Arhivă pentru AFDPR

Simpozion internaţional dedicat Experimentului Piteşti

Posted in Eveniment urban with tags , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Vineri, 1 octombrie va începe a X-a ediţie a simpozionului dedicat reeducări prin tortură a deţinuţilor politici anticomunişti, despre care laureatul Premiului Nobel, Alexandr Soljeniţîn, spunea că a fost “cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”. Experimentul a debutat în puşcăria de la Piteşti la 6 decembrie 1949, în ziua prăznuirii Sf. Nicolae şi s-a extins şi în alte lagăre de exterminare din ţară, prin care au trecut 1.000.000 români, dintre care au murit cam 300.000. Reeducarea prin tortură orchestrată de fostul legionar Eugen Ţurcanu (1925-1954), la ordinele fostului şef al Securităţii, gen. Alexandru Nicolschi, agent sovietic, condamnat de regimul Antonescu şi eliberat după 23 august 1944, a avut 101 victime, potrivit documentelor Fundaţiei Culturale MEMORIA. Ideea de bază a reeducării era autodemascarea externă, internă şi publică, trepte obligatorii ale torturilor inimaginabile, cu bătăi şi umilinţe, inclusiv ingurgitarea propriilor fecale pentru a-l trece pe deţinutul chinuit în rândul torţionarilor, cu misiunea de a-şi reeduca tovarăşii de suferinţă. Un soi de homo homini lupus – omul lup pentru om – adus din vremurile medievale în cele contemporane. După 3 ani, când “a răsuflat” povestea, s-a declanşat o anchetă internă care a închis gura lumii prin condamnarea şi executarea lui Ţurcanu, la Jilava, în 17 decembrie 1954, împreună cu alţi 16 acoliţi.

Aristide Ionescu, un martor peste timp

Membru al unei familii martire anticomuniste, condamnat politic la 4 ani în 1949, ajuns paria, deşi era dublu licenţiat, vicepreşedinte al Fundaţiei MEMORIA, membru al AFDPR şi iniţiator al simpozionului internaţional de la Piteşti, care şi-a propus să spună lumii adevărul istoric despre acea perioadă în care a fost asasinată elita românească – acesta este Aristide Ionescu, supravieţuitor al reeducării din sinistra închisoare de la Gherla, dar care trecuse şi pe la Piteşti, în vremea de glorie a lui Ţurcanu. Vina sa era că a sprijinit partizanii anticomunişti din Muntele Arnota, în Vâlcea. Dovezile slabe l-au scutit de la o pedeapsă mai mare, dar i-au făcut viaţa un calvar lui şi familiei sale. Ion Ionescu – tatăl – categorisit chiabur, a fost arestat şi silit să-şi doneze averea de la Ştefăneşti; Ilie, fiul său, viticultor, a primit 7 ani de închisoare; Sevastiţa, soră, preoteasa lui Ilie Bodescu, a fost obiectiv de urmărire şi presiune pentru Securitate; Florin, preot la Piatra Olt, arestat şi condamnat în 1955 pentru propagandă duşmănoasă la 1 an de puşcărie; Alexandru şi soţia Elisabeta, arestaţi la Iaşi şi eliberaţi din lipsă de dovezi după luni de zile; Anton, cel mai mic dintre fraţii Ionescu, student, în urma torturilor îndurate la Bucureşti, a ajuns la Spitalul nr. 9, după care a fost arestat, judecat şi condamnat pentru găzduirea unui fost coleg de liceu, membru al Rezistenţei anticomuniste.
Aceasta este în mare povestea tristă a unei familii româneşti de acum 60 ani. Veniţi la Piteşti vineri, 1 octombrie, şi veţi afla istoria adevărată a acelor ani întunecaţi. Aceasta trebuie cunoscută şi recunoscută de noi toţi, pentru a nu se repeta!
Eva ADAM