Arhivă pentru campulung muscel

Scrisoare către ai mei…

Posted in politica with tags , , , , , on noiembrie 29, 2012 by argesuldenord

Sunt Gheorghe Alecsei, candidez la funcţia de Senator pe Colegiul de Nord al judeţului nostru. Curtea de Argeş şi Câmpulung, între aceste două inestimabile oraşe, la rang de comori culturale, mă voi întâlni cu voi, toţi cei ce cred că politica românească mai merită o şansă. Şi eu sunt un român intrigat şi supărat pe promisuni deşarte, sunt sătul să-i ascult pe cei care vorbesc, dar sunt însetat să-i privesc şi să fac parte dintre cei care muncesc în folosul  semenilor. Nu-mi place politica făcută la televizor şi nu vreau să fiu doar un invitat de ocazie la tribuna Parlamentului, vreau să fiu un senator demn de voturile primite. Credinţă, onoare şi respect, pe asta îmi bazez campania, dar şi pe promovarea valorilor istorice şi tradiţionale ale zonei de nord a Argeşului. Iubesc Argeşul, iubesc Muscelul, sunt posedat, în sensul bun, de tot ce înseamnă un univers al valorilor autentice şi a nesfârşitelor tradiţii ce ne fac să fim unici în această lume. Nu voi cerşi voturi, nu voi corupe inteligenţa argeşenilor cu promisiuni  inutile. Ofer ceea ce sunt, un om ghidat de sentimente, un om educat în valorile bunului simţ. Contracandidaţii mei sunt oameni pe care îi stimez şi care nu vor “beneficia” de vorbe grele şi cu păcat rostite în astfel de momente de unii al căror interes este doar denigrarea. Eu am un alt scop, acela de a promova în această perioadă judeţul nostru, această comoară a României numită Argeş. Acum este, şi pentru mine, şansa să mă regăsesc între oameni, între speranţe şi aşteptări. Îmi doresc, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, să mă pot ridica la nivelul pretenţiilor dumneavoastră. Sloganul meu de campanie este: “Sunt unul ca tine!” Aşa sunt, aşa voi rămâne, cu bucurii, cu tristeţi, cu umanitate, căci aceasta este marea virtute a tuturor celor care au scris istorie în politică. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestor rânduri şi aştept să ne vedem curând.

Cu stimă,
Gheorghe ALECSEI

Unul ca tine!

Duminica Ortodoxiei la Mănăstirea “Negru Vodă”

Posted in religie with tags , , on mai 11, 2012 by argesuldenord

În Duminica Ortodoxiei, în 4 martie, ÎPS Calinic a oficiat Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii “Negru Vodă” din municipiul Câmpulung-Muscel. Înaltpreasfinţia sa a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură, amintind de bucuria pe care credincioşii ortodocşi trebuie să o trăiască în fiecare zi. De asemenea, a fost evidenţiată importanţa acestei duminici, care ne aminteşte în fiecare an de triumful Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor ce au măcinat unitatea Bisericii până în anul 843. Mănăstirea Negru Vodă se află în oraşul Câmpulung-Muscel, din judeţul Argeş. Prin tradiţie aceasta a fost ctitorită în anul 1215 de catre Radu Negru Voievod. A fost rezidită de Basarab I şi de fiul său, Nicolae Alexandru; reclădită de Matei Basarab (1635-1636), când devine mănăstire şi sub Grigorie Dimitrie Ghica (după 1827). Biserica a fost repictată între 1955 şi 1957. Aici se află piatra funerară de pe mormântul lui Nicolae Alexandru Voievod (1364), casa domnească din 1650, construită de Matei Basarab, Turnul Bărăţiei din 1730; o colecţie de icoane, alte lucrări de artă medievală.

Roxana MOLDOVAN

Sfântă liturghie arhierească la Mănăstirea Nămăieşti

Posted in religie with tags , on februarie 26, 2011 by argesuldenord

În duminica a 33-a după Rusalii, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, a oficiat sfânta liturghie arhierească împreună cu un important sobor de preoţi şi diaconi la Mănăstirea Nămăieşti, situată în apropierea municipiului Câmpulung Muscel. Aşezată la 5 km NE de Câmpulung, biserica este de piatră, în întregime săpată în stâncă de mâini necunoscute, datată din prima jumătate a sec. XVI (1547). Pe pereţii bisericii se pot vedea picturi murale neîndemânatic realizate, cu figuri de sfinţi şterse în pridvorul sudic, interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi, podoabe. Aici se află icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798, litografiată în 1871 de Maior Papa Zogeu şi o cruce veche din 1601, ridicată lângă turlă de Radu Postelnicu. Tot aici se găsesc hrisoave cu proprietăţi din anii 1542 şi 1572, cărţi vechi; casă memorială G. Topîrceanu; ateliere de covoare şi macrameuri, mausoleul din Mateiaş, închinat eroilor din primul război mondial (AAB, 1941; Efrem Enăchescu, 1938).
Mănăstirea Nămăieşti se află într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc deosebit, ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m. Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moşi-strămoşi, în satul Nămăieşti pomenesc şi numele domnitorului Negru Vodă, acelaşi cu cel care a poruncit construirea mănăstirii din balada Meşterul Manole (Curtea de Argeş). Potrivit acestor legende, trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca în care se află astăzi mănăstirea. Înnoptând în aceste locuri, au avut toţi trei acelaşi vis: în dangăt de clopot, fiecăruia dintre ei i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană zugrăvită după chipul adevărat al Maicii Domnului. Dimineaţa, trezindu-se, şi-au spus unul altuia visul avut, s-au înfricoşat şi au hotărât să se mute pe un versant alăturat. Visul s-a repetat în noaptea următoare, iar în a treia noapte li s-a arătat chiar Maica Domnului, care i-a dus la o stâncă anume şi le-a arătat intrarea în grotă, spunându-le să facă un locaş de închinare acolo unde vor găsi icoana.
Hramurile alese de ei au fost al Intrării în Biserică a Sfintei Fecioare Maria (21 noiembrie) şi al Izvorului Tămăduirii (în prima vineri de după Sf. Paşti). Se crede că tot atunci le-a spus Maica Domnului ca numărul vieţuitorilor din mânăstirea ce se va întemeia aici să fie întotdeauna 33 (anii trăiţi de Mântuitorul Iisus pe pământ). Icoana despre care se spune că a fost găsită în stâncă de cei trei ciobani se pare că este una dintre cele mai vechi din toată creştinătatea. Se crede că este una dintre cele 12 icoane pictate de Sf. Apostol şi Evanghelist Luca la dorinţa Maicii Domnului, care le-a destinat celor 12 Apostoli ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei. Pe aceste locuri, icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei, care a propovăduit în Dobrogea şi a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgân, închinat zeului Zamolxes. Apostolul Andrei, care crezuse că în grotă trăieşte un slujitor al zeului, pe care-l va creştina, nu găseşte pe nimeni în grotă şi s-ar fi adresat celor cu care călătorea: Nemo est (Nu este nimeni), de unde numele Nămăieşti. Apostolul a coborât în grotă şi a lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe acelaşi loc în care se află acum în biserica mănăstirii.
În 1798, icoana a fost ferecată în argint de Enache Postelnicul, iar în 1913, soţia unui general din Armata Română a pus să i se facă o ramă de argint. În timpul primului război mondial (1916-1918, pentru România), biserica, stăreţia şi o parte din chilii au luat foc din cauza bombelor căzute în zonă. Sergentul Ion Mustaţă a fost acela care a salvat icoana Maicii Domnului, împreună cu puţine cărţi şi odoare bisericeşti. A mărturisit mai târziu că s-a trudit o noapte întreagă să stingă focul, dar spre dimineaţă, flăcările s-au stins dintr-o dată când au ajuns lângă icoană. În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoţi care au slujit în secolele al XIX-lea şi al XX-lea în biserica mănăstirii, precum şi al mamei pictorului I.D. Negulici (secolul XIX), schimonahia Pelaghia Negulici.

Roxana MOLDOVAN