Arhivă pentru bani europeni

80 milioane euro pentru colectarea şi ambalarea produselor agricole

Posted in Fonduri europene with tags , on noiembrie 29, 2012 by argesuldenord

Producătorii agricoli vor avea la dispoziţie, începând cu sfârşitul lunii noiembrie, 80 milioane de euro pentru crearea unor centre de colectare, sortare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare a produselor agricole, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “În această lună alocăm o sumă extrem de importantă pentru crearea acelor centre de condiţionare, etichetare, sortare şi ambalare a produselor agricole. Nu mai puţin de 80 milioane de euro vor fi disponibile de la sfârşitul acestei luni pentru agenţi economici, oameni care se vor asocia cu producătorii agricoli pentru a ajuta la o mai bună desfacere a produselor agricole”, a afirmat Daniel Constantin.
Şeful MADR a menţionat că în ultimul timp s-a extins numărul hipermarket-urilor care au intrat în programul de promovare a produselor româneşti, scopul fiind acela de a asigura o desfacere cât mai mare a producţiei autohtone. “Au mai cedat şi unii şi ceilalţi şi putem vorbi despre un grad mai mare de asociere în agricultură, de conştientizarea faptului că trebuie să atingem anumite puncte de calitate pentru a comercializa produsele româneşti. Pe de altă parte, şi hipermarket-urile au înţeles că au nevoie de produse româneşti. Astăzi suntem undeva în zona de mijloc, în condiţiile în care 50% din produsele româneşti care se comercializează în medie pe an în zona de legume-fructe sunt de origine românească”, a arătat Daniel Constantin.

Roxana MOLDOVAN

Ajutor european pentru bunăstarea porcilor

Posted in INFO UTILE with tags , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Crescătorii de porci din România vor primi în premieră în acest an ajutorul pentru bunăstarea animalelor din fonduri europene, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi nu din bugetul Ministerului Agriculturii. Ministerul a apelat la această măsură deoarece bugetul de stat nu ar fi putut susţine o astfel de alocare, potrivit unui comunicat al instituţiei. Măsura nu vizează însă şi sectorul avicol, care nu a primit încă aprobarea de la Comisia Europeană. Crescătorii de păsări speră totuşi ca problema să fie rezolvată cât mai repede, astfel încât aceştia să fie incluşi în schema de ajutor cel mai probabil în jurul datei de 15 octombrie, după cum afirmă Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări (UCPR).

Cine poate primi bani

Ministerul Agriculturii a lansat, începând cu data de 16 iulie, sesiunea de primire a cererilor de ajutor pentru Măsura 215 “Plăţi privind bunăstarea animalelor” – pentru sectorul porcine – din cadrul PNDR. Beneficiarii măsurii sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A (n.r. – exploataţii de tip gospodăresc care vând animale) specifice sectorului de creştere a porcinelor. Măsura este finanţată prin Axa 2 a PNDR 2007-2013, care beneficiază de o alocare financiară pentru întreaga perioadă de 154,8 milioane euro.
Anul trecut, crescătorii de porci au primit un ajutor pentru bunăstare de circa 320 milioane lei, afirmă Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc, în timp ce în acest an au fost alocate deja circa 235 milioane lei, sumă la care se vor adăuga fondurile ce vor veni prin intermediul PNDR. În ce priveşte sectorul avicol, acesta a beneficiat în 2011 de un ajutor pentru bunăstare de peste 300 milioane lei, conform datelor UCPR.

ARGEȘUL DE NORD

Fermă de porci pe bani europeni

Posted in Fonduri europene with tags , , on mai 11, 2012 by argesuldenord

Finanţarea este de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Un complex de îngrăşare a porcinelor poate genera anual venituri de peste un milion de euro, în timp ce cheltuielile urcă până la 700.000 euro. Construirea unui complex de îngrăşare a porcinelor este finanţată prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiillor agricole. Pentru a demara o astfel de investiţie, a cărei valoare este estimată la aproximativ 750.000 euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca societate comercială, persoană fizică autorizată sau asociaţie familială cu capital 100% privat. Sunt însă acceptate şi persoanele fizice, cu condiţia să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare. Totodată, cine vrea să-şi deschidă o fermă de îngrăşare a porcilor pe bani europeni trebuie să aibă pregătire profesională în domeniu. În caz contrar, trebuie să se angajeze că va urma cursuri de specializare până la finalizarea investiţiei (în cel mult trei ani). Dacă solicitantul nu este o firmă nou-înfiinţată, atunci este obligatoriu să fi înregistrat profit în anul precedent, iar la momentul depunerii proiectului să nu fie în dificultate. Foarte important este ca terenul pe care se realizează investiţia să fie în proprietatea solicitantului sau să existe un contract de comodat între acesta şi proprietar pe o durată de minimum 8 ani.

Porci crescuţi la standarde europene

Investiţia presupune cumpărarea porcilor de la furnizori autorizaţi, la o greutate medie de 25-30 kilograme, şi îngrăşarea lor până la aproximativ 100-110 kilograme în vederea comercializării lor către diverse abatoare. În decursul unui an se realizează câte trei cicluri de producţie a câte 120 zile, incluzând şi perioada de dezinfectare, care se desfăşoară după depopularea halelor. Întreţinerea se face în boxe comune, dimensionate în funcţie de grupa de greutate a porcinelor şi dotate cu sistem automat de adăpare şi furajare, cu spaţiu separat pentru odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor. În timpul verii, se asigură ventilaţie automată, cât şi naturală. Fiecărui animal i se va asigura o suprafaţă utilă de minimum 0,8 metri pătraţi. Ferma mai poate avea bucătărie furajeră, staţie de epurare sau puţ forat.

Amortizare în maximum 3 ani!

Valoarea investiţiei într-o fermă de creştere a porcinelor ajunge până la 750.000 euro, potrivit firmelor de consultanţă. Fondurile europene pot acoperi 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu pot depăşi plafonul de un milion de euro. Dacă ferma este amplasată într-o zonă defavorizată sau dacă beneficiarul are sub 40 ani, sprijinul nerambursabil se va putea majora cu 10%, respectiv 5%. Cheltuielile neeligibile, în care este inclusă şi taxa pe valoare adăugată (TVA), vor fi acoperite în întregime de către beneficiar. Investiţia va putea fi recuperată în maximum 3 ani, ferma generând un profit anual de 360.000 euro. De exemplu, pentru un ciclu de producţie cu 2.000 porci, cheltuielile de achiziţie, cele cu furajele plus alte cheltuieli se vor ridica la nivelul unui an la aproximativ 710.000 euro. În acelaşi timp, sumele din vânzări, de 870.000 euro, la care se adaugă subvenţii de la stat de 200.000 euro anual, vor sălta veniturile fermei la peste 1.000.000 euro.

Sfaturi

Pentru ca proiectul să obţină un punctaj mai mare, este recomandat ca exploataţia agricolă să aibă acţionar unic, bărbat sub 40 ani sau femeie, indiferent de vârstă. De asemenea, este indicat ca proiectul să presupună creşterea animalelor în sistem ecologic sau să includă investiţii pentru procesarea produselor agricole. Rezultatul procesării poate fi utilizat în cadrul fermei sau pentru comercializare.

Cheltuieli neeligibile

Dacă prin programul de preaderare SAPARD achiziţia porcinelor era considerată cheltuială eligibilă, acordându-se finanţare în acest sens, în prezent, situaţia s-a schimbat. Sumele nerambursabile se acordă exclusiv pentru ridicarea construcţiei şi pentru realizarea lucrărilor aferente, precum şi pentru achiziţionarea utilajelor agricole necesare. Taxa pe valoare adăugată este considerată cheltuială neeligibilă şi trebuie suportată de către beneficiar. În plus, nici terenul pe care va fi amplasată ferma nu poate fi finanţat prin bani europeni. Acte la dosar: bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere sau Declaraţia de inactivitate; actul de proprietate asupra terenului pe care vor fi realizate investiţiile, la care se vor anexa planul urbanistic zonal semnat şi ştampilat de primăria locală, plan de situaţie şi extras de carte funciară; certificat de urbanism; adeverinţă de mediu; nota de constatare privind echipamentele; declaraţia privind angajamentul de cofinanţare; cazier fiscal, certificate fiscale; adeverinţa DSVSA, notificare de la Direcţia de Sănătate Publică; act constitutiv societate comercială, microîntreprindere, PFA.
La ce uşi batem: firma de consultanţă; Direcţia Agricolă; Agenţia de Mediu; Direcţia Sanitar-Veterinară; Administraţia Financiară; Direcţia Sănătate Publică; primărie; Agenţia pentru Gospodărirea Apelor; Agenţia de Plăţi; banca.
Paşi de urmat: alegerea firmei de consultanţă; alegerea proiectantului; întocmirea proiectului tehnic şi a dosarului de finanţare; depunerea dosarului la Oficiul Judeţean de Plăţi; evaluarea şi punctarea dosarului; încheierea contractului de finanţare; implementarea proiectului – realizarea efectivă a investiţiei, cu bani pentru cofinanţare, împrumutaţi, dacă este cazul, de la bancă.
TelVerde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800/800644.

Eva ADAM

Ziua comunei Cepari

Posted in rural with tags , , on decembrie 27, 2010 by argesuldenord

Primarul Gheorghe Minculete a ţinut să marcheze ziua localităţii pe care o conduce cu inaugurarea unui obiectiv cultural de mare interes pentru comunitate: în 5 decembrie s-a tăiat panglica inaugurală (la modul simbolic) pentru noul cămin cultural din centrul localităţii, investiţie în valoare de 11 miliarde lei vechi. Pe scena noului aşezământ au dat măsura talentului ansamblurile folclorice locale, alcătuite din elevi, care au deschis spectacolul în care au evoluat solişti cunoscuţi, precum Constantin Dolănescu sau Graţian Bădescu. Toţi au fost răsplătiţi cu generoase aplauze de către fiii satului şi invitaţii acestora. printre oaspeţi s-au numărat prefectul Gogu Davidescu, senatorul PSD Şerban Valeca, deputatul Radu Vasilică şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, politicieni pesedişti care au ţinut să fie alături de colegul Gogu Minculete. N-au lipsit nici primarii Doru Dumitru Slătineanu (Tigveni), Constantin Iatagan (Şuici) şi Nicolae Langer (Sălătrucu).

“Fără banii europeni nu făceam mare lucru…”

Aceasta este mărturisirea primarului de pe Valea Topologului, căruia nu-i place să se vaite că i-ar fi pus criza beţe-n roate. Şi asta pentru că în anii de când se află la conducerea comunei a urnit căruţa faptelor în direcţia cea bună. “Poate se puteau face mai multe lucruri, dar când credeam că putem răsufla cât de cât uşuraţi, venea o belea nouă pe capul nostru. Ultimele ploi ne-au stricat două drumuri, am intervenit să le redăm circulaţiei, dar vom avea destul de tras cu ele. O s-o scoatem cumva la capăt, căci avem mulţi oameni vrednici şi săritori printre cei 2.820 locuitori ai comunei… Azi vrem să ne bucurăm la ziua localităţii, după care ne vom sufleca mânecile şi ne vom vedea de treburile noastre, ca şi până acum”, spunea primarul Minculete cu liniştea românului pe care nimic nu-l poate abate de la rosturile lui ştiute din moşi-strămoşi.
Alunecările de teren dau mare bătaie de cap, mai ales în zona Plaiul Oii, aşezată pe o pânză freatică. Unele s-au rezolvat pe finanţări prin FRDS, altele mai au de aşteptat. Gestionarea gunoiului menajer este rezolvată prin fonduri europene, pe un proiect de asociere între comunele Tigveni, Cepari, Şuici şi Sălătrucu, fiind deja operaţional, cu dotări şi cu toate cele necesare. S-au reparat drumuri, s-au construit poduri şi pe Măsura 322 există un program integrat prin care se vor asfalta 4,4 km de drum comunal (Cepari-Cărpeniş) şi se vor dota căminele culturale din cele două sate. De asemenea, se va rezolva alimentarea cu apă şi canalizarea în Cepari-Pământeni şi Ungureni, precum şi în Urlueşti. Sediul primăriei a fost modernizat acum câţiva ani şi oferă spaţiu şi pentru biblioteca din comună şi, în plus, s-au amenajat două centre de informare turistică în Cărpeniş şi Urlueşti. Eforturile administraţiei publice locale de atragere a investitorilor au ca rezultat funcţionarea unei firme de croitorie cu 75 angajaţi, majoritatea din localitate. Şi lucrurile nu se vor opri aici, ne-a asigurat primarul Minculete, care crede în visul de a scurta drumul comunei spre Europa.
La Mulţi Ani, Cepari!
Eva ADAM

Bani europeni pentru comunele argeşene

Posted in rural with tags , , , , , on octombrie 30, 2010 by argesuldenord

Primarii din zona rurală a nordului Argeşului au început să fructifice tot mai bine oportunitatea finanţărilor europene. La vremuri de sărăcie bugetară, cum sunt cele actuale, ei par să fi găsit un corn al abundenţei, din care trag seva unor investiţii altfel imposibil de realizat.

Albeştii de Argeş –
3 milioane de euro pentru extinderea canalizării

La jumătatea lui octombrie, lucrările de modernizare a şcolii din Brăteşti, satul natal al primarului Vasile Sava, erau în plină desfăşurare, având asigurată o finanţare de 500.000 euro. Edilul-şef are deja faima unui campion al accesărilor de bani europeni. Ultima ispravă se leagă de obţinerea a 3 milioane euro, cu care se vor finaliza şi extinderile de canalizare din satele Ungureni şi Pământeni.

Corbeni – 3 proiecte finanţate
în valoare de 4,8 milioane euro

Primarul Daniel Dincuţă a obţinut 800.000 euro pentru reabilitarea şi modernizarea clădirii părăginite acum, în care au funcţionat pe rând birourile fostului TCH care a construit hidrocentrala şi Barajul Vidraru şi apoi Grupul Şcolar Corbeni. Pe Măsura 322 a accesat 1,5 milioane euro pentru modernizarea unui drum forestier în lungime de 5,9 km, în zona Rudărie – Pîrîul Babei – Chiciora, reuşită fără precedent în judeţ pentru un astfel de drum. Pe un proiect integrat – reabilitare drumuri locale în Corbeni, Bucşăneşti, Rotunda (asfaltare pe 5 km) – canalizare dublă de câte 3 km în aceeaşi zonă, Centru de îngrijire copii în Oeşti-Ungureni, precum şi teren de sport acolo şi în Corbeni, plus dotarea Căminului Cultural din satul Nou (Poenari), va mai primi încă 2,5 milioane euro.

Cepari – 2,5 milioane euro pentru canalizare

Echipa condusă de primarul Gheorghe Minculete a accesat pe Măsura 322 nu mai puţin de 2,5 milioane euro pentru un sistem centralizat de canalizare în satele Pământeni, Ungureni, Valea Măgurii şi Urlueşti, precum şi pentru modernizarea DC 236 Cepari – Cărpeniş, cu asfaltare de 4,371 km şi dotarea căminelor culturale din centrul comunei şi din satul Cărpeniş.

Şuici – peste 3 milioane euro
pentru un proiect integrat

Tânărul şi ambiţiosul primar Constantin Iatagan a accesat pe bază de proiect o finanţare de 127 miliarde lei vechi, TVA inclus, tot pe Măsura 322. Banii vor finanţa 9 km reţea de alimentare cu apă potabilă, asfaltarea unui drum comunal în Valea Podeni (2,5 km), regularizarea cursului de apă, canalizare menajeră pe o lungime de 5 km, dotarea căminului cultural din centrul comunei şi implementarea unui sistem AFTER SCHOOL.
Vladimir ALBU