai ajungă la final sau taie panglici pe la cămine culturale, ori se închină pe la hramuri. Dar, când n-ai echipă puternică de susţinere, faci ce, când şi cum poţi…

Eva ADAM

Centru cultural la Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Anul trecut, de Sf. Dumitru, la Ziua comunei, primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu prezenta noul Centru cultural, realizat cu fonduri proprii prin reabilitarea localului fostului sediu administrativ din perioada 1894-1952. Acesta urmează să găzduiască biblioteca, muzeul local şi arhiva. Cinstirea înaintaşilor e la loc de cinste în localitatea multiseculară de pe Valea Topologului, care în perioada interbelică era, poate, cea mai modernă din fostul regat, fiind prima iluminată electric pentru că avea o uzină proprie şi gater şi dispunând şi de o stradă centrală cu trotuare, ca la oraş. Totul se datora fiilor satului din familia Marinescu, dar mai ales lui Gabriel (Gavrilă), fost general şi prefect al Poliţiei capitalei, asasinat apoi de legionari la Jilava, în 1940. De câţiva ani, şcoala din localitate poartă numele acestuia. Pe acest model, Centrul cultural va primi numele boierului Teodor Brătianu, care şi-a donat prin testament întreaga avere statului român. Şi nu era de neglijat, incluzând conacul, acareturile, sediul fostei primării, 47 ha teren agricol şi 92 ha pădure. Centrul cultural va fi botezat la inaugurarea programată pentru luna viitoare.

Roxana MOLDOVAN

Punct final la un program destinat zonelor rurale

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

SCM ARGCOMS – fosta Cooperaţie Meşteşugărească din Curtea de Argeş a accesat un program cu finanţare europeană de aproape 10 mld. lei vechi pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale din zona de nord a Argeşului, precum şi pentru revitalizarea forţei de muncă din zonele rurale. Iniţiativa a beneficiat de resurse locale importante nevalorificate, cum ar fi lâna, lemnul, pieile de animale etc., iar pe de altă parte, era alarmant faptul că numărul persoanelor care mai practică aceste meşteşuguri tradiţionale se afla în continuare scădere. Nu în ultimul rând, a contat şi dorinţa autorităţilor locale implicate de a oferi locuitorilor o şansă de a obţine o diplomă de calificare profesională, primul pas în deschiderea unei mici afaceri pe cont propriu.

Finanţare prin Fondul Social European

Cu mai bine de 2 ani în urmă, preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita, a depus la Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect cu obiectivele mai sus menţionate. Intitulat “Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în zona Argeşului, prin implicarea populaţiei rurale în viaţa comunităţilor locale”, acesta a primit finanţare de la Fondul Social European în sumă de circa 200.000 euro, la care s-au adăugat contribuţia proprie a SCM ARGCOMS, precum şi o sumă de bani pentru dotări primită de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de fosta Cooperaţie Meşteşugărească din oraşul nostru, în program s-au implicat primăriile din comunele Corbi şi Tigveni, precum şi Asociaţia ADES, care a asigurat componenta de instruire profesională din cadrul proiectului. Acesta a demarat pe 1 noiembrie 2009 şi s-a încheiat în data de 31 martie 2011. Cu acest prilej, la Sala Multifuncţională a Muzeului Municipal s-a desfăşurat o amplă manifestare, care şi-a propus să marcheze finalizarea fazei de implementare a proiectului. La eveniment au participat conducerile celor patru unităţi implicate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, ai Consiliului Local Curtea de Argeş, ai Camerei de Comerţ Argeş, precum şi alţi invitaţi, inclusiv câteva zeci de absolvenţi ai cursurilor de calificare profesională din comunele Corbi şi Tigveni. A fost prezentată, de asemenea, o expoziţie cu produsele realizate de participanţii la acest proiect, cuprinzând obiecte de tricotaje din lână, împletituri de nuiele şi ceramică.

Revitalizarea forţei de muncă de la sate

“Prin acest proiect, am dorit să ajutăm la calificarea forţei de muncă din cele două comune în care trăiesc comunităţi foarte sărace. Nu mai puţin de 186 persoane (136 din Corbi şi 50 din Tigveni) au absolvit cursuri de calificare în meseriile de lucrători în domeniul tricotajelor, împletiturilor din nuiele şi ceramicii. Ne-am gândit să folosim, pe de o parte, experienţa de generaţii a oamenilor, dar şi să încercăm o valorificare a unor resurse materiale locale, cum ar fi: lâna, lemnul, pieile de animale etc. Am asigurat lectori bine pregătiţi, iar majoritatea participanţilor au fost persoane cu vârsta peste 45 ani. Am fost surprins să constat interesul oamenilor pentru aceste acţiuni, ceea ce ne determină să încercăm continuarea proiectului prin sprijinirea acestor absolvenţi să intre efectiv pe piaţa muncii. Ei trebuie să-şi înfiinţeze mici întreprinderi, PFA, pentru valorificarea produselor confecţionate de oameni în gospodăriile lor. Diplomele de absolvire sunt recunoscute de Ministerele Muncii şi Educaţiei, atât în România, cât şi în toată Europa”, a declarat preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita.

Un pas mic spre o realizare mare

“Noi avem la Tigveni o importantă comunitate de rudari, din păcate foarte săracă. Am avut două cursuri: unul de ceramică şi altul de împletituri din nuiele, meşteşuguri tradiţionale pentru aceşti oameni. Eu cred că s-a făcut un lucru bun, dar este doar un prim pas, care trebuie continuat. Oamenii trebuie ajutaţi să-şi vândă produsele, ca să se poată bucura de roadele muncii lor. Sper ca astfel traiul lor să se îmbunătăţească măcar un pic”, a declarat primarul comunei Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu.

Păstrarea specificului naţional

La rândul său, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş a spus: “Am căutat să dezvoltăm şi noi ceva în comuna noastră, o zonă foarte bogată în tradiţii şi obiceiuri. Suntem comuna cu cel mai mare număr de ovine din judeţ, peste 37.000 de oi. Din păcate, lâna nu mai are nicio valoare! Am putea da miei la export, brânzeturi, piei, dar nu sunt create pârghiile legislative şi administrative ca oamenii să-şi valorifice produsele. Nu mai vorbesc de lemn, precum şi de frumuseţea deosebită a locurilor noastre, care ar putea atrage o mulţime de turişti. În loc să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm tradiţiile, ţara noastră a deschis larg porţile importurilor de tot felul, aşa că ne-am trezit invadaţi de produse din China, Turcia şi alte ţări, de proastă calitate. Noi trebuie să rămânem români, nu să devenim chinezi sau turci!”

Specificul zonei, asigurat prin simboluri tradiţionale create de cursanţi

“A fost prima experienţă de acest gen. Am întâlniţi oameni obişnuiţi cu meşteşugul lor, care fac teracotă dintotdeauna, dar nu ştiau să folosească elementele din zonă. Nu trebuie să prelucrăm tone de pământ pentru a obţine obiecte de mari dimensiuni. Dimpotrivă, va trebui să ne axăm pe produsele mici, să creem simboluri specifice zonei, pe care să le oferim turiştilor”, a spus maestrul Cucu Ureche, unul dintre lectorii în domeniul artei ceramicii.
Şi alţi vorbitori, cum ar fi meşterul popular Gheorghe Mateescu şi Maria Enculescu, fostă zeci de ani lucrătoare în cooperativa meşteşugărească, au susţinut necesitatea păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale. Costumul popular, de o mare frumuseţe, specific zonei noastre, este tot mai rar purtat. Putem produce multe obiecte de artizanat de bună calitate, dar nici legislaţia nu-i ajută pe meşteşugari. Se munceşte doar manual, prin urmare productivitatea rămâne scăzută, iar TVA-ul şi cota de impozitare sunt la fel ca pentru orice agent economic. În lipsa unor măsuri stimulatoare, meserii precum cusutul, brodatul, olăritul, cojocăritul şi altele sunt în pericol să dispară. Tocmai de aceea, iniţiativa SCM ARGCOMS este una valoroasă, care necesită a fi sprijinită şi continuată! Şi va fi, deoarece se aşteaptă undă verde pentru lansarea altui program de acest gen, care va fi coordonat de către Primăria Municipală şi care va avea între componente şi un curs pentru obţinerea licenţei de management în afaceri. La ora actuală, nu este clar dacă primăriile care au beneficiat de primul proiect finanţat din fonduri europene mai pot participa şi la următorul. În caz că nu, ar fi o dezamăgire pentru cei care şi-au făcut planul că vor putea folosi asemenea programe drept argumete electorale la viitoarele alegeri locale.

Oana PORTOCALĂ

Ziua comunei Tigveni, sărbătoarea oamenilor ce fac pământul să rodească

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on octombrie 30, 2010 by argesuldenord

Duminică, 24 octombrie, la Tigveni s-a bifat o nouă ediţie a “Festivalului mărului”, care coincide cu ziua localităţii. Există temeiuri pentru a bănui că aceste locuri de o frumuseţe aparte de pe Valea Topologului au fost populate de mii de ani. Atestarea documentară o dă însă un hrisov emis de cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi, în 28 octombrie 1528, când se întărea Mănăstirii Argeşului proprietatea asupra unor pământuri din zonă. În timp mai apar şi alte documente, precum acela din 10 ianuarie 1542, când este pomenită “moşia tigvenească”. Pe la 1700 apărea o hartă a Valahiei întocmită de către stolnicul Constantin Cantacuzino, tipărită la Veneţia, în care figura Valea Topologului şi satul “Triguani”, exact unde este acum Tigveniul. Localitatea este corect poziţionată şi într-o hartă a lui Pfeffel, de la 1720, dar sub numele de Tingen. În sfârşit, tot în secolul al XVIII-lea, pe la 1744, apărea la Sankt Petersburg harta ţinuturilor valahe realizată de J.F. Schmid, în care actuala comună situată la 12 km de Curtea de Argeş şi la 25 km de Rm. Vâlcea figura sub numele de Digwani. Denumirile diferite se explică şi prin limbile ţărilor în care au apărut aceste hărţi. Astăzi, comuna în suprafaţă de circa 50 kmp are 8 sate, respectiv Tigveni (reşedinţa), Bălteni, Blaj, Bîrseşti (de Sus şi de Jos), Bădislava, Bălileşti şi Vlădeşti.

Un eveniment pentru 3.500 consăteni şi invitaţii lor

Primarul Doru Dumitru Slătineanu este în funcţie din 2004 şi este cel care a instituit ziua comunei în octombrie, reuşind să menţină tradiţia chiar şi în vremuri de criză. La ora actuală, din totalul de 13 consilieri locali, primarul are şapte colegi liberali, cinci de la PSD şi un democrat-liberal. Ediţia din acest an a sărbătorii a fost gândită cu manifestări care să acopere săptămâna 22-28 octombrie, acordând atenţie inaugurărilor – târg săptămânal şi Centru cultural în clădirea primei primării de pe Valea Topologului, clădită la 1894 de unul dintre Brătieni, acum modernizată – manifestărilor sportive (handbal feminin şi fotbal), sărbătorirea hramului Bisericii “Sf. Dumitru”, din Bîrseştii de Sus şi a aniversării şcolii “Gabriel Marinescu”. De remarcat este faptul că, aşa cum spunea directorul Ion Stătescu, învăţământul din Tigveni aniversează anul acesta 180 ani de existenţă.
Edilii au primit un sprijin considerabil din partea sponsorilor locali pentru organizarea evenimentelor, chiar dacă meniul a fost mai sărăcuţ şi scutit de sărmăluţele care le puteau pica greu la stomac participanţilor. Programul artistic de la “Festivalul mărului” a fost însă deosebit de bogat, pe afiş figurând numele unor artişti îndrăgiţi, pe care sătenii i-au cerut primarului să-i invite: Mitică Tavă – fiu al satului, Ana Bîrdici, Mihaela Răcoare, Graţian Bădescu, Florica Jinga, Ileana Niţu, Petruţa Manga, ansamblurile artistice locale, din Cicăneşti, “Căluşarii” de la Stolnici şi, în recital extraordinar, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu şi Maria Ghinea. Seara s-a încheiat cu focuri de artificii şi discotecă în aer liber pe stadionul din centrul comunei, care va fi modernizat şi înzestrat cu o tribună de 1.000 locuri.
La eveniment au participat duminică şeful de partid al primarului, Iani Popa şi alţi membri ai conducerii judeţene, liderul PC Argeş, Cornel Lazăr şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău. N-au lipsit nici primari din vecinătate, precum Gheorghe Minculete, de la Cepari, dar şi locuitori de pe Valea Topologului, Argeşului, Vâlsanului şi Râului Doamnei. Pentru câteva ore bune, oamenii au uitat de criză şi alte necazuri şi au petrecut, convinşi că numai ei înşişi se pot scoate din necazuri, prin muncă, aşa cum au făcut şi moşii şi strămoşii lor. De fiecare dată când au închinat un pahar, n-au uitat urarea tradiţională La Mulţi Ani, Tigveni!
Eva ADAM

“Sărbătoarea mărului” – ziua comunei Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu, aflat la cel de-al doilea mandat, a reuşit să instituie o zi a comunei, pe care a legat-o de sărbătoarea creştină a Sf. Dumitru, Izvorâtorul de Mir şi de un produs emblematic al zonei, mărul. O coincidenţă fericită face ca primarul comunei de pe Valea Topologului să aibă patronimicul sfântului, fiind unul dintrei cei 340.000 români aflaţi în asemenea situaţie. Ca de obicei, şi anul acesta, la Tigveni, de Sf. Dumitru, se vor strânge la baza sportivă de lângă Şcoala “Gen. Gabriel Marinescu” oameni de pe cele patru văi de râuri din nordul Argeşului, pentru a cinsti sărbătoarea localnicilor şi a degusta delicioasele produse ale acestui pământ binecuvântat, dintre care cu siguranţă se evidenţiază uriaşa plăcintă cu mere, demnă de o carte a recordurilor. Atunci, pentru câteva ore, oamenii vor uita – probabil – de criza care le amărăşte vieţile de câtva timp. La Mulţi Ani, Tigveni! 
Eva ADAM

Toate şcolile din Tigveni au fost modernizate

Posted in rural with tags , , , on iulie 30, 2010 by argesuldenord

Luni, 5 iulie, edilii comunei au semnat documentele petru recepţia lucrărilor de modernizare a şcolii cu clasele V-VIII din satul Bîrseşti de Jos. Investiţia în valoare de circa 10 miliarde lei vechi, inclusiv dotările, s-a realizat pe baza unui program finanţat de Banca Europeană de Investiţii, cu o cofinanţare locală de 15%. Recepţia s-a făcut fără probleme şi s-au semnat documentele de către reprezentanţii contructorului şi de directorul coordonator al şcolilor din comună, prof. Ion Stătescu. Beneficiari vor fi cei aproximativ 60 elevi, cărora li se adaugă preşcolarii de la o grupă de grădiniţă. Aceştia pot fi invidiaţi de colegii din alte localităţi pentru condiţiile de care beneficiază pentru a învăţa. Primarul Doru Dumitru Slătineanu, fost director coordonator la Tigveni în urmă cu 20 ani, era deopotrivă mulţumit de realizarea acestui obiectiv şi emoţionat pentru că astfel programul de modernizare a celor 6 unităţi şcolare din comună se încheiase. “Mă durea atunci când oamenii erau neîncrezători că va veni şi rândul aceste şcoli. Anul trecut, când am demarat lucrările aici, abia aşteptam recepţia. Dar ştiţi cum este omul – parcă mereu mai trebuie ceva… Acum abia aştept să văd bucuria din ochii copiilor în prima zi de şcoală şi vă spun că atunci toate greutăţile prin care am trecut vor fi uitate!”, mărturisea primarul comunei.

Prima comună elecrificată din Regatul României

În 1939, graţie eforturilor unui fiu ilustrat al satului, gen. Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliţiei Capitalei şi ministru de interne, Tigveniul îşi câştigase statutul de comună model şi prima elecrificată din Regatul României. Concepţia arhitecturală europeană este vizibilă şi astăzi în centru, unde există uzina electrică, staţia de apă, daracul de lână, şcoala, primăria şi chiar casele gospodarilor. Generalul Gabriel Marinescu a pierit asasinat de legionari la cumpăna anilor 1940-1941.
Spiritul său şi al înaintaşilor Brătieni s-a păstrat printre fiii satului din vremurile noastre. În ultimii 6 ani, de când a ajuns în fruntea comunei Doru Dumitru Slătineanu, comunitatea locală a ieşit din amorţeală. Sala de sport din centrul comunei este unică în zona de nord a judeţului Argeş, problema alimentării cu apă potabilă şi a canalizării este în curs de rezolvare, s-au reparat drumurile, s-au construit poduri şi podeţe, iar în curând vor demara lucrări de modernizare a bazei sportive pe baza unui program guvernamental. Tot actualul primar a impus şi o zi a comunei – Sărbătoarea mărului – care se desfăşoară toamna, în preajma prăznuirii creştin-ortodoxe a Sf. Dumitru.

Integrarea rudarilor

În cătunul Momaia există o numeroasă comunitate de rudari, care în ultimii ani, graţie eforturilor depuse de edilii conduşi de primarul Slătineanu, a început să iasă la lumină. Pe o colaborare cu canadienii s-a amenajat şi dotat un nou local şi abandonul şcolar s-a “subţiat”. S-a construit şi o bisericuţă, drumul de acces a fost reparat şi bine întreţinut, iar mai nou, primarul Doru Dumitru Slătineanu a devenit parte cu comuna Tigveni la Programul de revitalizare a resurselor umane şi de conservare a meşteşugurilor tradiţionale în nordul Argeşului, pentru care SCM ARGCOMS, condusă de juristul Sandu Nichita a obţinut finanţare europeană. Grupul-ţintă a fost comunitatea rudarilor, din care în primă fază, după absolvirea cursurilor de împletituri din răchită şi de prelucrare a lemnului, 25 vor avea certificate de meseriaşi şi vor câştiga dreptui de a-şi comercializa produsele artizanale în ţările din UE. Este un prim şi semnificativ pas făcut în scopul integrării rudarilor în comunitatea locală. Iată ce importanţă are învăţătura pentru viitorul obştii!
Roxana MOLDOVAN

481 ani de la prima atestare documentară – Ziua comunei Tigveni, sărbătoare pe Valea Topologului

Posted in eveniment rural, Uncategorized with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

tigveni 1“Festivalul Mărului” şi Focul lui Sumedru fac deja parte integrantă din datele de identificare ale acestei localităţi, pomenite pentru prima dată într-un hrisov de domnie ieşit din cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi, în anul 1528 (de la naşterea lui Hristos), octombrie 28. Pecetea domnească a ginerelui Sfântului Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Argeşului, întărea dania ocinei (moşiei) Tigvenilor, făcută de Dârzul “ca să-i fie pentru sufletul său…”. De-a lungul vremurilor, de aceste locuri binecuvântate  de pe Valea Topologului şi-au legat numele mari familii boiereşti, cum a fost aceea a Brătienilor, care au stăpânit la Tigveni mari moşii precum şi a unor fii ai satului care au binemeritat recunoştinţa urmaşilor. Dintre aceştia din urmă, merită să-l amintim pe generalul Gabriel Marinescu, marele om prin strădania căruia Tigveniul căpăta în 1939 statutul de primă comună electrificată din România (nu în totalitate, ci numai centrul), care dispunea şi de o reţea de alimentare cu apă potabilă. Demn de reţinut este şi faptul că tot la Tigveni şi-a găsit izvorul inspiraţiei pentru drama “Năpasta” I.L. Caragiale, pe vremea când era revizor şcolar în zona noastră, operă pe care a scris-o în casa Stephănescu, de la Căpăţâneni, pentru că era prieten cu întemeietorul Operei Române. Concluzionând, Tigveniul, ca şi alte locuri mirifice din ţară are o istorie care-i aureşte blazonul trecutul şi impune o continuitate pe măsură pentru oamenii prezentului.

Focul lui Sumedru şi focuri de artificii

Întâmplarea sau destinul istoric a făcut ca la această dublă aniversare, comuna să aibă în frunte nu numai un primar urmaş politic al Brătienilor, dar şi un legislativ local dominat de liberali. Doru Dumitru Slătineanu conduce administraţia publică locală şi colaborează cu legislativul care are următoarea componenţă: Constantin Smeu (viceprimar), Sotir Cosma, Ana Croitoru, Ion Baciu, Mihai Cojocaru, Gheorghe Grasu şi Gruia Joiţa (PNL); Elena Popa, Viorel Piele, Filofteia Cărămidaru, Iulian Popa, Nicolae Gîlcescu (PSD) şi Ion Stătescu (PD-L). Aceştia sunt oamenii care se fac “vinovaţi” de organizarea “Festivalul Mărului” şi a celorlate manifestări cultural-distractive înscrise în calendarul zilei comunei. Ansamblurile folclorice din Arefu, Cicăneşti, Corbi, “Haiducii” din Amărăşti-Vâlcea, “Învârtita dorului”, din localitate, căluşarii de la Stolnici, Ionuţ Dolănescu, Maria Ciobanu, Mitică Tavă, “Nemuritorii” şi Simona Bănică au bucurat sufletele sutelor de oameni veniţi din întrega zonă să-i sărbătorească şi să le ureze cele bune prietenilor din Tigveni. N-au lipsit nici politicienii din toate partidele care însă, în mare parte s-au pierdut în mijlocul mulţimii. Petrecere câmpenească a ţinut până târziu în noapte şi s-a încheiat cu Focul lui Sumedru, după care artificiile au înflorit cerul întunecat decorândul cu arabescuri de neuitat care i-au bucurat deopotrivă pe tineri şi vârstnici.
MULŢI ANI FERICIŢI, TIGVENI!   

Eva ADAM