Arhivă pentru corneliu berevoianu

Spaimă la Nucşoara: pământul se scufundă şi copacii urcă spre cer!

Posted in actualitate with tags , , , on decembrie 27, 2010 by argesuldenord

“Ne înghite pământul, draga mea, nu ne mai rabdă Dumnezeu răutăţile… Iată semnele Apocalipsului!” – aşa se jeleau nişte bătrâne, după ce în primele zile ale lui decembrie, în pământul din satul Gruiu au apărut cratere imense în unele locuri, iar în altele movile cu copaci, care tindeau cu fruntea spre cer, oglindindu-se în bălţi noroioase ivite ca prin minune. Prin zona Carpeni, solul părea să fi intrat în stăpânirea cârtiţelor, sobolilor sau altor vietăţi teribile iscate din coşmaruri ancestrale, care-şi făcuseră de cap în voie, fără teamă de pedeapsă. Probabil că, de la o anunmită înălţime, privitorii ar fi putut jura că la Gruiu s-a mutat enigmaticul poligon de la Nazca, din America de Sud. Aşa s-a făcut că prin nordul Argeşului au început să bântuie zvonuri potrivit cărora, la Nucşoara şi-ar face de cap nişte vulcani noroioşi.

Fenomen natural, proprietari păgubiţi

Singura explicaţie raţională a apariţiei craterelor cu diametre de peste 20 m şi adâncime de peste 5 m pare să ţină de structura solului şi de ploile abundente din prima săptămână a lunii decembrie, care s-au adăugat celor anterioare. Îmbibarea pământului cu apă a determinat alunecări de teren haotice, care au înspăimântat populaţia. Autorităţile locale au apelat la ISU şi la celelalte organisme specializate ale statului. Specialiştii au explicat distrugerile prin cauze naturale, mai ales că nu erau singulare. Proprietarii terenurilor din zona calamitată vor rămâne cu pagubele, pentru că nu au terenurile asigurate, iar statul – mai ales în vremuri de criză cum sunt cele pe care le trăim – nu are resurse disponibile pentru a-i ajuta, mai ales după ce în vară s-au înregistrat inundaţii catastrofale în Moldova. “Am convocat Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, am făcut un inventar al pagubelor evaluate şi am întocmit raportul pentru informarea autorităţilor administrative la toate nivelurile. Am cerut ajutor, dar e greu de spus dacă există posibilităţi, mai ales acum, în preajma iernii”, spunea primarul Corneliu Berevoianu la un post de televiziune local.
În urma alunecărilor de teren de la Gruiu, mai multe drumuri de câmp au fost afectate şi au pus în pericol şi Drumul Comunal 268, care face legătura între Nucşoara şi Vlădeşti. Este greu de crezut că se vor găsi bani pentru consolidarea terenurilor de acolo, atâta timp cât în ultimii 20 ani nu s-a făcut mare lucru nici măcar pentru drumul care leagă comuna Corbi de cea mai nordică localitate de pe valea Râului Doamnei. Acesta are destule porţiuni unde pare de-a dreptul bombardat şi gata s-o ia la vale în orice moment. Terenurile afectate de la Gruiu – foarte probabil – nu vor mai putea fi folosite decât pentru păşunatul ovinelor şi caprinelor, pentru că bovinele ar fi în mare pericol. Înaintea începerii recensământului terenurilor şi animalelor din decembrie curent, la Nucşoara se estima că proprietarii de animale, inclusiv membrii celor două asociaţii constituite, deţineau circa 1.500 oi. Anul acesta s-a pierdut subvenţia pe suprafaţă, deoarece nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite de normele europene, potrivit cărora terenurile trebuiau să fie în administrarea utilizatorilor. Şi foarte probabil situaţia nu se va schimba nici anul viitor, deoarece Consiliul Local refuză să scoată la licitaţii publice pentru concesiune păşunile de pe izlazuri sau cele alpine în suprafaţă de peste 1.000 ha, din Munţii Mariţa, Gruişor, Mavrea şi Galbena. Cauza: teama de “străinaşii” care ar putea să le câştige, dându-i la o parte pe localnici. Aceştia nu au posibilitatea să rezolve problemele de îmbunătăţiri funciare prin resurse proprii, astfel că, în lipsa banilor europeni, le rămâne numai speranţa în ajutorul divin…
Vladimir ALBU

Nucşoara, comună cu vocaţie de martir

Posted in rural with tags , , , , on decembrie 4, 2010 by argesuldenord

Cea mai nordică localitate de pe valea Râului Doamnei, atestată documentar printr-un hrisov domnesc din 1540, cu cele 43.709 ha este, ca suprafaţă, a doua comună din România, după Dăbuleni (Dolj). În urmă cu vreo 60 ani, aici a fost unul dintre centrele rezistenţei anticomuniste şi din aproape fiecare gospodărie era cel puţin un condamnat pentru că sprijinise Haiducii Muscelului, grupul fraţilor Arnăuţoiu. Condamnare mai mică de 7 ani n-a prea existat, astfel că Nucşoara însuma pedepse de peste 1.000 ani. Destui localnici şi-au lăsat oasele prin puşcăriile comuniste, iar rudele lor au trăit până în 1989 cu teama că vor fi ridicate de securişti noaptea şi că vor dispărea fără urmă chiar şi din amintirile celor dragi.
O ţară întreagă a cunoscut-o pe Elisabeta Rizea, eroina rezistenţei, pe care au vizitat-o atât regele Mihai, cât şi fostul preşedinte al ţării, Emil Constantinescu. În 2003 a închis ochii şi şi-a găsit odihna la cimitirul bisericii din deal, care în nopţile senine se oglindeşte în lacul din vecinătate. În casa ei îşi duce zilele amurgului vieţii una dintre fiice, întâmplările vechi încep să capete contur de legendă, Nucşoara n-a căpătat statutul meritat de localitate martir a luptei anticomuniste, însă locuitorii comunei par să-şi asume această vocaţie, cât timp s-au obişnuit să nu aştepte alt ajutor decât de la Dumnezeu, pentru că puterea pământească le-a dovedit de atâtea ori că nu prea are timp pentru necazurile lor…
Terorizaţi de torente

Nucşorenii sunt oameni de munte aspri, obişnuiţi din tată-n fiu să dea piept şi cu jivinele pădurii, care le vămuiau turmele, luându-le pâinea de la gura copiilor, astfel că în decursul veacurilor s-au obişnuit să nu aştepte milă şi ajutor de la alţii şi să se bizuie mai ales pe forţele proprii. De când se ştiu, aici sub munte, când se rup zăgazurile cerului în furtuni de vară sau când se topesc zăpezile de pe dealuri sub vipia soarelui, apele tulburi adunate în torente fac prăpăd şi le amărăsc vieţile. Aşa s-a întâmplat acum 6 ani şi povestea s-a repetat la începutul lui august, în noaptea sărbătorii creştine a Schimbării la faţă. Dar dacă în 2004 au fost cât de cât ajutaţi să-şi pună ordine în gospodăriile inundate, acum povestea nu s-a mai repetat, pentru că viituri şi mai grozave au fost şi prin alte locuri din ţară, iar autorităţile au intervenit pentru reparaţiile la drumuri şi obiective de interes public. Legea s-a schimbat, exista obligativitatea asigurării locuinţelor şi recoltelor, dar aşa ceva nu prea s-a întâmplat, astfel că despăgubirile vor sosi la Sfântul Aşteaptă – cum se spune în popor. Nemulţumiri sunt destule, mocnesc, dar oamenii se feresc să le dea pe faţă, pentru că, spun ei, s-a cam strâns şurubul şi e mai sănătos să strângi din dinţi… Primarul Corneliu Berevoianu (PDL) spune că problemele create de viituri s-au rezolvat operativ, cu forţe proprii şi că oamenii sunt mulţumiţi înţelegând că s-a făcut tot ceea ce era legal să se facă. “Acu’, primaru’ n-are-ncotro, cântă  melodia guvernului, da’ asta nu înseamnă că noi, cei inundaţi şi păgubiţi trebuie să jucăm pe ea!…”, spunea zilele trecute o femeie, trăgând cu înverşunare cu o mână funia vacii sătule, iar cu cealaltă strângând colţul basmalei prinse în dinţi. “Maică, de câte ori plouă, ne e frică să nu ne ia apele cu totul, prăvălite de pe dealuri…”.

Criză de bani

Primarul Corneliu Berevoianu a intrat în politică prin 1996, la îndemnul fratelui său, care era primar la Domneşti. După un prim mandat de consilier local, s-a lăsat convins să-şi încerce forţele şi la primărie. N-a reuşit în 2000, dar a dat lovitura 4 ani mai târziu. Venit din postura de întreprinzător particular, avea ambiţia să lase ceva în urmă-i. Şi a început cu reabilitarea drumurilor locale, a continuat cu un proiect de alimentare cu apă în Sboghiţeşti şi Nucşoara, aflat în fază finală, dar nedus la bun sfârşit pentru că trebuie bani pentru forajele necesare asigurării sursei de apă, care va fi distribuită pe conducte prin cădere, fără costurile impuse de pompare. Guvernul i-a pus la dispoziţie banii necesari investiţiei la canalizarea menajeră, dar nu dispune de 22 miliarde lei vechi pentru cofinanţare, în condiţiile în care media bugetului anual este cam de 25 miliarde.Între timp a reabilitat şcoala de lângă primărie, sediul administraţiei pu-blice locale (2 mi-liarde lei vechi din bugetul propriu, cu rezultate foarte bune), dispensarul uman şi a adus în comună o farmacie cu medicamente compensate. La nivel de dotări situaţia este destul de bună, având tractor cu remorcă, buldoexcavator, autocamion MAN, microbuz şcolar, aşa că se poate interveni operativ în caz de urgenţă, cum s-a întâmplat în vară – spune primarul. În Nucşoara există 3 şcoli, 3 grădiniţe şi 3 biserici, populaţia este îmbătrânită, mai ales după ce tineretul a luat calea străinătăţii, la muncă. Copiii şcolarizaţi sunt circa 190 şi toate speranţele de viitor se leagă de agroturism, prelucrarea lemnului sau procesarea fructelor de pădure. Din păcate, nu prea e vreme propice investiţiilor private şi e greu de stabilizat tineretul cât timp nu sunt locuri de muncă bine plătite. La Nucşoara nu s-au făcut disponibilizări la primărie, organigrama are numai 14 oameni destul de afectaţi de diminuările salariale şi se aşteaptă recensământul animalelor din decembrie pentru corelarea strategiilor de dezvoltare pentru viitor. Retrocedarea pământurilor s-a cam făcut, mai sunt litigii pe rolul instanţelor de judecată, dar viaţa merge înainte…
Ioan NEGRU