Arhivă pentru arefu

Arefu: asfaltare electorală de 3 miliarde lei, neplătită!

Posted in actualitate with tags , , , , on septembrie 22, 2012 by argesuldenord

Primarul Gheorghe Stoican se dă de ceasul morţii să facă rost de bani pentru a achita o asfaltare pe care a făcut-o tocmai în campania electorală pentru alegerile de la 10 iunie. Şi nu e vorba despre o sumă de neglijat, ci de vreo 3 miliarde lei vechi! Acestea sunt costurile lucrării executate pe traseul fostei linii ferate care lega Căpăţâneniul de Corbeni pe o lungime de 1,5 km. Pentru a-şi asigura realegerea, primarul declanşase şi lucrări de reabilitare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tot de la Căpăţâneni, unde sta mai prost din punct de vedere al voturilor). Acum alegerile au trecut şi are nevoie ca de aer de 4 miliarde, bani pe care-i aştepta de la Consiliul Judeţean. Numai că internarea preşedintelui Constantin Nicolescu din cauza recentelor probleme de sănătate provocate de un nou dosar la DNA i-a stricat lui Stoican toate ploile! Vicepreşedintele pesedist Florin Tecău n-are curaj să semneze pentru sumă, colegul lui liberal Iani Popa n-are nici măcar interesul, deşi viceprimarul comunei este liberalul Gheorghe Buzoiu, aşa că toate oalele sparte se pot sparge în capul şefului administraţiei publice locale, pentru că firma constructoare nu poate aştepta la nesfârşit banii, mulţumindu-se numai cu promisiuni…

Vladimir ALBU

“Comori din lada de zestre”, la Arefu

Posted in eveniment rural with tags , on august 31, 2012 by argesuldenord

În data de 25 august s-a desfăşurat ultima etapă a acestui eveniment itinerant, finanţat din fonduri europene cu 953,857 lei, conform contractului de finanţare semnat în octombrie 2011. Proiectul “Valea superioară a Argeşului – comori din lada de zestre” include 6 localităţi din zonă, Valea Danului, Valea Iaşului, Cicăneşti, Albeşti, Corbeni şi Arefu şi are drept scop promovarea specificului tradiţional local pentru dezvoltarea turismului. Lansat oficial în luna martie a acestui an la Arefu, a pornit la drum în 16 iulie la Valea Danului şi a parcurs toate localităţile angrenate, în ordinea amintită. Valoarea eligibilă a proiectului care se va desfăşura timp de 3 ani, după cum ne-a informat managerul acestuia, Ramona Şerban, este de 751.800 lei, din care contribuţia de la bugetul naţional este de 97.734 lei, iar cofinanţarea din partea beneficiarilor, de 15.036 lei.
Pe o căldură sufocantă, care se apropia de 40 grade Celsius, numeroşi localnici (în ciuda zilei de muncă) şi destui oaspeţi au urcat pe platoul de lângă şcoala din Arefu, unde erau montate mai multe căsuţe rustice, unde meşterii populari locali îşi expuneau produsele muncii. Dintre ei n-au lipsit primarii din Valea Iaşului şi Brăduleţ – Nicolae Barbu (însoţit de vicele Cristian Enescu), respectiv Alecu Evlampie – dar şi familia pictorului olandez Leo van Slujs, adoptată de localnici şi ansamblurile folclorice care au făcut deliciul spectatorilor. Toţi au fost primiţi cu ospitalitatea specifică zonei de către preşedintele ADI Molivişu, Pavel Bîrlă, de primarul localnic, Ghorghe Stoican şi de viceprimarul Gheorghe Buzoiu, alături de care au fost şi reprezentanţi ai consiliului local. Vizitând căsuţele amintite, participanţii la eveniment au putut descoperi faptul că arta cioplitorilor în lemn nu s-a pierdut de pe aceste meleaguri, ca şi aceea a cusăturilor în arnici a veşmintelor populare, păstrate graţie eforturilor coordonate de Gabriela Pendiuc, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii de la Piteşti, care a deschis un cerc special în localitate, dar şi fascinanta pricepere a unui meşter care confecţiona pe loc opinci şi alte obiecte din piele. N-a lipsit nici lansarea unei cărţi semnate de g-ral de brigadă (r) Florian Tucă, col. (r) Eugen Siteanu şi prof. Cezar Bădescu – “Războaiele domnitorului Radu de la Afumaţi”. Cu acest prilej, cei prezenţi au putut afla că ginerele lui Neagoe Basarab, care a asigurat pictura Mănăstirii Argeşului, ctitorită de socru, în scurta lui domnie de numai 5 ani, cu întreruperi, purtase 22 lupte, dintre care una în zona Cetăţii Poenari, din comuna Arefu. La loc de cinste, pe un panou expus la căsuţa cu cărţi, erau prezentate numele şi portretele unor oameni de litere ridicaţi din zonă – Horia Bădescu, Ion C. Ştefan, Victor Gh. Stan, Gheorghe Ciulbea, Nicolae Buzoiu, Gheorghe Bîrlă, Elena Bădescu, Geo Dobrin, Ilie Cîrstea, Ion Radu şi, bineînţeles, prof. Cezar Bădescu. Lansarea de carte s-a constituit într-o convingătoare pledoarie pentru învăţătură, adresate generaţiilor mai tinere, care abia aşteptau spectacolul muzical coregrafic, din care n-au lipsit cântecele şi dansurile populare, dar nici folk sau melodiile de dans. Impresionante au fost horele în care s-au prins oameni din diverse generaţii. Urmărind vigoarea mişcărilor şi grija pentru păstrarea tradiţiilor locale, am înţeles de unde vine impresia de rezistenţă neclintită în faţa vremurilor, lăsând să se înţeleagă care este secretul dăinuirii moştenitorilor moşnenilor Dobrei Hareşoaia, miluiţi cu hrisov de danie de Vlad Ţepeş, pentru slujbele lor credincioase din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Voievodul medieval n-a lipsit cu cetaşii săi de la sărbătoarea arefenilor, iar actorii n-au pregetat să se prindă în horele localnicilor. Acestea au fost întreţinute de muzica ansamblurilor folclorice “Tămăşelul” (Cicăneşti), “Datina păstorilor” (Galeş-Brăduleţ) sau cele locale, “Muntişorul” şi “Izvoraşul”. Un moment aparte l-a constituit recitalul la ţiteră, susţinut de un rapsod de la Galeş, care este cunoscut şi ca mare maestru în cioplitul lemnului. Efectele caniculei au fost combătute cu băuturi răcoritoare, bere, şpriţuri reci, dar şi cu licoarea prunelor crescute prin livezile localnicilor. Produsele culinare tradiţionale au fost la mare căutare, începând cu brânza şi terminând cu tochitura sau cu frigăruile din pastramă de berbecuţi. Spre seară, animaţia a crescut, după ce oamenii au revenit de la muncă, iar evenimentul a fost considerat unanim o reuşită, mai ales pentru că a prilejuit o mai bună cunoaştere între localnici şi oaspeţii lor, dar şi datorită revenirii la matcă a unor fii ai satului.

Dan BASARAB

Un pictor olandez, maestru pentru copiii din Arefu

Posted in actualitate with tags , , on august 31, 2012 by argesuldenord

Se numeşte Leo van Slujs şi este profesor şi pictor originar din Olanda. Când a păşit pentru prima dată în România, s-a simţit atras de meleagurile noastre mioritice, iar în timp, legătura a început să semene cu una de dragoste. Şi n-a fost cu totul întâmplător… Cu şevaletul sub braţ a făcut primul popas la Orleşti-Vâlcea. Acolo şi-a găsit şi tovarăşa de viaţă, în persoana d-nei Margareta. Inimile celor doi vibrau pentru frumuseţile naturii, descoperindu-se suflete pereche. Împreună au colindat prin toată ţara în căutare de noi frumuseţi şi n-au fost vreodată dezamăgiţi. Rodul acestor hoinăreli artistice s-a concretizat în expoziţiile anuale cu lucrări de pictură. Cea din 2012 s-a deschis la Buşteni, în 14 iulie, în prezenţa excelenţei sale Matthijs van Bonzel, ambasadorul Regatului Olandei la Bucureşti. Amatorii de pictura bună, cu rădăcini în şcoala marilor maeştri din Ţara Lalelelor, o pot vizita până în data de 31 august.
În drumeţiile lor, soţii van Slujs au ajuns şi la Arefu, unde dl. Leo – potrivit propriei declaraţii – a descoperit peisaje mirifice. Farmecul naturii, firea primitoare şi bunul simţ al oamenilor locului i-au încântat pe oaspeţi, determinându-i să revină an de an. Dincolo de propria lor plăcere, cei doi soţi s-au decis să-i ajute pe copiii localnicilor, sensibili la frumuseţile peisajului care-i înconjoară, să pătrundă tainele artei nemuririi acestora în tablouri, prin utilizarea culorilor, luminii, respectarea proporţiilor… Aşa se face că de ani buni, la începutul lunii august, Leo van Slujs poposeşte la Arefu şi organizează pe o perioadă de 10 zile o mini-tabără de pictură cu şcolarii interesaţi. Dumnealui le pune la dispoziţie blocurile de desen, creioanele, pensulele, acuarelele pentru lucru şi zilnic îi duce pe copii în locuri alese cu grijă, astfel încât de fiecare dată să aibă altceva de văzut şi imortalizat. Acolo îi urmăreşte cu atenţie pe fiecare în parte, corectându-i şi îndrumându-i pentru ca lucrarea să iasă cât mai bine şi să le genereze nevoia autodepăşirii. Cum dl. Leo nu cunoaşte limba română, soţia – d-na Margo, cum îi spun ucenicii în nobila artă – îi slujeşte drept translator în conversaţiile pe care le au. Familia olandeză îşi consumă zilnic câte 3 ore în regim de voluntariat cu copiii arefeni! Nu aşteaptă altă răsplată decât bucuria elevilor lor, care descoperă gustul pentru artă şi pentru frumos, care li se dezvăluie cu dragoste de oameni care iubesc tânăra generaţie. Mă întreb dacă la noi în ţară vor mai fi astfel de oameni şi răspunsul vine firesc când mintea zboară spre prof. Elena Stoica, de la Corbeni…
Se cuvine să remarcăm faptul că tabăra din acest an organizată de soţii van Slujs la Arefu a ajuns la a VII-a ediţie, aşa că putem vorbi deja despre o tradiţie. Deschiderea ei a fost în data de 6 august, iar în 14 august se va încheia ediţia 2012. Participanţii sunt elevi din clasele III-VIII, iar catalogul acestora sună astfel: Bostan Cosmina-Amalia, Burtan Antonia, Cîrstea Denisa-Ionela, Colţan Mara, Dincă Andreea-Teodora, Ivaşcu Petruţ, Stanciu Ionuţ-Viorel, Şelaru Andreea-Mădălina, Tiţa Nicolescu Andreea-Sorina şi Tiţa Nicolescu Teodor. Dincolo de amatorism, se pare că dl. Leo şi-a câştigat şi un discipol în arta picturii. Este vorba despre Tiţa Nicolescu Teodor, cel mai talentat şi stăruitor învăţăcel din grup, care deja şi-a anunţat intenţia de a se înscrie anul viitor, după absolvirea cursurilor gimnaziale, la Liceul de Artă “Dinu Lipatti”, din Piteşti. Ne-am bucurat cu toţii să constatăm că dintr-o joacă de copii se poate ajunge şi la lucruri serioase. Până atunci se cuvine să le mulţumim soţilor van Slujs pentru tot ceea ce au făcut şi fac în continuare, să apreciem gestul lor nobil şi să le garantăm că în fiecare an îi vom aştepta cu dragoste să revină la Arefu!

Prof. pens. Cezar BĂDESCU

Arefu: Stoican l-a înlocuit pe Bîrlă cu Buzoiu!

Posted in actualitate with tags , , , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Indestructibila echipă n-a fost aşa cum părea: Gheorghe Stoican are acum alt viceprimar. Dar nu pentru că s-ar fi supărat cu Pavel Bîrlă, ci pentru că fostul vice a ales să se ocupe de Asociaţia de Dezvoltarea Intercomunitară Molivişu, prin care Arefu, Brăduleţul şi Cicăneştii vor să construiască o staţiune turistică montană pe Valea Argeşului. Stoican a fost şi el unul care a cochetat cu PDL, dar nu s-a putut despărţi de PSD. La Arefu a fost USL, cu numele, pentru că PNL era destul de slab, iar PC nu exista. Lupta electorală a fost dură, cu lovituri sub centură…
La constituirea Consiliului Local n-au fost surprize la alegerea viceprimarului: ce-a vrut Stoican, aia a ieşit, deşi au fost 3 înscrişi în cursă! Mâna lui dreaptă în acest mandat va fi Gheorghe Buzoiu (foto), iar consilieri locali Pavel Bîrlă, Adrian Bostan, Vasile Iorga, Ion Matei (USL); Marius Niţescu, Vasilica Rădulescu, Constantin Răducanu (PDL); Vasile Avram, Ion Dobrin (UNPR) şi Nicolae Dobrin (independent).

Dan BASARAB

Marius Niţescu va candida pentru AAM la Primăria Arefu

Posted in rural with tags , on mai 11, 2012 by argesuldenord

Principalul partid de guvernământ continuă întinerirea cadrelor din teritoriu. Recent, liderul local al PRM a demisionat din rândul “vadimiştilor” şi s-a înscris în PDL. La numai 43 ani, Marius Niţescu are la activ un mandat de consilier local şi se bucură de simpatia multor consăteni. Acesta a fost propus conducerii judeţene de către liderul organizaţiei arefene, fostul primar din mandatul 2000-2004, Vasile Avram şi a fost acceptat să candideze la postul de primar al comunei natale atât de senatorul Mircea Andrei, cât şi de Ştefan Lăzăroiu. Lupta nu este însă dinainte câştigată, deoarece tandemul pesedist de la conducere, format din primarul Gheorghe Stoican şi vicele Pavel Bîrlă, este destul de bine sudat şi temut de către consăteni. Pedeliştii sunt însă decişi să aducă schimbarea conducerii care a avut din 1990 până în prezent numai o recreaţie de 4 ani, care a început în 2000…

Eva ADAM

Planuri mari la Arefu, pentru Staţiunea Turistică Moliviş

Posted in rural with tags , , , on martie 1, 2012 by argesuldenord

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară condusă de către viceprimarul arefean Pavel Bîrlă, care mai include comunele Brăduleţ şi Cicăneşti, se pregăteşte să demareze în primăvară lucrările la infrastructura celei mai importante investiţii din ultimele decenii. Staţiunea de la Moliviş poate deveni pivotul noii economii turistice argeşene, pentru că şi primarul de la Albeşti, Vasile Sava, pregăteşte planurile pentru un obiectiv similar în zona montană, la Oticu. Şi şansele acestora de reuşită sunt considerabile, pentru că au sprijinul total al senatorului Mircea Andrei, care a declarat în repetate rânduri că potenţialul turistic de pe Valea Argeşului trebuie valorificat astfel încât să depăşească Valea Prahovei. Iar Pavel Bîrlâ se luptă de ani de zile pentru proiectul staţiunii de la Moliviş. Consiliul Local Arefu a aprobat scoaterea la vânzare prin licitaţie a 200 ha teren pentru construirea viitorului obiectiv. Cea mai nordică localitate de pe Valea Argeşului nu are un buget fabulos. Cu 23 miliarde lei vechi, numai buna gospodărire poate suplini minusul de 4 miliarde faţă de anul trecut. Iar primarul Gheorghe Stoican şi echipa sa a dovedit că ştie să cheltuiască raţional fiecare bănuţ. În 2011, cu 10 miliarde lei vechi s-au asfaltat 1,3 km de drum la Arefu, iar acum în plan este asfaltarea a 1,5 km în Căpăţâneni, pe traseul fostei linii ferate, care mergea pe marginea râului Argeş. Edilii arefeni au reuşit să aloce şi 300 milioane lei vechi pentru reparaţiile bisericilor din comună, pentru că au fost şi au rămas oameni cu credinţă faţă de Dumnezeu, vrednici şi aspri, cum sunt majoritatea celor crescuţi în umbra munţilor.

Vladimir ALBU

Dracula Fest, în criză financiară

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

Primarul Gheorghe Stoican şi viceprimarul său, Paul Bârlă, nu mai sunt prea agreaţi de şeful cel mare al PSD Argeş. Şi asta pentru că au dovedit cam de multe ori că nu le place să stea în genunchi în faţa lui Constantin Nicolescu. Drept urmare, li s-a închis robinetul finanţărilor de la Consiliul Judeţean, ca să înţeleagă că sunt pedepsiţi pentru veleităţile de independenţă dovedite. Bârlă se luptă de ani de zile pentru a da viaţă proiectului staţiunii turistice de la Moliviş, în care a angrenat şi alte comune care au pământ în zonă. Acum câţiva ani, preşedintele Consiliului Judeţean spunea sus şi tare că materializarea acestui proiect ar putea da aripi unei viitoare industrii turistice şi proclama Valea Argeşului viitoarea Vale a Prahovei. Acum situaţia s-a schimbat: cu câteva luni în urmă, Constantin Nicolescu afirma că proiectul pentru care se luptă Paul Bârlă se va mişca abia prin 2013, când va veni USL la guvernare. Atunci, viceprimarul arefean şi-a ieşit din fire şi a spus într-un cerc de prieteni că numai PSD mai poate bloca acest plan, fără a-şi duce gândul până la capăt şi a zice că era un mod de a-şi tăia singur craca de sub picioare. Probabil credea că tăcând, îl va face pe marele şef s-o lase mai moale şi să revină la sentimente mai bune. Totuşi, când s-a convins că nu se va întâmpla aşa ceva, cum nu este omul care să se îmbete cu apă rece, a căutat soluţii de rezolvare. Şi a apelat la sprijinul prefectului Gheorghe Davidescu în ideea de a face un parteneriat cu Ministerul Turismului care să-i aducă sprijinul financiar de care-l lipseşte Consiliul Judeţean. Uşor de înţeles atunci când la mijloc este un proiect cotat la 20 milioane euro, din care jumătate ar fi partea de investiţie care cade în sarcina celor trei primării asociate. A fost, practic, un act disperat…

“Trădare, luminăţia ta!”

Aşa au ţipat pe întrecute eunucii de la Înalta Poartă a Fericirii Pesediste de la Piteşti, arătând cu degetele făcute gheară spre ghiaurii arefeni, urmaşii Hareşoaiei, ai cărei fii îl făceau scăpat pe Vlad Ţepeş în 1462, potcovindu-i invers caii suitei şi trecându-l peste munţi, în Transilvania. Şi padişahul a făcut semn muţilor de la visterie să pună şapte lacăte pe bani, ca să nu mai ajungă la Dracula Fest. Iar dacă la prima ediţie de acum 3 ani apărea ca prin farmec un drum tăiat în coastele dealurilor pentru a se ajunge cu maşinile până pe Măgureaua Arefului, acum nici vorbă: bani ioc de la Consiliul Judeţean!
Numai că roşimea sa n-a luat în calcul cerbicia arefeană, care nu se dă bătută în faţa greutăţilor. Edilii au reuşit să asfalteze prin forţe proprii cam 1,5 km din cea mai aglome-rată zonă a Arefului, dovedind că aşa ceva se putea face mai demult, dacă n-ar fi avut cineva ambiţii faraonice. Şi n-au renunţat nici la Dracula Fest, reuşind să atragă sponsori şi sprijin pentru a-i da o desfăşurare normală şi a menţine tradiţia pe care au instituit-o.

“Vlad Ţepeş ne-a dat demnitatea de oameni liberi!”

Aşa spun cu mândrie toţi arefenii care-şi respectă strămoşii şi îşi leagănă copiii cu vechile poveşti despre dreptul voievod. Prof. Cezar Bădescu ştie mai bine decât mulţi aşa-zişi istorici care au auzit şi ei câte ceva sau au citit prin cine ştie ce fiţuici despre enigmaticul şi cruntul fiu mijlociu al lui Vlad Dracul, ponegrit de duşmanii lui saşi din burgul Braşovului, care l-au prezentat lumii drept un vampir şi un ticălos. Adevărul este că Drăculea i-a miluit pentru slujbe credincioase pe cei 7 fii ai Hareşoaiei cu cu mari suprafeţe de pământ, cu munţi şi suhaturi să fie moşneni, oameni liberi şi să trăiască în obşte. Şi au fost puternici atâta timp cât au fost uniţi, lecţie pe care au învăţat-o în timp, şi nu fără suferinţe.
Dracula Fest, ediţia a treia, a început în 19 august printr-un simpozion istoric dedicat lui Vlad Ţepeş, la Căpăţâneni, în umbra cetăţii de la intrarea în defileul Argeşului, unde se spune că ar fi fost castrul lui Basarab I, cel care a retezat nasul trufiei regelui Carol Robert de Anjou, refăcut tocmai de cel comemorat. La eveniment n-a mai participat un Radu Florescu, venit din SUA acum 3 ani şi nici alte nume mari în presă, dar n-au lipsit Mişu Ştefănescu, descendent al întemeietorului Operei Române, o autoritate în heraldica medievală sau generalul Florian Tucă ori specialiştii de la Muzeul Judeţean. Comunicările lor au fost de ţinută şi extrem de interesante.

Imnul lui Vlad Ţepeş
        Text şi muzică: Sică Niţescu

Mulţi te-au ponegrit, Dracula,
Domn al Ţării Româneşti;
Cât e de uşor acuma,
Doamne-Vodă să huleşti.
  Tu ai pedepsit minciuna,
   Pe hoţi şi pe trădători,
   Lenea şi cu lăcomia
   Şi ai ţării vânzători.
Nu ai fost vampir tu, Doamne,
Sânge de om n-ai băut,
Pentru pace şi dreptate
Vodă Ţepeş te-ai bătut.
    Ai fost idol al dreptăţii,
    Ai iubit pe cei sărmani
    Şi doar vărfurile ţepei
    Dărui-t-ai la duşmani!
Iartă-i, Doamne, pe străini,
Că de sute ani în şir
Dintr-un idol al dreptăţii
Te-au transformat în vampir.
    Sus pe Argeş cetăţuia
    Te aşteaptă ca să vii,
     Te aşteaptă toată glia
     Să-i aperi pe-ai noştri fii.
Vino Ţepeş la cetate
Să fii tu legiuitor,
Să aduci dreptatea-n ţară
Azi te cheamă un popor.
Să notăm că autorul, Sică Niţescu, este unul dintre membrii grupului folcloric “Rapsozii Argeşului”, este născut, crescut şi trăieşte la Arefu.

Spectacol medieval

După simpozionul istoric, la baza Cetăţii lui Vlad Ţepeş s-a dezvăluit o placă prin care se marcau cei 465 ani de atestare documentară a localităţii. Seara a fost mare spectacol medieval susţinut de artişti profesionişti, iar turiştii care au urcat spre cuibul de vulturi au fost întâmpinaţi de cruntul voievod, de ţepe, eşafoade şi au avut parte de senzaţiile tari pe care le-au visat, dar şi de oboseală din plin, căci numărul treptelor a depăşit 1.400.
În ziua de sâmbătă s-a desfăşurat un concurs de ciclism în creierul munţilor, iar în ultima zi, Casa de Cultură de la Căpăţâneni a găzduit un extraordinar spectacol muzical folcloric.
La final, viceprimarul Pavel Bârlă şi-a anunţat intenţia ca de anul viitor, pe baza unui nou proiect, să transforme Dracula Fest într-un festival naţional. Ceea ce înseamnă că poate obţine sprijin de la Ministerul Turismului şi nu numai. Supoziţia are contururi de certitudine numai luând în calcul faptul că reprezentanţi ai puterii judeţene au fost aproape de această ediţie, precum şeful Culturii, Sorin Mazilescu. Fără să ne mai ascundem după degete, trebuie să remarcăm că PDL ştie să se asocieze unor proiecte serioase şi să le transforme în reuşite pentru oameni!

Roxana MOLDOVAN

“Sunt mândru că sunt român!”

Posted in Uncategorized with tags , , , , on martie 26, 2011 by argesuldenord

Rapsodul popular Graţian Bădescu face din naţionalitate un titlu de nobleţe. Până acum a bătut destule ţări străine, încălţat în opinci şi înţolit în straie moştenite de la moşii lui, din nordul Văii Argeşului. Că s-a născut la Arefu, localitate care are pe blazonul sufletului Cetatea lui Vlad Ţepeş. Părinţii lui, Cezar şi Angela, şi-au purtat numele de împăraţi romani cu statornicia strămoşilor daci şi cu dragostea acelora de pământul natal. Au legănat copilăria lui Graţian şi a celorlalţi copii – Ion Dan, Mihail Cristian şi Elena Camelia – ca şi a celor cărora le-au fost dascăli la şcoala din sat, cu poveşti despre legendara Dobra Hareşoaia şi cei 7 fii ai ei. Care, pentru credinţa cu care l-au slujit pe enigmaticul voievod Vlad Ţepeş, în anul de jale 1462, au primit prin hrisov de danie domnească întinse pământuri pe dealuri şi munţi, ca să le fie ocină moşnenească în veacul vecilor.

Născut de Buna Vestire

Graţian Bădescu s-a născut la 25 martie 1960, zi în care credincioşii sărbătoresc Blagoveşteniile. În leagăn fiind, bunica îl adormea cu cântece bătrâneşti, pe care le fredona şi el. Mama Angela – Dumnezeu s-o odihnească în pace! – profesoară de muzică fiind, i-a descoperit talentul pentru muzica populară, iar fratele ei, regretatul Gelu Ciuculescu, i l-a cizelat. De la părinţi şi de la unchi a învăţat o lecţie de viaţă: harul fără muncă nu face doi bani! Şi acum Graţian retrăieşte tracul primei urcări pe scenă, care-l mai încearcă şi după atâta amar de vreme. Din ceaţa amintirilor se conturează momente din vremea în care încerca să cânte din frunză sau solz de peşte, ca oamenii mari, completându-se cu vocea în formare. Mai apoi, peste ani, a învăţat să cânte şi la cobză, de la maeştri ca Alexandru Buzatu, Marin Cotoanţă, Dan Voinicu-slătineanul, care-i e nepot lui Costel Gagiu – şi alţii…

Un artist modest, fără aere de vedetă

Deşi în casa unor intelectuali ai satului, lui Graţian nu i s-au deschis larg porţile viitorului din cauza asta. După absolvirea şcolii generale, a coborât din Arefu în Cetatea Basarabilor, la Liceul Forestier. În anul doi a bifat primul succes muzical la Concursul interjudeţean zonal din “Cântarea României”, unde a obţinut locul II la muzică populară. La 18 ani a obţinut premiul de popularitate la “Floarea de stâncă”, de la Rucăr. Atunci au început să i se deschidă drumurile, apărând în spectacolele tinerelor speranţe. A cântat cu Leontina Tănase, despre care a aflat că era fata Mariei Ciobanu, cunoscută acum drept Liliana Ciobanu, şi cu Daniela Cernea, actuala solistă de la “Doina Argeşului”. Steaua lui artistică urca pe boltă după fiecare festival folcloric. “Steaua Dunării” (Galaţi), “Florile Ceahlăului” (Piatra Neamţ, unde l-a cunoscut pe regretatul Liviu Vasilică, de care l-a legat o lungă şi durabilă prietenie, participând reciproc la evenimentele din ambele familii), “Laleaua de aur” (Piteşti), “Narcisa de aur” (Costeşti) şi altele. Între timp s-a căsătorit cu fata pe care o iubea şi Katy i-a dăruit două fete – Maria Graţiela, care-şi pregăteşte licenţa la teatru şi Ioana Andreea, elevă la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, din Bucureşti. Oriunde ar fi în lume, Graţian nu se simte singur, purtând în suflet cele trei flori de acasă, punctele de sprijin ale unei vieţi împlinite. Consacrarea artistică a venit în 1993, când la Festivalul “Maria Lătăreţu” de la Târgu Jiu a luat premiul II. Atunci marele premiu i-a revenit Victoriţei Lăcătuşu, iar locul I, lui Petrică Mîţu Stoian. Chiar dacă prezenţele la televiziune şi radio s-au înmulţit, modestia l-a oprit pe Graţian Bădescu să-şi ia aere de vedetă.
Şi-a desăvârşit pregătirea profesională cu şcoli tehnice, a lucrat mai bine de 18 ani la fostul UFET, apoi a trecut la Ocolul Silvic, ajungând şef al Districtului Silvic Buda-Oticu, pentru ca din octombrie 2010 să revină alături de soţie la Foresta Curtea de Argeş. Acum este student la Pedagogie Muzicală, în Piteşti, pentru că vrea să pregătească tineri talentaţi ca să păstreze identitatea naţională prin cântecul autentic popular.

“Rapsozii Argeşului”, ambasadorii cântecului popular

Prezenţă scenică deosebită, Graţian Bădescu este unul dintre ctitorii şi componenţii de bază ai cunoscutului ansamblu al Centrului de Cultură şi Arte din Curtea de Argeş. “În urma unor discuţii cu directorul Cristian Mitrofan, am pornit la drum cu Mitică Tavă, Gigi Iordăchescu, Dode Andrei, Codruţ Scurtu, Vasile Niţescu, Tudorel Boeru şi Nelu Grigorescu. După ce a plecat Tavă, în grup au mai venit Doru Zamfir, Ionel Işfan şi Ion Ungureanu. Puterea noastră vine din prietenia care ne leagă, astfel că am obţinut în ultimii ani recunoaşterea drept cel mai bun grup vocal bărbătesc din Argeş, anul trecut cu sprijinul directorului Mitrofan am scos primul CD şi acum tot dumnealui ne pregăteşte primul videoclip. Lumea ne cunoaşte şi ne identifică fără greş cu Curtea de Argeş, iar noi ne mândrim să-i fim ambasadori oriunde în lume!”, mărturiseşte cu emoţie Graţian Bădescu. Cele două fete care-i poartă numele i-au moştenit şi talentul interpretativ. Maria Graţiela a ales însă teatrul şi vrea să facă o şcoală de vară în oraşul nostru, convinsă că există tineri înzestraţi pentru scenă. Ioana Andreea a ales calea nemuririi sunetelor pe pânză, iar părinţii şi bunicul Cezar au avut inteligenţa să nu le reteze fetelor aripile viselor…

“Am înghiţit o muscă şi mi-am pierdut solzul de peşte…”

Ca orice artist de valoare, are o sumedenie de amintiri din turnee. “Eram prin 1985, în Cehoslovacia… Pe scenă fiind, pregăteam un final apoteotic al melodiei, când mi-a intrat o muscă-n gură. Am tras-o-n piept cu aerul şi nimeni n-a observat nimic, totul a fost în regulă, mi-a ieşit planul, spectatorii şi-au rupt palmele aplaudând, eu am fugit în culise ca să beau pe nerăsuflate un litru de apă, icnind să dau afară scârboasa zburătoare ajunsă în stomac şi căznindu-mă să mă conving că arta cere sacrificii şi să uit ce mi se întâmplase… Altădată, prin ‘91 sau ‘92, în Franţa, am pierdut solzul din care cântam, pe scenă. M-am forţat să cânt perfect, mi-a zburat, n-aveam altul, am îngenuncheat să-l caut, spectatorii credeau că asistă la un ritual, coregraful Ilie Stelian şi-a băgat căluşarii şi cum îi împiedicam, striga la mine: “Ieşi, bă’, afară!…”. De ieşit am ieşit, însă numai după ce mi-am recuperat solzul de peşte, că nu mai aveam altul… Au fost o sumedenie de chestii caraghioase şi prima care îmi vine acum în minte e scena, din alt turneu, când m-am trezit clănţănind din dinţi pe un hol, dimineaţa, după ce colegii mă scoseseră cu pat cu tot din cameră, profitând de oboseala mea”, zâmbeşte Graţian, rememorând scenele trăite de-a lungul timpului.

Regrete şi planuri de viitor

Rapsodul popular regretă faptul că a avut o întrerupere în cariera muzicală, prin ‘97-’98, ca şi faptul că a început să o trateze la modul profesionist cam târziu. Dispariţia prematură a unchiului Gelu Ciuculescu a fost o lovitură dură. “Vino, domnule, cât mai sunt pe picioare, ca să lucrăm împreună nişte piese, căci degeaba mă vei căuta postum!”, l-a invitat prof. Gheorghe Piele cu umoru-i sec, atât de apreciat de prietenul Ciuculescu, care-l mai “pişca” pentru un anume imn închinat cândva “iubitului conducător” Ceauşescu.
Şi mai regretă Graţian faptul că a pierdut-o pe bunica, un adevărat tezaur de cântece vechi. În compensaţie, a găsit vreo 300 piese vechi imprimate de Alexandru Mica de-a lungul anilor, din care destule au fost uitate şi merită să fie reactualizate. În 2006 a scos primul său album, “Trei mândruţe mi-am iubit”, cu 20 piese, ar putea să mai iasă pe piaţă şi cu altele, dar costurile îi depăşesc deocamdată posibilităţile. Prin 1993 a ratat un moment crucial din cauza zăpezii care l-a împiedicat să ajungă în Chişinău, unde urma să i se asigure imprimări muzicale. A avut oferte să rămână în străinătate, dar le-a declinat, căci are rădăcinile adânc înfipte în pământul natal al Argeşului, unde se simte acasă. A văzut Belgia, Turcia, Croaţia, Grecia, Rusia, Italia, dar nicăieri nu s-a simţit mai la locul lui decât la Poiana lui Mai, din satul natal sau în umbra Mănăstirii Argeşului, a Bisericii Domneşti ori a ruinelor de la Sân Nicoară. C-aşa-i românul adevărat…

Vladimir ALBU

Paradis turistic pe Valea Argeşului

Posted in rural with tags , , , on iulie 30, 2010 by argesuldenord

După 1990, câteva spirite vizionare au insistat pe ideea dezvoltării turismului pe această vale istorică. Lucrurile s-au mişcat însă greu, pentru că au existat mari interese ca Valea Prahovei să nu fie concurată de o zonă cu considerabil potenţial, inclusiv în ceea ce priveşte monumentele istorice şi de cult. În ultimul timp însă, visele de ieri încep să prindă contururi reale, mai ales după lansarea Master-planului judeţean pentru turism. Biserica Domnească, Mănăstirea Argeşului, Cetatea lui Vlad Ţepeş, Barajul Vidraru, Transfăgărăşanul – sunt numai câteva puncte de sprijin ale acestui proiect generos, care include două staţiuni montane în zona Muntelui Ghiţu, la Moliviş, respectiv la Cumpăna. Ambele locaţii sunt situate pe teritoriul comunei Arefu, având o suprafaţă de peste 142.000 ha şi o populaţie de 2.780 locuitori la ultimul recensământ.
Autorităţile locale conduse de către primarul Gheorghe Stoican şi vicele Pavel Bîrlă au iniţiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş şi cu firme private pentru modernizarea accesului în zonele de interes prin telecabine. Totodată, se refac PUZ-urile şi se lucrează pentru parteneriate publice private, pentru că investiţiile estimative sunt de ordinul milioanelor de euro.

Brad Pitt va juca rolul lui Vlad Ţepeş

La intrarea în Defileul Argeşului, pe un vârf de munte se înalţă mândră o cetate de numele căreia se leagă multe legende. Una dintre ele spune că ar exista încă de pe vremea dacilor, iar alta că ar fi fost punctul de comandă al lui Basarab I, în noiembrie 1300, când l-a învins la Posada pe trufaşul rege maghiar Carol Robert de Anjou. Cea mai incitantă poveste este din vremea celei de a doua domnii a enigmaticului Vlad Ţepeş (1456 – 1462), învingătorul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Tradiţia locului spune că nepotul lui Mircea cel Bătrân i-ar fi pedepsit pe boierii vicleni să refacă zidurile cetăţii într-un interval de timp scurt, din Ajunul Paştelui până la Duminica Tomii. Cei rămaşi în viaţă au fost traşi apoi în ţeapă pentru necredinţa faţă de voievodul lor.
Se spune că aici s-ar fi retras Vlad Ţepeş după ce a fost trădat de boieri în 1462 şi ar fi fost înconjurat de turci. Scăparea i-a venit de la Dobra Hareşoaia şi de la cei 7 feciori ai ei, care i-au potcovit caii voievodului şi suitei sale invers, călăuzindu-i pe fugari peste Măgureaua Arefului şi peste munţi, în Transilvania. Drept mulţumire pentru slujbe credincioase, Vlad Ţepeş le-a făcut danie în pământuri şi păşuni întinse din Hareş (Arefu de astăzi). Pornind de la povestirile publicate de duşmanii săi, neguţătorii saşi din Braşov, scriitorul irlandez Bram Stoker a scris spre sfârşitul sec. al XIX-lea romanul “Dracula”, în care Vlad Ţepeş este prezentat ca un vampir veşnic însetat de sânge. Cinematografia a transformat acest mit într-un brand din care străinii au muls milioane, dacă nu miliarde de dolari. Anul trecut, la Casa de Cultură s-a ţinut un mare simpozion ştiinţific internaţional pentru reabilitarea voievodului martir, ucis prin trădare la cumpăna anilor 1475-1476. Acesta a fost urmat de o manifestare câmpenească – “Dracula Fest” – organizată pe Măgureaua Arefului, care îşi va avea ediţia a doua în 21 august 2010.
Punctul de atracţie ar putea fi starul hollywodian Brad Pitt, care va juca rolul lui Vlad Ţepeş într-o superproducţie cinematografică în care este posibil să joace şi actori români. La ora actuală nu se ştie dacă marele actor va veni şi cu soţia, Angelina Jollie. Cert este faptul că, dacă s-ar întâmpla aşa, ar fi o mare lovitură de imagine nu numai pentru arefeni, ci şi pentru Master-planul judeţean pentru turism.
Vladimir ALBU

Sub semnul lui Vlad Ţepeş

Posted in actualitate with tags , , , , on iunie 27, 2010 by argesuldenord

La jumătatea acestei luni s-a desfăşurat a doua ediţie a simpozionului internaţional “Vlad Ţepeş Drăculea – istorie şi mit”, la Casa de Cultură din Căpăţâneni, comuna Arefu. Aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, evenimentul a fost onorat cu prezenţa unor istorici respectaţi în lume, care au evidenţiat personalitatea enigmaticului voievod, care este poate cel mai cunoscut peste hotare dintre toţi cei care au purtat coroana Basarabilor şi prin mitul lui Dracula. Distorsionarea şi falsificarea adevărului istoric de către Bram Stoker prin romanul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, după ce a preluat total iresponsabil legendele duşmanilor săi saşi din perioada medievală, a creat o confuzie pe care istoricii nu reuşesc încă să o risipească nici după
un veac.
Cea de-a doua ediţie
a simpozionului dedicat învingătorului lui Mahomed al II-lea cuceritorul Constantinopolului, în vestita bătălie de noapte din 1462, a mai ridicat oarecum vălul pe anumite aspecte. iar locul de desfăşurare, în umbra cetăţii eroului neamului nostru a fost fost, de asemenea, simbolic ales. Primarul Gheorghe Stoican, vicele Paul Bîrlă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău şi toţi participanţii au subliniat necesitatea utilizării mitului Dracula pentru dezvoltarea turistică a aceste zone fascinante nu numai prin peisajele sale, ci şi prin trecutul legendar de lupte pentru păstrarea hotarului gliei străbune.
Roxana MOLDOVAN