Arhivă pentru cetatea poenari

Dracula Fest, în criză financiară

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

Primarul Gheorghe Stoican şi viceprimarul său, Paul Bârlă, nu mai sunt prea agreaţi de şeful cel mare al PSD Argeş. Şi asta pentru că au dovedit cam de multe ori că nu le place să stea în genunchi în faţa lui Constantin Nicolescu. Drept urmare, li s-a închis robinetul finanţărilor de la Consiliul Judeţean, ca să înţeleagă că sunt pedepsiţi pentru veleităţile de independenţă dovedite. Bârlă se luptă de ani de zile pentru a da viaţă proiectului staţiunii turistice de la Moliviş, în care a angrenat şi alte comune care au pământ în zonă. Acum câţiva ani, preşedintele Consiliului Judeţean spunea sus şi tare că materializarea acestui proiect ar putea da aripi unei viitoare industrii turistice şi proclama Valea Argeşului viitoarea Vale a Prahovei. Acum situaţia s-a schimbat: cu câteva luni în urmă, Constantin Nicolescu afirma că proiectul pentru care se luptă Paul Bârlă se va mişca abia prin 2013, când va veni USL la guvernare. Atunci, viceprimarul arefean şi-a ieşit din fire şi a spus într-un cerc de prieteni că numai PSD mai poate bloca acest plan, fără a-şi duce gândul până la capăt şi a zice că era un mod de a-şi tăia singur craca de sub picioare. Probabil credea că tăcând, îl va face pe marele şef s-o lase mai moale şi să revină la sentimente mai bune. Totuşi, când s-a convins că nu se va întâmpla aşa ceva, cum nu este omul care să se îmbete cu apă rece, a căutat soluţii de rezolvare. Şi a apelat la sprijinul prefectului Gheorghe Davidescu în ideea de a face un parteneriat cu Ministerul Turismului care să-i aducă sprijinul financiar de care-l lipseşte Consiliul Judeţean. Uşor de înţeles atunci când la mijloc este un proiect cotat la 20 milioane euro, din care jumătate ar fi partea de investiţie care cade în sarcina celor trei primării asociate. A fost, practic, un act disperat…

“Trădare, luminăţia ta!”

Aşa au ţipat pe întrecute eunucii de la Înalta Poartă a Fericirii Pesediste de la Piteşti, arătând cu degetele făcute gheară spre ghiaurii arefeni, urmaşii Hareşoaiei, ai cărei fii îl făceau scăpat pe Vlad Ţepeş în 1462, potcovindu-i invers caii suitei şi trecându-l peste munţi, în Transilvania. Şi padişahul a făcut semn muţilor de la visterie să pună şapte lacăte pe bani, ca să nu mai ajungă la Dracula Fest. Iar dacă la prima ediţie de acum 3 ani apărea ca prin farmec un drum tăiat în coastele dealurilor pentru a se ajunge cu maşinile până pe Măgureaua Arefului, acum nici vorbă: bani ioc de la Consiliul Judeţean!
Numai că roşimea sa n-a luat în calcul cerbicia arefeană, care nu se dă bătută în faţa greutăţilor. Edilii au reuşit să asfalteze prin forţe proprii cam 1,5 km din cea mai aglome-rată zonă a Arefului, dovedind că aşa ceva se putea face mai demult, dacă n-ar fi avut cineva ambiţii faraonice. Şi n-au renunţat nici la Dracula Fest, reuşind să atragă sponsori şi sprijin pentru a-i da o desfăşurare normală şi a menţine tradiţia pe care au instituit-o.

“Vlad Ţepeş ne-a dat demnitatea de oameni liberi!”

Aşa spun cu mândrie toţi arefenii care-şi respectă strămoşii şi îşi leagănă copiii cu vechile poveşti despre dreptul voievod. Prof. Cezar Bădescu ştie mai bine decât mulţi aşa-zişi istorici care au auzit şi ei câte ceva sau au citit prin cine ştie ce fiţuici despre enigmaticul şi cruntul fiu mijlociu al lui Vlad Dracul, ponegrit de duşmanii lui saşi din burgul Braşovului, care l-au prezentat lumii drept un vampir şi un ticălos. Adevărul este că Drăculea i-a miluit pentru slujbe credincioase pe cei 7 fii ai Hareşoaiei cu cu mari suprafeţe de pământ, cu munţi şi suhaturi să fie moşneni, oameni liberi şi să trăiască în obşte. Şi au fost puternici atâta timp cât au fost uniţi, lecţie pe care au învăţat-o în timp, şi nu fără suferinţe.
Dracula Fest, ediţia a treia, a început în 19 august printr-un simpozion istoric dedicat lui Vlad Ţepeş, la Căpăţâneni, în umbra cetăţii de la intrarea în defileul Argeşului, unde se spune că ar fi fost castrul lui Basarab I, cel care a retezat nasul trufiei regelui Carol Robert de Anjou, refăcut tocmai de cel comemorat. La eveniment n-a mai participat un Radu Florescu, venit din SUA acum 3 ani şi nici alte nume mari în presă, dar n-au lipsit Mişu Ştefănescu, descendent al întemeietorului Operei Române, o autoritate în heraldica medievală sau generalul Florian Tucă ori specialiştii de la Muzeul Judeţean. Comunicările lor au fost de ţinută şi extrem de interesante.

Imnul lui Vlad Ţepeş
        Text şi muzică: Sică Niţescu

Mulţi te-au ponegrit, Dracula,
Domn al Ţării Româneşti;
Cât e de uşor acuma,
Doamne-Vodă să huleşti.
  Tu ai pedepsit minciuna,
   Pe hoţi şi pe trădători,
   Lenea şi cu lăcomia
   Şi ai ţării vânzători.
Nu ai fost vampir tu, Doamne,
Sânge de om n-ai băut,
Pentru pace şi dreptate
Vodă Ţepeş te-ai bătut.
    Ai fost idol al dreptăţii,
    Ai iubit pe cei sărmani
    Şi doar vărfurile ţepei
    Dărui-t-ai la duşmani!
Iartă-i, Doamne, pe străini,
Că de sute ani în şir
Dintr-un idol al dreptăţii
Te-au transformat în vampir.
    Sus pe Argeş cetăţuia
    Te aşteaptă ca să vii,
     Te aşteaptă toată glia
     Să-i aperi pe-ai noştri fii.
Vino Ţepeş la cetate
Să fii tu legiuitor,
Să aduci dreptatea-n ţară
Azi te cheamă un popor.
Să notăm că autorul, Sică Niţescu, este unul dintre membrii grupului folcloric “Rapsozii Argeşului”, este născut, crescut şi trăieşte la Arefu.

Spectacol medieval

După simpozionul istoric, la baza Cetăţii lui Vlad Ţepeş s-a dezvăluit o placă prin care se marcau cei 465 ani de atestare documentară a localităţii. Seara a fost mare spectacol medieval susţinut de artişti profesionişti, iar turiştii care au urcat spre cuibul de vulturi au fost întâmpinaţi de cruntul voievod, de ţepe, eşafoade şi au avut parte de senzaţiile tari pe care le-au visat, dar şi de oboseală din plin, căci numărul treptelor a depăşit 1.400.
În ziua de sâmbătă s-a desfăşurat un concurs de ciclism în creierul munţilor, iar în ultima zi, Casa de Cultură de la Căpăţâneni a găzduit un extraordinar spectacol muzical folcloric.
La final, viceprimarul Pavel Bârlă şi-a anunţat intenţia ca de anul viitor, pe baza unui nou proiect, să transforme Dracula Fest într-un festival naţional. Ceea ce înseamnă că poate obţine sprijin de la Ministerul Turismului şi nu numai. Supoziţia are contururi de certitudine numai luând în calcul faptul că reprezentanţi ai puterii judeţene au fost aproape de această ediţie, precum şeful Culturii, Sorin Mazilescu. Fără să ne mai ascundem după degete, trebuie să remarcăm că PDL ştie să se asocieze unor proiecte serioase şi să le transforme în reuşite pentru oameni!

Roxana MOLDOVAN

Paradis turistic pe Valea Argeşului

Posted in rural with tags , , , on iulie 30, 2010 by argesuldenord

După 1990, câteva spirite vizionare au insistat pe ideea dezvoltării turismului pe această vale istorică. Lucrurile s-au mişcat însă greu, pentru că au existat mari interese ca Valea Prahovei să nu fie concurată de o zonă cu considerabil potenţial, inclusiv în ceea ce priveşte monumentele istorice şi de cult. În ultimul timp însă, visele de ieri încep să prindă contururi reale, mai ales după lansarea Master-planului judeţean pentru turism. Biserica Domnească, Mănăstirea Argeşului, Cetatea lui Vlad Ţepeş, Barajul Vidraru, Transfăgărăşanul – sunt numai câteva puncte de sprijin ale acestui proiect generos, care include două staţiuni montane în zona Muntelui Ghiţu, la Moliviş, respectiv la Cumpăna. Ambele locaţii sunt situate pe teritoriul comunei Arefu, având o suprafaţă de peste 142.000 ha şi o populaţie de 2.780 locuitori la ultimul recensământ.
Autorităţile locale conduse de către primarul Gheorghe Stoican şi vicele Pavel Bîrlă au iniţiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş şi cu firme private pentru modernizarea accesului în zonele de interes prin telecabine. Totodată, se refac PUZ-urile şi se lucrează pentru parteneriate publice private, pentru că investiţiile estimative sunt de ordinul milioanelor de euro.

Brad Pitt va juca rolul lui Vlad Ţepeş

La intrarea în Defileul Argeşului, pe un vârf de munte se înalţă mândră o cetate de numele căreia se leagă multe legende. Una dintre ele spune că ar exista încă de pe vremea dacilor, iar alta că ar fi fost punctul de comandă al lui Basarab I, în noiembrie 1300, când l-a învins la Posada pe trufaşul rege maghiar Carol Robert de Anjou. Cea mai incitantă poveste este din vremea celei de a doua domnii a enigmaticului Vlad Ţepeş (1456 – 1462), învingătorul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Tradiţia locului spune că nepotul lui Mircea cel Bătrân i-ar fi pedepsit pe boierii vicleni să refacă zidurile cetăţii într-un interval de timp scurt, din Ajunul Paştelui până la Duminica Tomii. Cei rămaşi în viaţă au fost traşi apoi în ţeapă pentru necredinţa faţă de voievodul lor.
Se spune că aici s-ar fi retras Vlad Ţepeş după ce a fost trădat de boieri în 1462 şi ar fi fost înconjurat de turci. Scăparea i-a venit de la Dobra Hareşoaia şi de la cei 7 feciori ai ei, care i-au potcovit caii voievodului şi suitei sale invers, călăuzindu-i pe fugari peste Măgureaua Arefului şi peste munţi, în Transilvania. Drept mulţumire pentru slujbe credincioase, Vlad Ţepeş le-a făcut danie în pământuri şi păşuni întinse din Hareş (Arefu de astăzi). Pornind de la povestirile publicate de duşmanii săi, neguţătorii saşi din Braşov, scriitorul irlandez Bram Stoker a scris spre sfârşitul sec. al XIX-lea romanul “Dracula”, în care Vlad Ţepeş este prezentat ca un vampir veşnic însetat de sânge. Cinematografia a transformat acest mit într-un brand din care străinii au muls milioane, dacă nu miliarde de dolari. Anul trecut, la Casa de Cultură s-a ţinut un mare simpozion ştiinţific internaţional pentru reabilitarea voievodului martir, ucis prin trădare la cumpăna anilor 1475-1476. Acesta a fost urmat de o manifestare câmpenească – “Dracula Fest” – organizată pe Măgureaua Arefului, care îşi va avea ediţia a doua în 21 august 2010.
Punctul de atracţie ar putea fi starul hollywodian Brad Pitt, care va juca rolul lui Vlad Ţepeş într-o superproducţie cinematografică în care este posibil să joace şi actori români. La ora actuală nu se ştie dacă marele actor va veni şi cu soţia, Angelina Jollie. Cert este faptul că, dacă s-ar întâmpla aşa, ar fi o mare lovitură de imagine nu numai pentru arefeni, ci şi pentru Master-planul judeţean pentru turism.
Vladimir ALBU

Sub semnul lui Vlad Ţepeş

Posted in actualitate with tags , , , , on iunie 27, 2010 by argesuldenord

La jumătatea acestei luni s-a desfăşurat a doua ediţie a simpozionului internaţional “Vlad Ţepeş Drăculea – istorie şi mit”, la Casa de Cultură din Căpăţâneni, comuna Arefu. Aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, evenimentul a fost onorat cu prezenţa unor istorici respectaţi în lume, care au evidenţiat personalitatea enigmaticului voievod, care este poate cel mai cunoscut peste hotare dintre toţi cei care au purtat coroana Basarabilor şi prin mitul lui Dracula. Distorsionarea şi falsificarea adevărului istoric de către Bram Stoker prin romanul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, după ce a preluat total iresponsabil legendele duşmanilor săi saşi din perioada medievală, a creat o confuzie pe care istoricii nu reuşesc încă să o risipească nici după
un veac.
Cea de-a doua ediţie
a simpozionului dedicat învingătorului lui Mahomed al II-lea cuceritorul Constantinopolului, în vestita bătălie de noapte din 1462, a mai ridicat oarecum vălul pe anumite aspecte. iar locul de desfăşurare, în umbra cetăţii eroului neamului nostru a fost fost, de asemenea, simbolic ales. Primarul Gheorghe Stoican, vicele Paul Bîrlă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău şi toţi participanţii au subliniat necesitatea utilizării mitului Dracula pentru dezvoltarea turistică a aceste zone fascinante nu numai prin peisajele sale, ci şi prin trecutul legendar de lupte pentru păstrarea hotarului gliei străbune.
Roxana MOLDOVAN