Arhivă pentru domnesti

Români de mult uitaţi: Titi Boldescu – Omul de fier

Posted in Evocari with tags , , , , , on martie 26, 2011 by argesuldenord

Pe la 8-9 ani, părinţii mei, destul de înstăriţi, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Piteşti, în Târgul Moşilor, să văd un spectacol de circ ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Ne aprovizionam prăvălia de la negustori renumiţi din Piteşti şi parcam Pakard-ul în faţa prăvăliilor Cazangiu sau Sufleris, pe Strada Mare, neîncăpătoare pentru parada zgomotoasă a circarilor cu sau fără animale care făceau reclamă spectacolului de seară, din Târg. Agitaţia, hărmălaia de care era cuprinsă Strada Mare mi-a atras atenţia. Circari cu picioroange de peste trei metri ascunse sub fuste colorate, namile care rupeau lanţuri, clovni cu gura până la urechi, cu nasul borcănat, saltimbanci, iluzionistul cu pelerină şi joben negru, fete cu costumaţie specială de arenă care săreau coarda sau făceau roata, bărbaţi purtând de mână maimuţe, alte animale în cuşti pe rotile – toate acestea transformau uliţa de promenadă a piteştenilor într-o hărmălaie multicoloră. Cei de pe trotuar priveau cu atenţie cum iluzionistul scoate porumbeii din joben sau cum învârte bagheta magică, sugerând că este în stare să transforme apa în vin.

Lumea circului prin ochi de copil

Panglici pe gură sau limbile de foc atrag aplauzele gurilor-cască între care mă număram şi eu, copilul privind circul din cabina bombată a camionului pe a cărei uşă scria cu vopsea albă – viteza maximă 30 km/h. Toate acestea fac parte dintr-o imagine a copilăriei. Spectacolul din Târgul Moşilor începea pe la 3 după-amiaza, de fapt primul spectacol, că mai urmau încă două până peste ora 9 seara. Programul desfăşurat de circari îl ştiau pe dinafară, le intrase în sânge; acelaşi lucru de ani de zile. Aşa că am rămas la circ, la primul spectacol, mai ales că se anunţase apariţia unui prieten al tatălui meu, supranumit “Omul de fier”, Titi Boldescu, un ţigan uriaş de vreo 2 metri şi peste 150 kilograme. Îl ştiam de la Domneşti. Îl adusese Nelu Achim Cârlig – numit Amzică, un comic al scenei despre care se spunea că ar fi învăţat la şcoala comediei marelui Grigore Vasiliu Birlic. Îi semăna într-o oarecare măsură. Era şi un fel de impresar, nu numai actor. A adus la Domneşti multe spectacole cu capete de afiş artişti recunoscuţi: Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Ileana Constantinescu.
În vara anului 1950, Nelu Achim Cârlig organizează în sala “Preda” un spectacol diversificat, numere de circ, iluzionism, hipnotism, gimnastică acrobată mult dragă nouă, băieţilor curioşi, interesaţi de picioarele lungi şi frumoase ale gimnastelor în fustiţe multicolore de o palmă. Nelu Cârlig spune un monolog comic purtând picioroange de peste 3 m, coborând de pe scenă să nu lovească cu capul tavanul. Între numerele de circ au cântat două fete frumoase – una blondă, Lucreţia Ciobanu şi alta brunetă, Ana Fărcaş, despre care se zicea că-s surori. Îmi amintesc ca azi cântecul interpretat în duo: “… vară, vară primăvară/ Toate plugurile ară/ Numai plugul badelui/ Şade-n vârful dealului/ Nici nu ară, nici coboară…”.

“Omul de fier” la Domneşti

Apariţia lui Titi Boldescu a fost surprinzătoare. Ţiganul uriaş întins pe o saltea îşi pune o scândură pe piept, invită din sală patru bărbaţi să se dea în leagănul improvizat când într-o parte, când în cealaltă. Şi-a pus, apoi, pe cap o tichie metalică cu un ax pe centru. Ajutoarele au montat două bare metalice în cruce. La capătul fiecărei bare au prins cu lanţuri câte un leagăn, formând un mini-carusel cu patru locuri. S-au urcat patru oameni din sală. “Omului de fier” i se umflaseră vinele gâtului, dar i-a învârtit câteva minute pe cei patru. A făcut şi alte chestii spectaculoase. Toţi cei din sală aşteptau finalul, şi anume lupta lui Titi Boldescu cu un spectator care s-a găsit destul de repede, cel mai forţos bărbat din sat, al cărui nume nu-l dau, cu care “Omul de fier” s-a jucat, punându-l la pământ în câteva secunde.
După spectacolul la care a participat şi Alfons Popescu, profesor la “Sf. Sava”, destul de apropiat lui Titi Boldescu, cu care se cunoscuse la Bucureşti, au fost invitaţi în salonul familiei mele la o friptură (pastramă, mici şi un şpriţ), ce s-a întins până spre dimineaţă. Atât de mult îl îndrăgisem pe Boldescu (care era însoţit de un alt forţos, dacă nu mă înşel Greceanu din Câmpulung), încât am adormit sub masă cu capul pe pantofii lui giganţi, aflând de mine când şi-a mişcat picioarele. Aveam în mână un baston din metal lustruit care în capul de jos se afla 3-4 kg de plumb, baston cu care forţosul se juca între două degete. La chef au participat toţi protagoniştii spectacolului, o parte au dormit la Nelu Achim Cârlig, iar cei doi uriaşi şi cele două cântăreţe la noi, urmând ca a doua zi să-i ducă tata la Curtea de Argeş cu camionul, sus în caroserie, unde montase pe doi măgari din lemn o bancă din scândură de 5 cm. Ce, eu m-am lăsat de ei? Am mers la Curtea de Argeş pe genunchii uriaşului “Om de fier”.  Seara aveau spectacol în târgul de la Sfântă Mărie.

Mitul “Omului de fier”, destrămat de un luptător de la Dinamo

Să revin, l-am văzut din nou în arenă pe Titu Boldescu în Târgul Moşilor la Piteşti, aceleaşi numere, acelaşi final, lupta liberă cu un curajos din tribună câştigată bineînţeles de “Omul de fier”. După spectacol, tata s-a întâlnit cu Boldescu care m-a luat ca pe un fulg în braţe, m-a sărutat pe părul uns cu briantină şi mi-a dat un pumn de bani. L-am văzut pentru ultima dată. Mai ştie cineva de “Omul de fier” Titi Boldescu? Îşi mai aminteşte istoria sportului românesc de Nicolae Ogrinja – domnişan – dublu campion balcanic la decatlon, de Gogea Mitu, “gigantul României”, de “Omul de fier” Titi Boldescu, care înzestrat cu o forţă nemaiîntâlnită rupea lanţurile cu zale groase, toţi, parcă, coborâţi din basmele poporului român, cu Feţi-Frumoşi puternici şi Greuceni, înzestraţi cu putere pusă în slujba binelui? Oare cei trei primeau apă vie din ciocul păsărilor măiestre?
Mult mai târziu, când eram la şcoala primară, am aflat că la un spectacol, în momentul aşteptat de spectatori, urcă pe scenă un tânăr bine legat, dar pitic pe lângă ţiganul cel uriaş. La început Boldescu a refuzat să lupte, motivând diferenţa de categorie, îi era teamă să nu-şi omoare, din greşeală, adversarul. Dar, n-a fost aşa. Tânărul l-a apucat pe Boldescu într-un fel oarecare, s-a răsucit cu el şi în circa 5 secunde ţiganul era cu umerii la pământ. Oamenii râdeau, îl huiduiau, mai ales că Boldescu refuzase la început să-i dea 500 lei. Vreo câteva zile, la alte spectacole, tânărul – luptător la Clubul Dinamo – lua banii “Omului de fier”, care după puţin timp şi-a închis definitiv afacerea. Răpus de eforturile făcute în arenele circurilor, T. Boldescu a murit uitat de lume, uitat de cei care l-au aplaudat ani de-a rândul. Înainte să-şi dea obştescul sfârşit, câţiva ani putea fi zărit pe Calea Moşilor, înalt, negricios, singur şi trist. Încă un român uitat de lume – “Omul de fier”!

Prof. Ion C. HIRU

Protest spontan fără precedent la Domneşti: Salvaţi Spitalul “Dr. Teja Papahagi”!

Posted in reportaj with tags , , , , on februarie 26, 2011 by argesuldenord

Fără îndoială, ziua de 8 februarie va intra în istoria celor 7 comunităţi locale de pe văile Vâlsanului, Râului Doamnei şi Slănicului, ai căror locuitori erau arondaţi Spitalului “Dr. Teja Papahagi” din Domneşti. Zeci şi zeci de reprezentanţi ai cetăţenilor s-au strâns în curtea unităţii pentru a protesta împotriva deciziei ministrului Sănătăţii, Cseke Atilla, de a o transforma în cămin de bătrâni, apărută înainte cu o săptămână. Oamenii le-au cerut primarilor să li se alăture şi la acest apel au răspuns Nicolae Smădu, din localitate şi Mihai Ungurenuş, din Corbi. VREM SPITAL, NU AZIL! – a fost deviza sub care s-a desfăşurat protestul. N-au lipsit nici lozincile antiguvernamentale, iar cele mai dure acuzaţii au vizat PDL, UDMR şi Preşedinţia României.

O reformă în sănătate contestată dur

Termenul cu care s-a jonglat până la saturaţie după 1990 a fost acela de reformă. În sistemul de asigurare a sănătăţii, acesta s-a tradus prin reducerea paturilor din spitale, a numărului medicamentelor compensate şi printr-o risipă fără precedent a resurselor. Sau cel puţin aşa susţin bolnavii şi chiar personalul medical din sistemul de stat, care consi-deră imorală finanţarea din sistemul public a unităţilor private. Anul trecut, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Adrian Streinu-Cercel a vizitat spitalele din Argeş şi s-a declarat mulţumit de ceea ce a găsit în unităţile din nordul judeţului.
Încă de la începutul anului 2011 s-a pus pe tapet ideea reorganizării sistemului spitalicesc, în sensul comasării unor unităţi sau schimbării destinaţiei altora. Primele vizate erau cele cu datorii, cu probleme de funcţionare pentru că nu aveau dotări sau linii de gardă complete şi nici perspective de redresare şi eficientizare a actului medical într-un interval de timp rezonabil. Potrivit amintitei decizii ministeriale, în Argeş erau vizate 10 spitale, dintre care 3 au fost desemnate pentru schimbarea destinaţiei. Este vorba despre cele de la Domneşti, Călineşti şi Mozăceni. Primele două nu numai că nu au datorii şi au fost date ca exemplu de dr. Adrian Streinu-Cercel, dar sunt singurele din judeţ care au laboratoarele acreditate RENAR, realizare pentru care s-au cheltuit sume serioase din bani publici.
“Asta nu e reformă în sănătate, e bătaie de joc!” – spuneau protestatarii strânşi în curtea spitalului din Domneşti. Aceştia au susţinut că pedeliştii se răzbună pe Argeşul pesedist, fără să le pese că pun sub semnul întrebării vieţile a peste 40.000 oameni arondaţi unităţii. Cei prezenţi au cerut să se reanalizeze situaţia, iar ministrul să păstreze Spitalul “Dr. Teja Papahagi” ca furnizor de servicii în sănătate, nu ca azil de bătrâni.

“E mai rău decât în ‘47-’48, pe timpul comuniştilor!”

Spitalul din Domneşti funcţionează de prin 1936 şi a fost ctitorit de medicul macedo-român Teja Papahagi. Acesta i-a convins pe domnişani de necesitatea unei astfel de înfăptuiri, aşa că au pus mână de la mână şi au muncit cot la cot până când şi-au văzut visul împlinit. Cei mai vârstnici localnici susţin că s-au făcut adevărate acte de eroism în perioada de început, când s-a operat la lumina lumânării, a lămpilor cu gaz sau chiar a lanternelor, reuşind să se salveze vieţile multor oameni. Spitalul a fost donat statului, iar acum oamenii nu admit să-şi bată cineva joc de truda lor şi a înaintaşilor, transformându-l într-un azil. Şi asta cu atât mai mult cu cât de mai bine de un an, primarul Smădu şi legislativul local au demarat procedurile pentru un astfel de aşezământ pe baza unei donaţii a familiei Ardei, ce include şi 3 ha teren în centrul comunei.
Spitalul “Dr. Teja Papahagi” a fost la apogeu prin anii ‘80, când dispunea de secţii de Interne, Chirurgie, Obstretică-Ginecologie şi Ambulanţă, unele dintre ele fiind desfiinţate de aşa-zisa reformă. Managerul unităţii, dr. Marian Hiru şi-a exprimat uluirea faţă de o asemenea decizie ciudată, “luată pe picior”, care scoate din circuit un spital în care, potrivit afirmaţiilor primarului Smădu, s-a investit numai în ultimii doi ani peste 3,5 miliarde lei vechi în modernizare (centrală termică pe gaze, schimbarea acoperişurilor la 4 din cele 7 corpuri de clădire, reparaţii interioare şi exterioare). La rându-i, primarul Ungurenuş a protestat vehement în numele comunităţii pe care o conduce şi care se mândreşte cu cele peste 37.000 capete de ovine. “Putem aduce aici omul bolnav şi călare pe măgar. Dacă-l ducem la Curtea de Argeş, la 60 km sau la Piteşti, la 80 km, riscăm să ajungem cu el mort!”
Personalul medical şi pacienţii au cerut ca unitatea care înregistrează anual circa 8.000 cazuri (consultaţii, internări, tratamente), având o rată de numai 3% a transferurilor, să fie păstrată ca spital. Primarii celor 7 comune au semnat în acest sens documente comune şi au cerut sprijinul Consiliului Judeţean, în administrarea căruia se află “Dr. Teja Papahagi”. Toată documentaţia a fost înaintată la Ministerul Sănătăţii, care a avertizat că unităţile luate în vizor, după 31 martie nu vor mai putea încheia contracte cu CAS. “E mai rău decât în ‘47-’48, pe timpul comuniştilor! Acum ni se încalcă dreptul de proprietate apărat de Constituţie! Fără să fim consultaţi, ni se ia spitalul. Este o nedreptate la care ne vom opune: numai peste trupurile noastre, dacă vor trece, vor putea face aşa ceva! Domnişani, sunteţi cu toţii aici?…”. “DAAA!…”. “Lăsăm să facă azil din spitalul nostru?…” – i-a întrebat pe cei prezenţi Constantin Hănescu, bunicul marelui nostru tenisman. “NUUU!” – s-a făcut auzit tunetul hotărât al răspunsului.

VREM SPITAL, NU AZIL!

Pentru locuitorii de pe văile celor trei cursuri de apă amintite mai sus, aceasta este o necesitate vitală. Participanţii la protestul din 8 februarie au înţeles-o, indiferent de vârstă şi şi-au strigat revolta faţă de o măsură pe care nu s-au sfiit s-o caracterizeze drept samavolnică. Dintre ei s-a detaşat o fetiţă care i-a cerut mamei sale s-o ducă de la grădiniţă în curtea spitalului, unde şi-a exprimat convingerea că dr. Papahagi se va ruga de unde este la Dumnezeu, ca să nu îngăduie o asemenea nedreptate. Managerul medical, dr. Dana Floarea, şefa laboratorului, dr. Lăcrămioara Năftănăilă, liderul de sindicat, Eugenia Popescu, au pledat convingător pentru păstrarea funcţionalităţii unităţii care dispune de aparatură modernă de radiologie şi imagistică, inclusiv pentru depistarea cancerelor de prostată. “Mama mea a lucrat aici 37 ani ca moaşă, mulţi ne-am născut în acest spital şi nu concepem ca el să fie desfiinţat!”, spunea primarul Nicolae Smădu.
Cei care nu agreează decizia Ministerului Sănătăţii au nevoie de solidaritatea tuturor argeşenilor pentru a o schimba. Oamenii s-au arătat dispuşi să facă donaţii pentru spitalul lor şi între timp a apărut şi ideea cedării legale a 2 procente din dările la stat pentru “Dr. Teja Papahagi”. Avertismentele înscrise pe unele pancarte – “Sănătatea nu este portocalie!” sau “Reformă pentru voi, moarte pentru noi!” – ar trebui să le dea de gândit factorilor de decizie.

O soluţie de compromis respinsă

Decizia desfiinţării unor spitale ar reduce cu aproximativ 5.000 paturi capacitatea de primire a bolnavilor la nivelul întregii ţări. Scandalul izbucnit în urma deciziei ministerului a generat proteste ca la Domneşti la Babadag, Bucureşti, Budeşti, Câmpia Turzii, Floreşti sau Ţăndărei. Preşedintele CAS Argeş, Ştefan Ciocănel, a declarat că va încheia contracte cu toate unităţile din sistem care au personalitate juridică, pentru că nu-şi permite să încalce legea. În 14 februarie a reacţionat şi prefectul Gheorghe Davidescu şi i-a convocat la Piteşti pe factorii responsa-bili din localităţile cu astfel de pro-bleme, pentru a găsi o soluţie viabilă împreună cu directorul DSP Argeş, Anca Alexandrescu. Prefectul a spus că ar susţine cererea Consiliului Judeţean de păstrare a spitalelor din Călineşti şi Domneşti în actuala formă de organizare. Cele din Mozăceni şi Rucăr, pentru că nu îndeplinesc condiţiile, pot fi transformate în cămine de bătrâni.
În cazul disperat în care nu s-ar accepta aşa ceva, primarul Ion Georgescu a propus ca Spitalul “Papahagi” să fie cooptat ca secţie a unităţii din Mioveni. Soluţia de compromis nu este de acceptat pentru dr. Marian Hiru şi pentru primarul domnişan Nicolae Smădu. Şi asta pentru că propunerea nu este total dezinteresată, căci vizează fie laboratorul acreditat, fie radiologia şi imagistica bine puse la punct, ca să nu mai vorbim despre posibilitatea pierderii unui număr de paturi din cele 55 existente şi a personalului aferent. Total inacceptabilă este posibilitatea pierderii personalităţii juridice de către Spitalul “Dr. Teja Papahagi”, ceea ce l-ar pune în imposibilitatea încheierii unui nou contract cu CAS. Pricolul transformării sale într-o anexă gospodărească a spitalului de la Mioveni este real şi imposibil de acceptat de orgoliul local, după 75 ani de funcţionare.

Fiii satului, somaţi să-şi facă datoria

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, domnişan la origine, sprijină salvarea unităţii conduse de către dr. Marian Hiru, ca şi dr. legist Dan Manu. Ar fi timpul ca şi alţi oameni să se alăture acestui demers. Prefectul Gheorghe Davidescu are casa părintească la circa 3 km de spitalul din Domneşti, subprefectul Ion Cârstoiu este din Nucşoara şi se ştie că este cumătru cu şeful statului, Traian Băsescu. La Cotroceni ar putea interveni şi europarlamentarul Elena Băsescu, despre care se ştie că în ultimul timp are legături strânse cu zona Mălureniului, de unde este originar şi tânărul politician pedelist Ştefan Lăzăroiu, care vizează un mandat de parlamentar în nordul Argeşului la viitoarele alegeri. E timpul cel mai potrivit ca personalităţile în cauză să facă efectiv ceea ce oamenii cărora le vor cere voturile aşteaptă de la ei. Ministrul Cseke Atilla a declarat că nu renunţă la reforma spitalelor, dar s-a arătat dispus să analizeze situaţia caz cu caz. Este o ocazie care nu trebuie ratată, dacă într-adevăr n-au uitat de unde au plecat şi unde, cine ştie, cândva, se vor întoarce având nevoie de îngrijire medicală…

Eva ADAM

La Domneşti, apa la robinet nu va curge în actuala guvernare!

Posted in actualitate with tags , , on februarie 26, 2011 by argesuldenord

Investiţia finanţată majoritar din fonduri guvernamentale pentru sătenii din Corbi, Domneşti şi Pietroşani trage barca pe uscat din lipsa banilor. Anul trecut, la Domneşti s-a primit de la bugetul statului numai 1 miliard lei vechi, în condiţiile în care cel local a dat în contul cofinanţării de 4 ori mai mult. Din bugetul pe anul în curs, în valoare de peste 25 miliarde lei vechi, primarul Nicolae Smădu spunea că a alocat 2,3 miliarde lei vechi pentru cofinanţarea la apă, din care mai are de achitat vreo 10 miliarde lei vechi, pentru a urgenta împlinirea unui vis vechi al domnişanilor. Însă la cât de convingător s-a mişcat actuala guvernare pentru realizarea acestei investiţii, speranţele cântăresc puţin.
Din investiţiile pentru 2011, primarul Smădu a nominalizat împrejmuirea pieţei de animale şi modernizarea pieţei agroalimentare – tot cu fonduri de la Consiliul Judeţean – extinderea şi reabilitarea sediului SVSU şi reparaţii de drumuri, pentru care se aşteaptă finanţări pentru asfaltare, obţinute prin proiecte depuse la diferite ministere. De asemenea, se urmăreşte finalizarea proiectului Centrului de informare Turistică.

Dan DONOSE

Unirea Principatelor, sărbătorită şi la Domneşti

Posted in cultura with tags , , on ianuarie 30, 2011 by argesuldenord

Pe 24 ianuarie, la Domneşti, în sala de sport a clădirii cu clasele I-VIII, s-a sărbătorit “Unirea cea Mică”. Elevi, părinţi, dascăli au venit pentru a simţi, după 152 ani, forfota unirii, ecoul zicerilor lui Moş Ion Roată sau uralele populare ce vesteau alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie) şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie) 1859. Programul alcătuit a adus verva istorică a marilor evenimente. După ascultarea imnului naţional, prof. George Baciu, directorul Casei de Cultură a prezentat, într-o adevărată lecţie de istorie, ideea de unitate a românilor de-a lungul istoriei. Copiii din clasa a III-a A, instruiţi cu grijă şi sentiment patriotic de învăţătoarea Manuela Roibulescu, au prezentat un montaj literar-artistic dedicat unirii. Şi dacă nu le-am fi văzut uniformele, am fi crezut că suntem la teatru şi ascultăm mari actori!
Învăţătoarea Maria Toma a “povestit” auditoriului cum a fost atunci, la Iaşi şi Bucureşti, scoţând în evidenţă necesitatea cunoaşterii şi păstrării în suflet a istoriei româneşti. Apoi, elevi ai clasei sale (a IV-a) au recitat poezii despre evenimentul de la 1859. “Felicit copiii, dascălii şi părinţii pentru spectacolul de azi. Încă un exemplu că domnişanii au grijă pentru ca tânăra generaţie să se simtă români cu adevărat!”, a spus primarul Nicolae Smădu în cuvântul său.
Manifestarea s-a încheiat cu o Horă a Unirii sub acordurile Corului Armatei. România modernă îi datorează Regelui Carol I cea mai fructuoasă şi mai solidă parte din devenirea ei. Dar Alexandru Ioan Cuza rămâne unul dintre cei mai valoroşi, mai atipici şi mai vizionari oameni de stat ai noştri. Erou şi mucenic al Unirii, a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte şi unificator!
Prof. George BACIU

Cultură naţională la Domneşti-Argeş

Posted in cultura with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Într-o zi însorită de sfârşit de august, când zorii îşi întredeschideau pleoapele, un grup de scriitori clujeni, membri ai Ligii Scriitorilor Români, a plecat din faţa Teatrului Naţional spre comuna Domneşti din judeţul Argeş pentru a participa la ediţia a III-a a decernării premiilor a Concursului Naţional de Poezie, Proză, Eseu, Teatru Scurt, Epigramă, Pictură şi Fotografie Artistică “PE ARIPI DE DOR DOMNESC”.
Autoturismul înfăşurând distanţele pe roţi a lăsat în urmă Clujul, după ce ultima privire aruncată de pe Feleac a păstrat imaginea vie a unei metropole în plină expansiune. Turda ne-a întâmpinat cu amintirea cenuşiului de ciment de pe acoperişuri, pe când Aiudul rememora  o istorie tristă a neamului. Înaintam cu viteză spre Capitala Unirii. Alba Iulia îşi etala trecutul pe dealul cetăţii pe când noi, cei aflaţi în maşină, ne aduceam aminte de unele momente din istoria neamului nostru. Vipia razelor solare ne încălzea spiritele în discuţii aprinse despre trecut şi prezent. Pe neobservate am intrat în fosta Capitală Culturală Europeană. Soarele deja îşi pusese obrazul pe umerii dealurilor din apropiere. Munţii Făgăraşului îşi ascunseseră fruntea într-o scamă de nori, pe când noi admiram furnicarul de oameni de toate vârstele aflaţi la mesele numeroaselor terase de pe bulevardul central.
După o odihnă binemeritată la căminul Centrului Militar din Sibiu, noua zi ne-a întâmpinat cu roua dimineţii. Am plecat lăsând în urmă un oraş încărcat de istorie şi cultură. Valea Oltului ne-a întâmpinat cu clipocitul râului ascuns în ceaţa dimineţii care “macină lumină” în cele 29 hidrocentrale, iar la Mănăstirea Cozia, “Umbra lui Mircea” – “Lumea e în aşteptare… turnurile cele-nalte/ Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jelesc;” (Grigore Alexandrescu – Umbra lui Mircea la Cozia, apărută în “Propăşirea”, 7 mai 1844). Lumânările pe care le-am aprins aici au fost numite pentru scriitorii aflaţi pe drumul de lumină al “înălţării spre Dumnezeu”.
Judeţul Argeş ne-a întâmpinat cu dealuri molcome încărcate de livezi de meri şi pruni. Turnurile Mănăstirii Curtea de Argeş licăreau în soare ca un salut de “bun venit”, amintindu-ne de regii noştri înmormântaţi aici, dar şi de moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia. Înaintam cu viteză spre comuna Domneşti, care în acea zi sfântă de duminică a devenit Capitala Culturii Naţionale. Localitatea de pe dealul pe care şerpuia limba de asfalt se desfăşura de-a lungul râului Doamnei. Livezi întinse de meri împodobeau dealurile înverzite de fâneţe. Străzile comunei Domneşti, viitor oraş, ne-a întâmpinat cu forfota târgului de duminică. Multe autoturisme şi marfă diversă pe străzile şi spaţiu oferit cu generozitate de primăria din localitate.
După ce am parcat cu greutate, datorită mulţimilor de autoturisme, în faţa Casei de Cultură şi a celor trei statui ce omagiază tot atâtea personalităţi ale Domneştilor, ne-au întâmpinat cei doi profesori, George Baciu şi Ion C. Hiru, membrii Ligii Scriitorilor Români, inimoşii organizatori ai concursului şi editori ai revistei de cultură, cu apariţie lunară de mai bine de trei ani, “PIETRELE DOAMNEI”. În Casa de Cultură, un adevărat templu al spiritualităţii româneşti, se află un mic muzeu dedicat poetului argeşean Gheorghe Tomozei, fiind expuse lucruri, cărţi şi obiecte aparţinând acestuia, o sală de spectacole ce rivalizează cu oricare sală a unor instituţii de cultură din marile oraşe ale ţării, un birou al redacţiei revistei şi o încăpere de expoziţii. În sală se aflau scriitori, epigramişti, pictori din aproape toate judeţele ţării. Erau prezenţi membri Ligii Scriitorilor din filialele Argeş, Iaşi, Cluj, Bucureşti, Vâlcea, Constanţa, Tulcea, Galaţi etc. Dar erau prezenţi  şi scriitori membrii ai Uniuni Scriitorilor din multe zone ale ţării.
Bucuria noastră a fost că printre premiaţii concursului, al cărui preşedinte de juriu a fost acad. Gheorghe Păun, s-au aflat şi membrii Ligii Scriitorilor, cum ar fi: Adina Enăchescu (Marele premiu – Filiala Ligii Scriitorilor din Vâlcea), împărţind premiul cu Paula Romanescu, membră a Uniunii Scriitorilor, Raveca Vlaşin, (Premiul I la Poezie, membră a Ligii Scriitorilor Români – filiala Cluj). Tovarăşe de drum în această călătorie alături de Titina Nica Ţene, (Premiul II la Poezie, membră a Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj), Vasile Dorin Ghilencea (Premiul III – Proză, membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Argeş), Nic Petrescu (Premiul “Petre Ionescu-Muscel”, membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Argeş) şi Steluţa Istrătescu (Premiul “Luca Paul”, preşedinta filialei Argeş a Ligii Scriitorilor Români).
Academicianul Gheorghe Păun a înmânat scriitorului Al. Florin Ţene (Preşedintele Ligii Scriitorilor din România) Premiul OPERA OMNIA pentru întreaga sa activitate de creaţie literară şi ca promotor cultural. Laudatio a fost citită de scriitorul George Baciu. Un alt Premiu OPERA OMNIA i-a fost acordat scriitorului, prof. univ. Mircea Bârsilă din Piteşti, membru al Uniunii Scriitorilor.
Această manifestare de înaltă ţinută culturală, organizată de trei ani, se datorează în primul rând celor doi cărturari, Ion C. Hiru şi George Baciu, spunea Al. Florin Ţene în cuvântarea sa, adevăraţi dascăli luminători ai oamenilor din urbea în care trăiesc, şi nu numai. Cei care se străduiesc ca în Domneşti să se facă cultură la nivel naţional, să polarizeze energiile creatoare din majoritatea zonelor ţării, şi prin ţinuta estetică, prin conţinut şi ideile pe care le propagă revista “Pietrele Doamnei”, nume  amintind, după cum spunea preşedintele Ligii Scriitorilor Români, de ceea ce zicea Iosua în “Noul Testament”: “Luaţi pietre din râul Iordan şi aşezaţi-le ca aducere aminte peste timp”. Revista din Domneşti rolul acesta îl are.
Am găsit aici, în cel mai important sat de pe moşia Basarabilor, un adevărat primar – un giuvaer aşezat solid de consăteni în fruntea “Cetăţii”, un iubitor de cultură, cu un umor specific domnişanului. Îl cheamă Nicolae Smădu – omul faptelor bune!
Ne-am întors purtând în suflet frumoasele ore ale acestei manifestări de înaltă ţinută cultural-spirituală, care, iată, încet s-au transformat în amintiri ce nu se vor şterge niciodată. Am sosit când luminile Teatrului Naţional ne spuneau “bun venit” şi Clujul trăsese perdeaua albastră  ţesută cu stelele nopţii, pe când luna ca un sloi de gheaţă ce se topeşte ne lumina drumul spre casele noastre.
Al. Florin ŢENE

Şi-a pus streangul de gât!

Posted in fapt divers with tags , , on mai 29, 2010 by argesuldenord

Un bărbat din Domneşti, care suferea de afecţiuni psihice, şi-a pus capăt zilelor spânzurându-se în podul casei părinteşti. Deoarece în trecut Vasile D. (53 ani) avusese mai multe tentative de suicid, membrii familiei îl supravegheau îndeaproape. Din păcate, într-o clipă de neatenţie a acestora, omul a reuşit să-şi ducă la îndeplinire planul sinistru. Poliţiştii sosiţi la faţa locului au deschis o anchetă pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a petrecut tragedia. La o primă examinare a cadavrului nu au fost observate urme de violenţă, cu excepţia şanţului specific spânzurării. Conform procedurii, a fost întocmit dosar de cercetare pentru moarte suspectă, iar trupul neînsufleţit a fost transportat la Morga Spitalului Municipal, în vederea efectuării necropsiei.
Vladimir ALBU

Centru de sãnãtate la Spitalul “Dr. Teja Papahagi”

Posted in actualitate with tags , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Spitalul din Domneşti a ieşit bine la inspecţia din partea Ministerului Sãnãtãţii efectuatã la începutul lunii martie. Dr. Adrian Strãinu Cercel s-a declarat mulţumit de munca echipei conduse de dr. Marian Hiru, dovadã faptul cã-şi va pãstra cele 55 paturi, precum şi personalul – 60 angajaţi. Asta cu atât mai mult cu cât organigrama aprobatã cuprinde 75 posturi. Structura actualã se va pãstra, însã este probabil ca titulatura de spital sã fie schimbatã în Centru de sãnãtate. Problema cea mai dureroasã este aceea a pãstrãrii tarifelor practicate în prezent, adicã decontul pe caz rezolvat, spunea dr. Hiru.
În altã ordine de idei, pentru Spitalul Municipal din Curtea de Argeş s-a propus iniţial o reducere de 55 paturi, de la 260 la 205. Managerul dr. Ionela Dãneţ a depus memoriu la Ministerul Sãnãtãţii şi a reuşit sã câştige 10 paturi, ridicând totalul la 215. Îmbucurãtor este faptul cã la spitalul din Curtea de Argeş se lucreazã deja la rezolvarea cazurilor chirurgicale cu trusa laparoscopicã obţinutã de cãtre deputatul Mircea Drãghici. Cei care opereazã sunt medicii din familia Dãneţ, care au fãcut pregãtire specificã pentru lucrul cu acest instrumentar pretenţios.
Roxana MOLDOVAN

Spitalele din Domneşti şi Brădet, între a fi şi a nu fi

Posted in actualitate with tags , , , , on februarie 27, 2010 by argesuldenord

Deputatul Mircea Drăghici, membru al Comisiei de Buget-Finanţe a fost parlamentarul care a depus cele mai multe amendamente la Legea bugetului naţional. Deşi acestea au vizat sectoare diverse de activitate, au fost respinse în plen, în ciuda faptului că unele fuseseră negociate şi acceptate de către guvernanţi. “O asemenea manieră încalcă toate uzanţele!”, a spus deputatul de Curtea de Argeş. Acesta a studiat bugetul de cheltuieli salariale alocat Sănătăţii şi a ajuns la concluzia că este cam cu o treime mai mic decât acela din anul precedent. Concluzia logică la care a ajuns a fost aceea că sunt în pericol de disponibilizare cam 30.000 angajaţi, căci nu sunt banii necesari pentru a-i plăti în 2010.
Semnalul de alarmă pe care l-a lansat n-a avut ecou printre parlamentari. Drept urmare, a discutat cu responsabilii din Sănătate şi s-a confirmat faptul că nu s-a înşelat. Mai mult, informaţii de ultimă oră sugerează tot mai insistent posibilitatea desfiinţării unor spitale situate în zona rurală. În această situaţie se află la noi spitalul “Dr. Teja Papahagi” din Domneşti şi cel de recuperare, de la Brădet, pentru că este greu de crezut că ar putea fi vizat fostul sanatoriu TBC, de la Valea Iaşului, construit în perioada interbelică. Economie, economie, dar până unde şi, mai ales, la ce?…
Alexandra SIMIONESCU

Dragoste cu năbădăi: amantul i-a spart capul!

Posted in fapt divers with tags , , , , on februarie 27, 2010 by argesuldenord

O femeie încă tânără, din satul Găneşti, comuna Pietroşani, a ajuns la spitalul “Dr. Teja Papahagi”cu capul spart. Paramedicii de la SMURD care au răspuns apelului de ajutor au sosit la faţa locului, au stabilizat-o şi au dus-o la unitatea spitalicească din Domneşti pentru îngrijiri de specialitate. Maria Colbert (31 ani) trăieşte în concubinaj cu Cornel Dima (42 ani) într-o casă unde stau cu chirie, împreună cu cei doi copii minori. Miercuri, 17 februarie, după-amiază, pe fondul consumului de alcool, bărbatul s-a luat la ceartă cu femeia şi, la un moment dat, scandalul a degenerat într-o bătaie din care victima s-a ales cu capul spart. Poliţiştii de la postul din comună au deschis o anchetă pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a petrecut incidentul, iar Cornel Dima a fost sancţionat conform legii.
Alexandra SIMIONESCU

O publicaţie pentru truditorii gliei: ARGEŞUL DE NORD, în primul an existenţial

Posted in actualitate with tags , , , on decembrie 24, 2009 by argesuldenord

Lansarea s-a făcut în 28 martie, la Domneşti, în prezenţa reprezentanţilor comunităţilor cărora li se adresa. Iniţiativa fondatorului Virgil Baciu a fost bine primită, deşi dincolo de declaraţiile de complezenţă se simţea un iz de îndoială. Acesta a fost risipit după câteva apariţii, atunci când a fost premiată de către Consiliul Judeţean, o recunoaştere a creşterii permanente a valorii prestaţiei şi a ocupării unui loc bine stabilit în peisajul jurnalistic argeşean. Reporterii săi au adus informaţia în casele sătenilor din nordul Argeşului, făcându-i mai puternici. Din iniţiativa aceluiaşi Virgil Baciu, în jurul publicaţiei a crescut o asociaţie agricolă care-şi propune ajutorarea fermierilor şi chiar a făcut primii paşi concreţi în materializarea intenţiilor anunţate, după cum au putut afla deja cititorii noştri.“Vom continua împreună pentru a reuşi prin noi înşine să fim mai presus decât înaintaşii”. Acesta este crezul fondatorului, iar cuvântul-cheie este ÎMPREUNĂ. Să strângem rândurile în jurul său şi al ARGEŞULUI DE NORD, pentru a ne fi tuturor mai bine!
Alexandra SIMIONESCU