Arhivă pentru adrian miutescu

Sponsor la “Întâlnirea fiilor satului Poenărei”, Ştefan Lăzăroiu – un om între oameni!

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , , , on august 31, 2012 by argesuldenord

În august 2011, la cea de a VIII-a ediţie a evenimentului ctitorit de către Virgil Baciu, prietenul său, Ştefan Lăzăroiu anunţa public că va prelua ştafeta de la Nicu Stoian şi va fi sponsor anul acesta. Probabil că unii, care-l cunoşteau mai puţin, au crezut că făcea o declaraţie de politician, mai ales că nu-şi ascundea intenţia de a candida la un post de parlamentar în colegiul de nord. Lăzăroiu a ştiut să aştepte, pentru a-şi dovedi seriozitatea, un an de zile. Din respect pentru adevăr, trebuie să spunem şi că Virgil Baciu se angajase ca ediţia din acest an s-o organizeze din postura de primar al comunei!

Oameni de cuvânt

“Când am primit invitaţia de la Virgil, i-am spus că aş veni la Poenărei cu aceeaşi plăcere şi pioşenie dintotdeauna, dacă nu m-aş teme că-mi rup maşina. M-a asigurat că nu mai e cazul şi că acum drumul arată ca unul asfaltat. Nu prea l-am crezut, dar nu puteam lipsi de la eveniment. Când am văzut cum arăta drumul modernizat de Virgil cu ajutorul lui Ştefan, am rămas fără cuvinte!… Apoi am realizat că oamenii serioşi, care au respect faţă de ei înşişi şi de cuvântul dat, aşa procedează. Cum să nu-i respecţi, mai ales în vremuri ca ale noastre, în care se iau multe angajamente, care se uită uşor?…” – spunea fostul primar de la Curtea de Argeş, prof. Gheorghe Nicuţ, care a fost la cârma oraşului din 1996 până în 2008.
“Fără ajutorul lui Ştefan Lăzăroiu, nu ştiu cum aş fi reuşit să mă descurc cu rezolvarea problemei acestui drum… Mi-a pus la dispoziţie gratuit utilajele necesare pentru a face o lucrare de excepţie, apreciată de toţi cei care au venit în 18 august la Poenărei şi nu numai. Apoi s-a ţinut şi de promisiunea sponsorizării sărbătorii satului nostru, fără să se bată cu pumnii în piept. De fapt, lumea din nordul judeţului îl cunoaşte de când s-a dovedit a fi un bun creştin, care a sponsorizat destule hramuri de biserici sau sărbători ale localităţilor. Ceea ce unii nu înţeleg este faptul că Ştefan Lăzăroiu sprijină conservarea tradiţiilor acestei zone a noastră, cu tot ce are mai specific identitatea comunităţilor locale. După cum alţii au observat, el mizează pe promovarea valorilor şi talentelor locale, ceea ce nu este deloc puţin lucru. Concluzionând, Ştefan este tipul de om de care avem cu toţii nevoie!” – mărturisea şi Virgil Baciu.

Veşnică pomenire martirilor luptei anticomuniste

Potrivit tradiţiei, programul evenimentului a debutat cu slujba de pomenire a celor căzuţi în lupta cu ciuma roşie în urmă cu mai bine de 60 ani. La Râpile cu Brazi, de la Poenărei a fost ultimul adăpost al “Haiducilor Muscelului” – grupul de rezistenţă al fraţilor Arnăuţoiu, căzut în urma trădării. Tribunalele comuniste au pronunţat sentinţe de peste 1.000 ani de puşcărie pentru participarea la mişcarea anticomunistă din nordul Argeşului, precum şi condamnări la moarte. Printre cei executaţi la Jilava, în 19 iulie 1959, s-au numărat şi fii ai satului Poenărei – preoţii ortodocşi Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu (tatăl reputatului istoric din zilele noastre), învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu. Aceştia au fost come-moraţi în biserica din sat, sfinţită în 1943 şi având hramul Sf. Paraschiva, în prezenţa rudelor şi urmaşilor, dar şi a prietenilor acestora, care an de an s-au obişnuit să vină pentru a fi alături de poenăreni în prima sâmbătă de după prăznuirea Adormirii Maicii Domnului.

Petrecere câmpenească şi foc de tabără

După cinstirea martirilor, a urmat serbarea câmpenească din curtea şcolii din sat, care adăposteşte şi muzeul îngrijit cu mare grijă de Costel Samoilă, un artist şi un literat de o factură cu totul deosebită. Ceea ce merită să fie remarcat este faptul că Virgil Baciu n-a implicat instituţia pe care o conduce în organizarea evenimentului, ci a preferat sprijinul prietenilor, dintre care s-au remarcat cei din familia Sorinel Păunescu. Aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, cine a avut plăcerea de a participa, a fost primit cu braţele deschise, ca primarul Nicolae Barbu de la Valea Iaşului sau ca omologul din Corbu, judeţul Olt, Constantin Dinuţ, venit cu ansamblu de dansuri şi jocuri populare, din care s-au evidenţiat căluşarii în mod deosebit. Dar nici localnicii nu s-au lăsat mai prejos, ţinând ştacheta calităţii ridicată prin Ruxandra Ungureanu (4 ani), Nineta Baciu (12 ani), Ana Bîrdici, “copilul orchestră” David Sturzeanu, colegul său de generaţie, Precup, care cântă la două fluiere sau Nicu “Fluieraşul” Cătănoiu, precum şi un ansamblu al pensionarilor din Piteşti – toţi aplaudaţi cu căldură de cei prezenţi, printre care se regăsea şi familia fostului deputat Adrian Miuţescu.
Maestra de ceremonii, actriţa Doina Ghiţescu, a fost la fel de inspirată cum şi-o aminteau participanţii la ediţiile precedente, menţinând buna dispoziţie până târziu, în noapte, când s-a aprins rugul din cetină, în jurul căruia s-a încins tradiţionala horă. Până atunci fusese lansată ediţia din acest an a revistei “Poenărei, străbună vatră natală”, iar cei prezenţi dăduseră din plin cinstirea cuvenită bucatelor şi băuturilor tradiţionale din rândurile cărora nu lipsiseră brânza de burduf, sărmăluţele (cu bonus, gulaşul de curcan), mititeii şi frigăruile sau vestita ţuică de Poenărei ori berea rece ca gheaţa, numai bună să stingă setea celei mai călduroase veri din ultima jumătate de secol.  Trebuie, de asemenea, remarcat faptul că participarea din 2012 a fost cea mai bogată, dar care poate fi depăşită anul viitor, la ediţia jubiliară, la care cei mai mulţi şi-au dat deja întâlnire. Dar nu înainte de a ura din suflet“La Mulţi Ani, Poenărei!”

Eva ADAM

Poenărei, satul cu tinereţe fără bătrâneţe

Posted in POENĂREI with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on august 27, 2011 by argesuldenord

Cine s-a ostenit să urce “drumul Golgotei” pe lângă troiţa care marchează intrarea pe calea pietruită din ordinul premierului Armand Călinescu acum mai bine de 70 de ani, a putut înţelege de ce actualul primar din Corbi nu-i poate călca pe urme. Şi asta nu pentru că Mihai Ungurenuş nu are şcoala celui asasinat de legionari sau pentru că el poate socoti că dacă şi-a pus nume ca erou al străzii lui, şi-a făcut datoria de mandatar al administraţiei publice locale, ci pentru că nu are sufletul marelui dispărut. Care, probabil, niciodată n-ar fi putut spune că face ceva pe 20 de voturi din Poenărei!… Şi de aceea preferă să lase drumul spre “piciorul de Paris” din perioada interbelică să fie un chin pentru oricine vrea să ajungă la biserica vegheată de un brad înalt, tăiat ca un palmier. Dar cei cu inima curată nu se tem de asemenea omeneşti răutăţi şi în prima sâmbătă după sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, vin la întâlnirea fiilor satului care peste câţiva ani va împlini o jumătate de mileniu de la prima atestare documentară. Care s-a consemnat printr-un hrisov emis de cancelaria domnească a ginerelui ctitorului Mănăstirii Argeşului, Radu de la Afumaţi, la anul 1528 după naşterea Mântuitorului. Şi care a dat oameni de seamă în toată existenţa sa multiseculară, pe care urmaşii îi pomenesc cu mândrie pentru a-şi justifica fără putere de tăgadă nobleţea neamului. Grigore Poenăreanu a cinstit numele satului natal la 1833, când era alături de Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu, Constantin Aristia şi alţi patrioţi când s-a înfiinţat Societatea Filarmonică, edificiu al culturii naţionale a vremii; dr. Ion Mitulescu a fost unul dintre savanţii care studiau la Berlin bacilul lui Koch, pentru a stopa tuberculoza, boală mortală spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Sunt numai două exemple dintre multele care pot fi oferite dintr-o suflare de oricare dintre consătenii prezentului.
Şi tot la Poenărei a fost şi ultimul adăpost al rezistenţei antibolşevice din deceniul 1948-1958, la Râpile cu brazi, unde-şi duraseră în trupul muntelui punct de retragere din faţa urgiei trupelor Securităţii. De acolo i-a scos pe partizani numai trădarea celor în care aveau încredere, repetând parcă povestea arginţilor lui Iuda şi provocând calvarul a sute de oameni care nu acceptau ideea stăpânirii lor de ciuma roşie. Lângă Biserica “Sf. Paraschiva”, durată pe temelii vechi între 1938 şi 1943, când a fost sfinţită (potrivit pisaniei de la intrare), pe str. Învăţător Popescu, poate fi găsită fiica martirului, Gina şi soţul ei, Alexandru Marinescu, participant la mişcarea de rezistenţă de la mijlocul secolului trecut, care a cunoscut calvarul reeducării de la Piteşti, executată de fostul legionar Eugen Ţurcanu şi ciracii săi convertiţi şi transformaţi în slugi ale cozilor de topor ce acţionau la ordinele stăpânilor de la Lubianka moscovită. “Adevărata istorie a rezistenţei încă nu s-a scris, pentru că există încă interese pentru a o falsifica. Trebuie să ieşim odată pentru totdeauna din minciună!”, spune Alexandru Marinescu, fratele studentului medicinist ucis gratuit de fraţii Arnăuţoiu de teama de a nu fi trădaţi, după cum aţi aflat din paginile ziarului nostru din studiul realizat de prof. Daniel Dejanu.

“Veşnica lor pomenire!”

Prin cimitirul bisericii forfoteau femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în straie cernite, care aprindeau lumânări la mormintele celor dragi, ca să le lumineze calea veşniciei şi mai smulgeau pârdalnicele de buruieni care ameninţau să sufoce florile. La poarta sfântului lăcaş, Costel Samoilă, înveşmântat cu cămaşa pe care o purtase tatăl său în ziua nunţii, îi întâmpina cu braţele deschise pe oaspeţi. Acad. Gheorghe Păun, profesorii domnişani Ion C. Hiru şi George Baciu, cei argeşeni Constantin Voiculescu şi Daniel Dejanu, arefeanul Cezar Bădescu, fostul deputat liberal Adrian Miuţescu, precum şi fostul primar din urbea Basarabilor, Gheorghe Nicuţ, împreună cu li-derul democrat-liberal Ştefan Lăzăroiu, primarii Nicolae Smădu (Domneşti), Emil Simion (Brăduleţ), Cornel Berevoianu (Nucşoara) şi mulţi alţii, dar nu şi primarul comunei Corbi, Ungurenuş, reţinut de cine ştie ce omeneşti pricini… Un sobor format din 4 preoţi de la parohiile comunale a oficiat slujba de pomenire a martirilor împuşcaţi de comunişti la Jilava – preoţii Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu – precum şi alţii din familii care au suferit prin lagărele de exterminare sau li s-a întors acasă numai numele, dar nimic nu le-a putut şterge amintirea din memoria celor care i-au iubit. “Vin aici cu pioşenie şi cu un oarecare sentiment de vinovăţie, deşi la vremea aceea eram numai un copil…”, mărturisea prof. Nicuţ. Cu ochii înlăcrimaţi, pierduţi în negura amintirilor unde întrezăreau umbrele comemoraţilor dragi, au ascultat cei mai mulţi dintre cei prezenţi “Veşnica pomenire”, păstrând legătura ritualică prin atingerea veşmintelor preoţilor sau a celor care ţineau tava cu colivă.

Revista satului

Respectând tradiţia stabilită la prima întâlnire a fiilor satului, şi la cea de a opta s-a lansat revista “Poenărei – străbună vatră natală”, fondată tot de Virgil Baciu şi apărută prin grija colectivului coordonat de către istoricul Grigore Constantinescu, care a şi prezentat-o extrem de inspirat, cu mândria unui părinte pentru odrasla sa. Şi avea şi motive, căci este una de excepţie, atât ca formă, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul bogat în informaţii din toate domeniile de interes, de la istorie la medicină populară sau de la religie la folclor local – detaşându-se bijuteria baladei “Mioriţa musceleană”, despre care nu se mai ştie nici măcar numele celui care a cules-o… Şi astfel, după ştiinţa noastră, Poenărei rămâne singurul sat din România care are o revistă proprie prin care îşi afirmă autoritar identitatea. (Cam atunci a apărut şi primarul comunei, ca un om important ce este şi care trebuie să se lase aşteptat, dând parcă mesajul că toată lumea îi datorează respectul primordial acordat de bunii creştini numai sfintelor moaşte ale unei administraţii publice locale tot mai prăfuite, eşuate între prea multe eşecuri succesive. Ca un tataie deştept ce se află, a dat de înţeles că simte primejdia pierderii popularităţii într-un mod uniform accelerat…).

“Celebrităţi din negura uitării”

Acesta este numele enciclopediei în două volume realizată de Ion C. Hiru şi de colaboratorii săi, dintre care îi amintim pe George Baciu, Grigore Constantinescu, Constantin Voiculescu şi Daniel Dejanu (recenzorii care au şi prezentat-o), Paul Cruceană şi alţii. Lucrarea monumentală cu peste 1.000 pagini este deja motiv de critică invidioasă, în ciuda scopurilor nobile de a păstra vie flacăra conştiinţei valorilor naţionale, şi a rotunjit cum nu se poate mai fericit componenta culturală a evenimentului, aşa cum se întâmplă de obicei. Autorul a dăruit unor apropiaţi exemplare din cartea sa, care au fost primite cu recunoştinţă, prilejuind chiar şi un gest populist al primarului localnic, care anunţa că o va dona bibliotecii instituţiei, dar a lăsat-o moartă când a aflat că Ion C. Hiru va face el însuşi asemenea gest pentru toate bibliotecile comunale din zonă.
Seniorul dramaturgiei româneşti contemporane a venit la Poenărei pentru a-l întâlni pe acad. Păun şi a fost încântat de modul în care a fost primit, ca un fiu al satului, cu o diplomă de onoare acordată în numele organizatorilor de către Virgil Baciu. Paul Everac le-a vorbit celor prezenţi cu înţelepciunea celui care a trecut la viaţa lui prin trei dictaturi, începând cu cea a regelui Carol al II-lea şi sfârşind cu aceea comunistă a lui Nicolae Ceauşescu, despre necesitatea de a-şi asuma destinul cu seninătate şi de a încerca să se pună în slujba semenilor pentru a construi viitorul pe care toţi îl visează pe temelii durabile.


De curaj adevărat au dat dovadă cei care au rămas…

nu noi cei care am plecat în lumea largă. Ei au îndurat lipsuri, mizerie şi umilinţe, păstrându-şi speranţa că vor apuca ziua în care totul se va schimba. Eu am părăsit o situaţie materială bună şi mina de aur a uşilor deschise la toate nivelurile, am ajuns în Franţa şi mi-am construit de-a lungul anilor o nouă viaţă. Tot timpul visam însă la vacanţele petrecute la Poenărei, la bunici şi rude şi acum sunt fericit că am revenit aici!”, spunea Viorel Bindea, vestitul om de cultură şi de televiziune, care a revenit în satul natal însoţit de medicul generalist Gilles Galliez, amândoi primind diplome de onoare înmânate de ctitorul evenimentului, Virgil Baciu.

Respect senectuţii

Tot fondatorul publicaţiei noastre a reuşit să-i surprindă plăcut pe înţelepţii satului, care au împlinit vârsta de 65 ani, când le-a înmânat pe lângă diplome, şi câte un plic cu bani, ca un semn de respect pentru vârstă şi ca ajutor pentru rezolvarea unor probleme cotidiene în aceste vremuri atât de sărace la suflet. Expunerea motivaţiei a rostit-o cu glasul gâtuit de lacrimile emoţiei autentice, impresionând auditoriul, mai puţin pe primarul Mihai Ungurenuş, deşi în mod evident nu avea nevoie de ceva de la cel pe care-l socoteşte de ani buni cel mai mare adversar politic. De altfel, dumnealui fusese deranjat de cererile localnicilor pentru aducerea drumului în starea de a fi circulat şi branşarea la reţeaua de apă potabilă. Replica sa, taxată dur de cei prezenţi, a fost aceea că ar fi trebuit ca plicurile să fi fost ceva mai consistente. “De ce n-a contribuit şi primăria?… Ne-am săturat de vorbe goale!” – s-au auzit şoapte scrâşnite în biserică. Virgil Baciu a reuşit să treacă peste momentul penibil rostind numele consătenilor premiaţi. Ion Vlad, Aurelia Diaconu, Maria Păunescu, Paraschiva şi Aurel Leaşu, Gheorghe Grigorescu, Maria Dragomir – sunt câţiva dintre cei chemaţi în faţa altarului.
Virgil Baciu a anunţat că după 7 ani a predat ştafeta organizării evenimentului finului său din Olteniţa, Nicu Stoian, care lucrează de ani buni la Barcelona, în Spania. Anul viitor, continuitatea va fi asigurată de prietenul Ştefan Lăzăroiu, care şi-a propus să-i dea amploare superioară în 2012.

Cea mai grozavă petrecere câmpenească

Suflul nou adus de Nicu Stoian a fost evident la petrecerea gândită ca pe vremea dacilor, desfăşurată în curtea şcolii din sat. Actriţa Doina Ghiţescu a dat încă o dată recital la iarbă deschisă, fiind inspirată în toate momentele sale, având replică şi dând dovadă de certe calităţi muzicale. Surpriza cea mare i-a făcut-o lui Gilles Galliez, când i-a interpretat în limba maternă un şlagăr lansat de Dalida, determinându-l apoi să intre în duet pentru a cânta popularul “Aupres de ma blonde”, răsplătit cu aplauze furtunoase. “Vive la Roumanie!”, a strigat entuziasmat francezul iar replica a fost spontană: “Vive la France!”
Tot Doina Ghiţescu l-a convins pe fostul deputat liberal Adrian Miuţescu să se ridice de la masa unde se simţea foarte bine lângă Ştefan Lăzăroiu pentru a cânta romanţa “De ce oare eu te-am cunoscut”(tot în duet) şi chiar pe prof. Gheorghe Nicuţ, care aşa cum ne-a obişnuit, a impresionat cu “Foaie verde măr sălciu”, la care a fost acompaniat de Adrian Vişan, şeful formaţiei de la “Hanul drumeţului”, din Bucureşti. Acesta a fost coleg cu Doina Ghiţescu la Şcoala Populară de Artă cu ani în urmă şi a reîntâlnit-o la Poenărei, ca şi pe vechiul amic Doru Beca, primul aromân stabilit în satul de pe valea Râului Doamnei, pentru care a cântat un cântec în limba sa, ridicând lumea de la mese într-o horă parcă fără de sfârşit…
Nici colegii săi nu s-au lăsat mai prejos şi au fost de-a dreptul strălucitori – solista de muzică populară Elena Zambila, Pavel Ilie (Michael, muzică uşoară), Marian Gheorghe, zis Viteză (acordeon), Marius Vladan, zis Italianu’ (orgă) şi Alexandru Bălăioară, zis Artistu’ (vioară). La reuşita petrecerii şi-au dat concursul şi localnicii Nicoleta Claudia Bădoiu (care promite mult în muzica populară), “copilul orchestră” David Sturzeanu sau deja cunoscutul peste nu ştiu căte hotare de sat, Nicu “Fluieraşul“ Cătănoiu.

Prin hore şi dansuri din toate genurile muzicale, participanţii s-au scuturat de îngreunarea bucatelor sau băuturilor, dintre care n-a lipsit vestita ţuică de Poenărei, galbenă ca mierea, scoasă din pivniţele răcoroase unde dormitează prin butoaie de dud sau de stejar până-i vine timpul să-şi împlinească menirea de a bucura sufletele oamenilor. Ceea ce se petrecea acolo a întrunit şi aprecierile şefului Culturii argeşene, Sorin Mazilescu, originar din Coşeşti, pe care însă sarcinile de serviciu l-au chemat destul de repede la Arefu.
Virgil Baciu a distribuit şi diplome de onoare pentru ing. Nicolae Iuraşcu, Doru Bobi (Trustul Media Argeş Expres), Nicolae Stoian (sponsorul ediţiei), Doru Beca, Adrian Miuţescu, Vidra Partenie, Gabriela Dinică (soţia ilustrului dispărut, maestrul Gheorghe Dinică), Gheorghe Nicuţ (fostul primar din Curtea de Argeş, participant la toate ediţile), Dodică Păunescu, prof. George Baciu, Elena Picu şi Doina Ghiţescu. Pentru câteva ore, oamenii şi-au uitat grijile şi s-au distrat fără restricţii, poate gândindu-se şi la ce va fi anul viitor, când de organizare urmează să se ocupe Ştefan Lăzăroiu… Oricum, petrecerea a atins apogeul în momentul în care s-a aprins focul de tabără de-a dreptul ritual de acum şi s-a spart abia spre dimineaţă, pentru a se revigora câteva ore mai târziu, în cadru mai restrâns, pentru că şi la Poenărei mai sunt la preţ cele trei zile tradiţionale ale distracţiilor româneşti. Toţi şi-au urat bună revedere anul viitor, în locurile acestea minunate, care câştigă într-o zi din an tinereţea fără bătrâneţe a locurilor binecuvântate de Dumnezeu.

La Mulţi Ani, Poenărei!

Eva ADAM

Alina Gorghiu a adus acasă un simpozion pe teme de Justiţie

Posted in politica with tags , , , , , on septembrie 26, 2010 by argesuldenord

Deputatul liberal care şi-a făcut studiile liceale la “Vlaicu Vodă” a revenit acasă în ultimul week-end al lunii august împreună cu 50 studenţi la Drept şi cu 20 lectori, dar nu pentru a-şi vedea părinţii şi prietenii, ci pentru un simpozion pe teme de specialitate şi orientare profesională. Alina Gorghiu a fost primită cu braţele deschise de colegii de partid din Curtea de Argeş, care au strâns rândurile pentru a-i face pe oaspeţi să simtă cât mai bine. Costinel Vasilescu, Adrian Miuţescu şi Mădălin Marinescu au fost alături de Theodor Meleşcanu, Tudor Chiuariu şi celelalte personalităţi care au susţinut comunicări în cocheta şi moderna sală de la Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş.
La final s-a concluzionat că simpozionul şi-a atins pe deplin obiectivele propuse, în sensul că le-a fost de ajutor studenţilor în alegerea carierei. Totodată, s-au făcut şi propuneri interesante pentru modernizarea şi eficientizarea sistemului de împărţire al dreptăţii în România, care acum pare intrat într-o criză adâncă. Costinel Vasilescu şi-a exprimat speranţa că acest eveniment va fi organizat de Alina Gorghiu şi anul viitor tot la Curtea de Argeş. Vom trăi şi vom vedea.
Eva ADAM

Pentru asigurarea dezvoltării rurale durabile, fermierii din nordul Argeşului strâng rândurile

Posted in eveniment rural with tags , , , , , on iunie 27, 2010 by argesuldenord

În ultima zi de sâmbătă a lunii mai, Casa de Cultură din Domneşti a găzduit un eveniment care are toate şansele să devină istorie: adunarea generală de constituire a Asociaţiei Agricole ARGEŞUL de NORD, persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică, neguvernamentală şi independentă, reprezentând fermierii din zonă. Aceasta reprezintă rodul strădaniilor omului de afaceri Virgil Baciu, care a strâns alături de el un nucleu de oameni inimosi, conştienţi de necesitatea unirii oamenilor cu iniţiativă din domeniul agriculturii, pentru a accesa fonduri europene destinate acestui domeniu, cu scopul asigurării unei dezvoltări rurale durabile. Componenţa primului Consiliu Director este următoarea: Vigil Baciu – preşedinte director; Ion Cojocaru, Sorinel Păunescu, Gheorghe Dedinoiu – vicepreşedinţi; Adrian Iacob şi Dan Cujbescu – secretari, Corneliu Berevoianu – membru. Ca membri fondatori le-au fost alături următorii (în ordine alfabetică): Ion Midorel Bădescu, Mihai Bădescu, Dumitru Bobeanu, Gheorghe Cicu, Gheorghe Cîrstoiu şi Ion Săvescu.

“Două berze: semn bun!”

Aceasta a fost constatarea lui Emil Ştefănescu, venit cu soţia de la Valea Iaşului la eveniment, în momentul în care a văzut perechea de zburătoare într-un cuib din faţa bisericii din imediata vecinătate a Casei de Cultură. Trebuie remarcat faptul că printre numeroşii participanţi la eveniment s-au numărat agricultori de pe toate cele patru văi de râuri din zonă – Topolog, Argeş, Vâlsan, Râul Doamnei. N-a lipsit nici deputatul de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, din al cărui colegiu parlamentar fac parte majoritatea membrilor fondatori, dar nici predecesorul său, Adrian Miuţescu. Aşa cum era de aşteptat, a fost prezent şi fostul ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Dumitru Cosmescu, dar şi reprezentanţi ai forurilor de specialitate judeţene – Marius Stroescu (APIA), Florin Povarnă (DADR), Marius Jurubiţă (PRDP), Victor Călătoru (Camera Agricolă) şi alţii.
La intrarea în holul Casei de Cultură, participanţii au primit mape care includeau un expemplar al ziarului ARGEŞUL de NORD, programul manifestării, actul constitutiv – incluzând elemente din statul şi scopul asociaţiei, care au facilitat discuţii extrem de animate ce au precedat desfăşurarea adunării generale. Deputatul Mircea Drăghici s-a întreţinut cu primarul Nicolae Smădu, care n-a lipsit, deşi era extrem de ocupat cu pregătirea celei de a doua ediţii a zilei comunei Domneşti, desfăşurată a doua zi şi cu numeroşi cetăţeni care au ţinut să-i supună atenţiei problemele care îi frământau. Participanţii au avut ocazia să se cunoască mai bine la o cafea şi o răcoritoare oferite cu generozitate de organizatori şi să schimbe opinii pertinente din domenii de sctivitate, înainte să intre în cocheta şi răcoroasa sală care a găzduit evenimentul.

Agricultura – izvor de bunăstare

În cuvântul de deschidere, preşedintele Virgil Baciu a mulţumit participanţilor pentru prezenţă şi a expus scopurile înfiinţării Asociaţiei ARGEŞUL de NORD: exprimarea intereselor comune ale fermierilor din sectoarele zootehnice, pomicole, viticole, legumicole, de creştere a animalelor ş.a.m.d.; reprezentarea, promovarea şi protejarea intereselor acestora în faţa autorităţilor şi administraţiei publice; implementarea de practici moderne şi marketing specific producţiei agricole pentru concentrarea aprovizionării şi desfacerii pe piaţă a produselor obţinute; sprijin şi asistenţă tehnico-financiară pentru membrii, pentru obţinerea avizelor de funcţionare şi finanţarea activităţilor, inclusiv prin obţinerea unor fonduri europene de dezvoltare rurală pe baza unor proiecte şi planuri de afaceri; promovarea metodelor şi tehnicilor de producţie pentru o agricultură ecologică, menită să protejeze mediul; colaborarea cu alte asociaţii sau fundaţii pentru organizarea unor acţiuni comune de consultanţă şi asistenţă, precum şi realizarea unei baze de date privind relaţii cu astfel de organisme din ţară şi străinătate; colaborarea cu sindicate şi organizaţii inclusiv patronale pentru promovaarea intereselor membrilor asociaţiei şi accelerarea procesului de formare profesională; furnizarea de consultanţă şi consiliere membrilor şi sprijinirea implementării legislaţiei UE, precum şi promovarea activităţilor care nu contravin legilor în vigoare, pentru diversificarea gamei produselor comercializate.
Virgil Baciu a insistat pe puterea exemplului ca instrument de învingere a reticenţelor oamenilor care sfinţesc glia cu sudoarea muncii muncii lor şi a exemplificat prin companiile de distribuire de material săditor de calitate către gospodari, declanşate încă din cursul anului trecut. Dumitru Cosmescu le-a vorbit celor prezenţi despre experienţa implementării Programului “Fermierul”, care a dat rezultate mai bune în Ardeal, decât în Muntenia, despre “Centura verde” din jurul localităţilor şi despre alte proiecte generoase ce pot aduce beneficii pe toate planurile pentru membrii comunităţilor locale. “De astăzi, zona noastră are avantajul existenţei acestei asociaţii!“ Ideea a fost susţinută şi de deputatul Mircea Drăghici, de primarul Nicolae Smădu – care s-a declarat mândru că localitatea pe care
o conduce a fost aleasă pentru lansarea şi sprijinirea generosului proiect al ARGEŞULUI de NORD – şi de fostul deputat Adrian Miuţescu.

“După 20 ani, a venit timpul să facem agricultură adevărată!”

Ideea a fost exprimată de Marius Stroescu şi a fost susţinută prin prezentarea subvenţiilor stabilite la Bruxelles pentru anul în curs, de 13 euro pe hectar, plus plăţi compensatorii de încă 83 euro, pentru terenurile cultivate, menţinute în condiţii bune de cultură şi mediu. “Bazinul pomicol Domneşti-Corbi-Nucşoara este de-a dreptul minunat, dar nevalorificat aşa cum ar merita. Cunosc, de asemenea, asociaţia de crescători de animale a doctorului Săvescu, s-a mişcat bine, dar mai are multe de făcut. Aştept, de pildă, inaugurarea primei stâne moderne, europene, pe această vale”.
Marius Jurubiţă, Florin Povarnă şi Victor Croitoru au prezentat pe rând situaţia din domeniile pe care le coordonează, insistând asupra necesităţii organizării unei colaborări strânse între producători pentru revitalizarea agriculturii, sector de bază al economiei naţionale. Sarcinile pe care trebuie să le îndeplinim sunt grele, căci nu mai dispunem de un învăţământ superior agricol de calitate, iar cercetătorii în domeniu sunt tot mai puţini – s-a spus. Trebuie să ieşim din confuzie, să înfiinţăm ferme şi plantaţii model, ecologice, să ne îndreptăm atenţia spre agroturism, valorificând tradiţia existentă încă, dar ameninţată cu dispariţia.
Totodată, s-au prezentat modalităţi practice de întocmire a unor proiecte de finanţare şi s-a exprimat disponibilitatea acordării consultanţei absolut necesare prin organismele agricole specializate. Pentru reuşită, toţi cei interesaţi sunt invitaţi să ia legătura cu Asociaţia ARGEŞUL de NORD, care le poate facilita contactele cu factorii de decizie. Aceasta are un sediu şi în Domneşti, în vecinătatea pieţei şi îşi propune pentru viitor amenajarea unui vast depozit de produse ecologice, care să fie valorificate prin vasta reţea de supermarkete existentă în ţară, pe bază de contracte ferme, reciproc avantajoase.
Dialogul cu sala a fost deosebit de viu şi a facilitat lămurirea unor probleme ale producătorilor. Totodată, s-a stabilit şi strategia de urmat pentru viitor.

Tombolă cu premii de specialitate

Organizatorii au dat dovadă de spirit de iniţiativă şi au oferit tuturor participanţilor prilejul de a participa la o tombolă cu premii diverse în unelte agricole. Practic, până la urmă nimeni n-a plecat cu mâna goală, ducând acasă cel puţin un premiu simbolic, care să-i amintească de ziua înfiinţării Asociaţiei Agricole ARGEŞUL de NORD. Extragerea premiilor de către un copilaş nu s-a putut realiza, pentru că micuţul s-a ruşinat şi a început să plângă, astfel că misiunea i-a revenit d-nei Picu, de le West TV. Astfel, premiul întâi, un motocultor, i-a revenit lui Ionel Mira (din Stăneşti), premiul doi, o maşină de tuns iarba – preotului Victor Sturzeanu (Corbi), iar premiul trei, o cositoare electrică, lui Vasile Moisil (Albeştii de Argeş). Premiile de consolare s-au constituit din furtune de udat grădina, cu accesorii, fierăstraie de mână, foarfece de curăţat pomii, săpăligi ş.a.m.d. Acestea au revenit în ordine următorilor: Nicolae Gabriel Haiducu, Nicolae Uşurelu, Gheorghe Andreescu, Ion Bacria, Victor Ion Matei, Viorica Şerban, Nicolae Marinoiu, Ion Nedelcu, Ion Stăniloiu, Gheorghe Maria, Constantin Ştefănescu, Mihaela Rotaru, Mihaela Vlad, Gheorghe Bîrdici, Constantin Zamfirescu, Traian Mihuţ, Petre Dumitru, Irina Berevoianu, Dumitru Sturzeanu, Bogdan Belu şi altora.
O ploaie binefăcătoare a marcat finalul evenimentului, reţinându-i pe participanţi la discuţii în holul Casei de Cultură. “Plouă în mai, ai mălai!”, a constatat o voce plină de optimism, amintind de înţelepciunea bătrânească…
Eva ADAM

S-a făcut pace între liberalii argeşeni

Posted in politica with tags , , , on martie 28, 2010 by argesuldenord

După aproape un an de lupte şi frământări interne, alegerile din 13 martie par să fi adus pacea în PNL Argeş. Liderul demis “la masa verde” bucureşteană, fostul deputat Adrian Miuţescu n-a mai candidat decât pentru un post în Biroul Politic. Adversarii săi, strânşi în jurul fostului prefect iani Popa, căruia i s-au alăturat în ultimul moment şi piteştenii lui Marius Postelnicescu, au avut câştig de cauză în faţa contracandidaţilor de ultimă oră. Dumitru Cosmescu, Virgil Baciu, Anca Barbu şi Marin Alexandru au trebuit să se mulţumească sufleteşte cu faptul că au stârnit o competiţie a valorilor interne şi să-l felicite pe Iani Popa. În structurile de conducere, zona Curtea de Argeş este reprezentată de către viceprimarul din municipiu, Costinel Vasilescu, de consilierul local Sorin Sorescu, de primarul din Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu, de fostul deputat Adrian Miuţescu, de Dumitru Cosmescu şi ca membri supleanţi, de către Virgil Baciu şi Mădălin Marinescu.
Deşi au fost reclamate şi de această dată unele imperfecţiuni organizatorice, s-a afirmat că rezultatul alegerilor nu va mai fi contestat. Adrian Miuţescu a dezminţit toate zvonurile care-l dădeau plecat la PD-L sau la independenţi şi şi-a reiterat decizia de a rămâne în PNL, unde este de 20 ani. Virgil Baciu şi Dumitru Cosmescu rămân consecvenţi şi vor contribui la munca echipei, care are ca obiectiv relansarea partidului în Argeş, tradusă prin obţinerea a 30% din voturile exprimate la următoarele alegeri. Noul lider judeţean, Iani Popa îl consideră realizabil, cu condiţia respectării unei strategii pragmatice. Liniile directoare ale acesteia vizează dialogul direct cu cetăţenii în vederea implicării acestora, astfel încât la alegerile locale din 2012 să se păstreze poziţiile de acum şi să se recâştige cele pierdute la nivel de municipii şi oraşe (vezi Curtea de Argeş şi Costeşti). De asemenea, se doreşte dublarea celor 8 primării rurale, precum şi creşterea semnificativă a numărului de consilieri locali şi judeţeni. Cuvântul-cheie pentru liberalii argeşeni în următoarea perioadă este MUNCA.
Eva ADAM

Un mare actor pledează pentru normalitate: “Crin Antonescu e omul de care avem nevoie!”

Posted in politica with tags , , , , on octombrie 9, 2009 by argesuldenord

Senatorul Mircea Diaconu a revenit în colegiu după luni de zile, pregătindu-şi cruciada electorală pentru alungarea duhului rău de la Cotroceni. “Încă 5 ani cu personajul principal al piesei proaste jucată de actorii diletanţi ai guvernării vor arunca ţara într-o nebunie din care nu ştiu dacă şi cum va mai ieşi. Avem nevoie de normalitate şi Crin Antonescu este cel mai normal om pe care-l cunosc. Voi bate colegiul şi ţara pentru a convinge lumea să facă odată în viaţă alegerea cea bună!”
Marele actor pare să fi înţeles subtilităţile jocului politic, dovadă faptul că a ocolit inteligent şi pronunţarea numelui lui Traian Băsescu. În schimb, în monologul lui savant interpretat l-a făcut praf prin intermediul gafelor de fabulă comise. Exemplul cel mai elocvent: îndepărtarea soţiei pentru a-i face loc regelui Cioabă lângă el, la o petrecere câmpenească. “Aşa ceva nu se face!” Teatrul prost jucat de şeful statului când evoca numele regilor Ferdinand şi Maria cu lacrimi în ochi, refăcând parcă scena “Dragă Stolo”, a stârnit mânia senatorului: “Să lase regii neamului meu să-şi doarmă somnul de veci! Dacă vrea să plângă pe cineva, s-o facă evocându-i pe Stalin, Beria, Nikolski, Ceauşescu sau Postelnicu!” Extrem de inteligent, politicianul liberal a sugerat legătura indiscutabilă pe care a avut-o “personajul principal” cu fosta Securitate şi cu oamenii care lucrează şi acum în structurile informative, pe care şi le-a subordonat total.
Întrebat dacă a avansat cu proiectul turismului ecologic pe la stâne şi dacă n-a încercat s-o atragă cumva şi pe Elena Udrea spre păşunile alpine, a negat mefistofelic pomenind despre anumite frâne puse de asini. Tonul glumeţ s-a păstrat când fostul deputat Adrian Miuţescu, prezent la conferinţa de presă cu viceprimarul din Curtea de Argeş, Costinel Vasilescu, a criticat dărnicia oficialităţilor cu titluri de fii şi cetăţeni de onoare ai unor localităţi. Paradoxal, dar Mircea Diaconu nu a fost onorat de primarul din Vlădeşti cu aşa titlu, acordat însă “generalului” de la ISJ Gabriel Bratu, un ilustru necunoscut pentru comunitatea locală. Concluzia: ca la noi, la nimenea. Deci, avem nevoie de normalitate!

P1080346Eva ADAM