Arhivă pentru albesti

Albeşti: Sava şi Popa merg mai departe

Posted in actualitate with tags , , , , , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Vasile Sava a lucrat toată viaţa în administraţia publică locală. Între 1990 şi 2000 a fost viceprimar, iar apoi, fără sincope, primar. Specialitatea casei rămâne jocul la mai multe capete şi diversiunile, dintre care cele mai sigure sunt asfaltările electorale. Din spirit de corectitudine, trebuie să spunem şi că este un campion la accesarea de fonduri europene pe proiecte. Apa şi canalizarea sunt în curs de rezolvare, gospodăriile din apropierea DN 7C au acces la gaze, astfel că realegerea sa a fost o formalitate. Din totalul de 15 consilieri locali, şi-a asigurat 10 pentru USL, astfel că va face legea şi în acest mandat, în care va fi secondat de un viceprimar ascultător, care nici nu-şi permite să viseze să-l concureze vreodată la postul de şef suprem local. Faptul că nici nu poate conta prea mult pe el, parcă nici nu mai contează, cât timp are spatele asigurat!
Lista consilierilor locali este următoarea: Gabriel Popa(viceprimar, foto), Răzvan Udrescu, Gheorghe Stoica, Ionel Oprea, Gheorghe Oproiu, Dan Boştină, Ion Radu, Virgil Zamfira, Aurel Dineţ, Corneliu Hulea (USL); Petre Popa, Ilie Stelian, Gheorghe Manea (PDL); Gheorghe Molea (PP-DD).
La începutul lunii iulie, o rupere de nori a făcut prăpăd la Albeşti, unde anumite zone au fost inundate. Intervenţia conjugată a oamenilor şi autorităţilor locale au înlăturat destul de repede urmele. Însă problema rămâne: de câte ori vin ploi repezi, viiturile fac pagube mari acolo unde primăria pare să ezite să ia măsurile care se impun pentru prevenirea dezastrelor…

Dan BASARAB

Lunga vară fierbinte a primarului albeştean Sava

Posted in rural with tags , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

La Albeştii de Argeş nu se simte criza, dacă e să judecăm după ceea ce se vede. În cursul lunii august s-a finalizat asfaltarea pe 5,8 km de drumuri din satele Pământeni şi Ungureni. Nu mai puţin de 11 uliţe au fost scoase din noroi. Lucrările continuă la Dobroţ şi Brăteşti, unde vor apărea reţele de apă şi canal. Toate costurile sunt acoperite prin fonduri europene de 2,5 milioane euro, obţinute pe un plan integrat de către primarul Vasile Sava. Termenul de finalizare este sfârşitul acestui an şi de aceea fiecare clipă bună de muncă este folosită la maxim.

Un om ambiţios

Aşa poate fi caracterizat omul care şi-a făcut din administraţia publică locală o carieră, pentru că i s-a dedicat trup şi suflet dinainte de 1989. În perioada 1990-2000 a fost viceprimar, după care a fost ales ca şef al comunităţii locale şi nu i-a dezamăgit pe cei care i-au acordat încrederea. A priceput destul de repede că bugetul local nu-i permite să facă investiţiile visate şi s-a orientat spre accesarea fondurilor europene. N-a reuşit din prima, dar a fructificat experienţa câştigată, şi-a format echipă, a găsit o firmă de consultanţă serioasă şi roadele colaborării n-au întârziat să apară: în numai câţiva ani a ajuns un adevărat campion pe zona de nord a judeţului la accesarea fondurilor europene de investiţii pentru Albeşti. A dat dovadă de răbdare de fier în ceea ce priveşte implementarea proiectelor prin străbaterea circuitului birocratic făcut parcă anume pentru a te determina să renunţi. “Nu poţi fi un primar bun dacă eşti un om sărac, pentru că numai pentru obţinerea finanţărilor faci mii şi mii de kilometri pentru avize şi îndeplinirea formalităţilor şi de cele mai multe ori costurile le acoperi din buzunarul propriu”, mărturiseşte onest Vasile Sava, cu satisfacţia datoriei împlinite.
Acum mai are un proiect aprobat pentru o extindere de canalizare pe 15 km, componentă a unui proiect în derulare încă din 2010, practic un bonus obţinut la mare concurenţă, fiind un caz aproape unic pe ţară. De asemenea, va recupera prin împăduriri 9 ha pământ degradat prin plantare de arbori şi va finaliza platformele de colectare a gunoiului de grajd generale şi individuale de la Albeşti-Ungureni şi Brăteşti. Acolo s-a intrat deja în faza predării amplasamentelor şi a achiziţionării utilajelor necesare.

Planuri de viitor

Nemulţumirile nu-l ocolesc nici pe Vasile Sava. Una dintre cele mai agasante este cea care ţine de nepunerea în funcţiune a reţelei de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor sătenilor. Şi aceasta deoarece nu s-a întrunit numărul necesar de abonaţi pentru ca reţeaua să fie rentabilă pentru distribuitor. De altfel, primarul are în plan asigurarea independenţei energetice a comunei prin arderea gunoiului menajer şi prin instalarea unor panouri voltaice. Ca un bun gospodar ce este, Sava vrea ca în locul ales pentru acele panouri să amenajeze şi o seră de mari dimensiuni, care să aducă fonduri suplimentare la bugetul local. Calea vizată pentru acest proiect este aceea a unui parteneriat public privat cu firme din Italia cu care există deja contacte exploratorii.
Valorificarea potenţialului turistic montan n-a fost nici ea neglijată. Comuna are la Otic, mai sus de Molivişu, unde se va face o staţiune turistică, o suprafaţă de teren care se pretează unor pârtii de schi şi nu numai. Varianta este în studiu, mai ales după ce au demarat lucrările pentru construirea unor micro-hidrocentrale pe cursul de apă din zonă. Acestea au stârnit proteste din partea ecologiştilor, care acuză investitorii de dezastru ecologic, astfel că mai întâi trebuie analizat cu mare atenţie impactul ecologic al respectivelor lucrări şi gradul de atractivitate al zonei pentru eventualii turişti. Deocamdată eforturile se concentrează pe finalizarea lucrărilor care au ca termen 1 ianuarie 2012.

Mândria de a fi albeştean

Aceasta răzbate din fiecare gospodărie din comună, unde domneşte ordinea şi de unde sunt scoase la poartă spre vânzare cele mai atractive produse, începând cu legumele şi fructele şi terminând cu ţuica, mierea sau plantele medicinale. În ultimii ani, la Albeşti s-a revitalizat cultivarea căpşunelor, care era pe cale de dispariţie după ce comuna avea o solidă reputaţie în domeniu. Suflul nou al vieţii imprimat de Vasile Sava localităţii i-a determinat pe mulţi fii ai satului să revină acasă de la oraş, pentru că au la îndemână facilităţile necesare pentru a-şi dezvolta mici afaceri şi a trăi pe picioarele proprii mult mai bine decât ca angajaţi ai altor patroni. În plus, impozitele sunt mai mici decât cele de oraş, iar oamenii inteligenţi ştiu să fructifice avantajul apropierii de Curtea de Argeş. Investiţiile din ultimii ani au crescut şi preţul terenurilor de la Albeşti care, în funcţie de zonă, merg pe o medie de la 10 la 15 euro/mp. Iar cel mai mândru dintre toţi oamenii din comună este, desigur, primarul Vasile Sava, pentru că este artizanul schimbărilor în bine, care au adus localitatea natală mai aproape de Europa. Şi exemplul cel mai bun este în satul său natal, Brăteşti, unde tot pe o finanţare europeană de 500.000 euro s-a reabilitat şcoala, astfel că la primul clopoţel din această toamnă, copiii care vor intra în clase vor avea condiţii de oraş, dacă nu chiar superioare şi un superb teren de sport sintetic, iluminat şi pe timp de noapte. Asta ca să nu mai vorbim despre captarea de apă prin două puţuri de mare adâncime care va aduce lichidul vital la robinetele din curţile şi casele sătenilor în viitorul foarte apropiat. Care, oricât ar părea de curios pentru alţi oameni care locuiesc prin comunele din jur, sfidează criza. Şi asta datorită faptului că au un primar care refuză să creadă în existenţa imposibilului!

Vladimir ALBU

Parohia Dobroţ din comuna Albeşti de Argeş şi-a sărbătorit hramul

Posted in religie with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Înalt Prea Sfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop de Argeş şi Muscel a oficiat sfânta liturghie arhierească alături de un important sobor de preoţi şi diaconi, fiind prezenţi foarte mulţi credincioşi veniţi din toate satele comunei. Biserica cu hramul “Naşterea Maicii Domnului” din parohia Dobroţ a fost construită în locul unei biserici din lemn, în perioada 1982-1983, fiind sfinţită în data de 22 mai de PS Gherasim, pe atunci episcop al Râmnicului şi Argeşului. Pictura din interior a fost realizată în tehnica fresco de pictorul Ioan Anghel, din Curtea de Argeş. În această parohie din comuna Albeşti de Argeş, în cei douăzeci şi cinci de ani de arhierie, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Calinic a săvîrşit până în prezent de nouă ori sfînta liturghie arhierească. Parohia numără în prezent 220 familii şi are peste 650 credincioşi.
Roxana MOLDOVAN

Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

Posted in rural with tags , , , , , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU