Arhivă pentru ciofrangeni

Panţeru e grijuliu cu voturile la parlamentare

Posted in actualitate with tags , , on octombrie 31, 2012 by argesuldenord

Primarul din Ciofrângeni, Doru Panţeru, nu mai vrea ca oamenii din comuna pe care o conduce să voteze candidaţi la alegerile parlamentare care să nu se implice în ajutorarea comunităţilor din colegiu. Drept urmare, a declarat că aşteaptă ofertele acestora, îndemnându-i pe consăteni să le analizeze cu cea mai mare atenţie, oferind votul numai celor care le dau garanţia că vor sprijini dezvoltarea comunei. Concluzia este una singură: primarul şi oamenii din Ciofrângeni nu au motive de mulţumire faţă de activitatea desfăşurată de parlamentarii aleşi în 2008, iar acum sunt decişi să-i sancţioneze!

Dan BASARAB

Doru Panţeru rămâne primar la Ciofrângeni

Posted in actualitate with tags , , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Fratele mai mare al viceprimarului din comuna vecină, Poienarii de Argeş, este un om uns cu toate alifiile. Şi el s-a dat pe lângă PDL atâta timp cât a sperat să fie “premiat” şi să scape de ceva probleme cu justiţia. Un veritabil cameleon politic, care a luat primul mandat de primar în 2000 sub sigla ApR, pentru a trece 2 ani mai târziu la fostul PDSR. Mult mai şmecher decât predecesorii şi, de ce să nu recunoaştem, mai gospodar, şi-a atras simpatia oamenilor, reuşind, iată, să-şi treacă în cont al patrulea mandat în fruntea comunei. Extrem de dur cu adversarii politici, a uzat fără reţineri de toate mijloacele pentru a-i anihila, câştigându-şi reputaţia că aduce la oricare alegeri peste 85-90% din voturile cetăţenilor comunei pentru PSD. Tradiţia s-a păstrat şi la ultimele alegeri locale. Primarul Doru Florin Panţeru are la dispoziţie un legislativ local format din 11 consilieri, după cum urmează: D-tru Bica, Vasile Ologu, Iulian Ciucar-Cincă, Ana Maria Sabie, Gheorghe Diaconescu, Ion Preoteasa, Ovidiu Matei, Gheorghe Blejan (viceprimar), Vasile Iana (USL); Claudian Badea (PDL); Dumitru Manga (PP-DD).

Dan BASARAB

Primarul Panţeru semnalizează spre dreapta politicii

Posted in politica with tags , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Doru Panţeru a ajuns primar la Ciofrângeni pe lista fostului PUR, în anul 2000. După 2 ani de secetă în investiţii, pentru a-şi onora promisiunile pe baza cărora primise votul de încredere al consătenilor, a renunţat la războiul dus cu PSD-ul care stăpânea Argeşul şi s-a înscris în răndurile acestuia. Bun gospodar, pe baza finanţărilor primite a transformat comuna în şantier şi situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Drumurile, alimentarea cu apă, edificarea unor cămine culturale în fiecare sat, reabilitarea imobilelor şcolare, înfiinţarea unei echipe de fotbal extrem de ambiţioasă şi cu rezultate frumoase în ligile inferioare, construirea unui sediu modern al primăriei – se numără printre realizările sale notabile. Pentru sprijinul constant primit de la Constantin Nicolescu s-a răscumpărat ca un soldat credincios în toate bătăliile electorale în cursul cărora şi-a câştigat renumele de “primarul 100% voturi pentru PSD”. Nu era chiar aşa, dar avea o medie de 90%!
Şi în ultimii 3 ani a dus o luptă dură cu adversari precum “generalul” de la ISJ, Gabriel Bratu şi cu structurile de putere ale PDL. Evenimentele din ultimul timp par să-i fi zdruncinat serios convingerile de stânga.”Eu am intrat în politică pentru a face ceva pentru oameni, nu ca să mă îngraş stând cu mâinile în sân şi aşteptând să încasez leafa. M-a dezamăgit profund să descopăr că în toţi aceşti ani am fost folosit ca un instrument de nişte şmecheri”, se confesa primarul Panţeru unor prieteni zilele trecute. Semnificativ este şi faptul că în ultimul timp a fost văzut destul de des pe la ministerele din capitală cu proiecte care-şi aşteaptă finanţarea de la guvern. Judecând prin prisma gestului pe care l-a făcut în 2002 într-o situaţie de secetă investiţională similară, nu este deloc exclus ca zvonurile privitoare la divorţul său de PSD şi trecerea la PDL să se confirme în preajma viitoarelor alegeri locale…

Eva ADAM

“Ce ziua făcea,/ Noaptea se surpa…” – S.N.C.F.R. anunţă că va relua lucrările la drumul de fier spre Rm. Vâlcea

Posted in rural with tags , , , on decembrie 4, 2010 by argesuldenord

Calea ferată Vâlcele – Rm. Vâlcea a fost o investiţie care a înghiţit sume consi-derabile de-a lungul timpului, dar care n-a fost încă finalizată. Istoria sa pare să se înscrie pe coordonatele Legendei Meşterului Manole, căci are o vechime de aproape 150 ani, datând încă din vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Proiecte rămase pe hârtie

Domnitorul Principatelor Unite a început după dubla alegere din 1859 o vastă operă de modernizare a ţării. Reformele sale au eliberat clăcaşii din starea de aservire faţă de de marii moşieri, prin împroprietărire, au dus la secularizarea averilor mănăstireşti, au impus obligati-vitatea învăţământului primar de 4 ani gratuit şi au dus la implementarea unor structuri administrative pe model european. Transporturile au fost, de asemenea, în atenţia ministerelor noului stat, care încerca să-şi asigure fondurile necesare din exploatarea resurselor agricole, prin exportarea surplusurilor de producţie. La vremea respectivă, în vestul Europei se dezvoltase o reţea impresionantă de căi ferate. Devenea tot mai evident faptul că statul român va fi nevoit să investească în acest domeniu. Destul de repede s-a concluzionat că drumul cel mai scurt spre Europa, pe calea ferată, era cel prin Transilvania. La 16 iunie 1862, D.I. Manovici a prezentat un raport în Camera Deputaţilor, prin care demonstra necesitatea construirii unui astfel de drum de fier. Lipsa resurselor pentru investiţii nu i-a permis lui Cuza să materializeze proiectul, mai ales că a pierdut puterea în urma unei lovituri de stat în februarie 1866. Urmaşul său, Carol I a lansat programul de construire a căilor ferate şi aşa drumul de fier a ajuns şi până la Curtea de Argeş.Ideea a fost reluată şi transpusă în perioada interbelică, în timpul regelui Ferdinand I, fiind prinsă în programele naţionale de dezvoltare din 1919, 1920, 1922 şi 1927. În acea perioadă însă, prioritară era refacerea ţării după distrugerile din primul război mondial. În cel de-al doilea, în timpul domniei regelui Mihai, comandamentul german a luat în calcul o asemenea investiţie cu conotaţii strategice. Scurtarea drumului dintre Bucureşti şi Sibiu cu peste 100 km ar fi oferit avantaje date de diminuarea timpului de transport al petrolului, hranei, echipamentelor şi materialelor militare spre front. Încă o dată, totul a rămas însă numai la stadiul de planuri încremenite pe hârtie.

Lucrările au fost demarate în 1979

Planurile au fost reluate de puterea comunistă instaurată deplin după abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947. Doi ani mai târziu, din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej au început studiile de teren pentru calea ferată spre Sibiu. Ate priorităţi au amânat însă încă o dată demararea lucrărilor. Primul proiect al canalului Dunăre – Marea Neagră a înghiţit resurse uluitoare, deşi după câţiva ani a fost lăsat baltă. Acolo şi-au lăsat oasele adversarii regimului. După moartea lui Dej, în primăvara lui 1965, urmaşul său, Nicolae Ceauşescu i-a preluat unele proiecte nefinalizate, inclusiv cel al canalului Dunăre – Marea Neagră, care a fost dus la bun sfârşit. După 1990, a fost abandonat cel complementar, al canalului navigabil care trebuia să lege Bucureştiul de Dunăre, deşi se afla în fază destul de avansată de realizare. Lucrările la calea ferată Vâlcele – Rm. Vâlcea, în lungime de 39 km, au început în 1979. Concentrarea de forţe şi de resurse umane şi băneşti a fost de-a dreptul impresionantă, pe măsura proiectului ambiţios, care includea viaducte şi tuneluri printr-o zonă de mare frumuseţe naturală. După 10 ani de muncă, în vara lui 1989, deşi încă mai era de lucru, Ceauşescu a anunţat oficial deschiderea acestui tronson de cale ferată care scurta drumul spre Sibiu, unind provinciile istorice Muntenia şi Transilvania. Trenurile au început să circule pe noua magistrală feroviară care a primit numărul 219. Aceasta a figurat vreo 5 ani în Mersul Trenurilor.

“Premierul Dăscălescu îşi stabilise cartierul general la Ciofrângeni…”

Doru Panţeru, primarul comunei care-i adăpostea pe constructori, era la vremea când funcţiona şantierul preşedinte al Cooperaţiei şi avea sarcina să asigure hrana pentru miile de muncitori. Acesta n-a uitat că prim-ministrul Constantin Dăscălescu îşi stabilise în vara lui 1989 cartierul general în localitate, pentru a îndeplini misiunea dată de Ceauşescu de urgentare a lucrărilor la calea ferată. Primarul Panţeru n-a uitat faptul că în 21 august a văzut primul tren încărcat cu piatră care a staţionat pe viaductul care traversează drumul din centrul comunei (foto sus), probabil pentru testele de rezistenţă.După 1990, lipsa banilor a încetinit până la anulare ritmul lucrărilor, care au fost sistate oficial 6 ani mai târziu. La momentul acela erau funcţionale marile tuneluri de la Giba şi Ploştina, viaductele lungi de la Topolog, Sâmnic şi Sâmnicel, plus alte 8 mai mici, 165 podeţe şi circa 20 milioane metri cubi terasament. Deşi categorisită drept faraonică şi ceauşistă, această investiţie n-a primit şi calificativul de inutilă.

Argument electoral pentru Adrian Năstase

În luna mai a anului 2004, pe stadionul din Ciofrângeni a aterizat premierul din acea vreme şi candidatul PDSR la alegeriale prezidenţiale din toamnă. După 15 ani, Adrian Năstase refăcea drumul lui Constantin Dăscălescu şi anunţa reluarea lucrărilor pentru calea ferată care urma să devină operaţională în 4 ani. Şi n-a fost o glumă: în localitate au apărut specialişti români şi italieni, s-a trecut la organizarea de şantier, s-a reabilitat colonia de muncitori şi s-au refăcut liniile de alimentare cu energie electrică. Mai mult, s-au reluat unele lucrări, s-au făcut angajări de constructori, dar pierderea alegerilor de către Năstase a dus în 2005 la o nouă închidere a şantierului, datorită costurilor considerate a fi prea mari.Spre sfârşitul verii acestui an, Societatea Naţională Căile Ferate Române (S.N.C.F.R.) şi-a anunţat intenţia de reluare a investiţiei pentru tronsonul de cale ferată Vâlcele – Rm. Vâlcea. Dovada seriozităţii proiectului a fost obţinerea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor. Din păcate, lipsa conservării, demontarea şi furtul de şine de cale ferată şi alte distrugeri produse în timp vor mări costurile. Scepticii spun că la vreme de criză e greu de crezut că ar fi posibilă materializarea unei asemenea intenţii. Primarul Doru Panţeru chiar spunea că posibilitatea reluării lucrărilor este reală numai în data de 1 aprilie a fiecărui an, de Ziua păcălelilor. Optimiştii iau însă în calcul faptul că pe noul şantier s-ar crea sute, dacă nu mii de locuri de muncă şi că s-ar realiza o eficientă limitare a şomajului creat de criză, cu avantajele de rigoare. Ce se va întâmpla însă cu adevărat, rămâne de văzut.
Eva ADAM

Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

Posted in rural with tags , , , , , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU