Archive for the Uncategorized Category

Buna Vestire, sărbătorită la Domneşti

Posted in Uncategorized with tags , , on mai 11, 2012 by argesuldenord

Tradiţia s-a păstrat şi anul acesta pe Valea Râului Doamnei: în ziua de 25 martie, când creştin-ortodocşii prăznuiesc vestirea venirii Mântuitorului Iisus, domnişanii au sărbătorit hramul bisericii din centrul comunei. Acolo, credincioşii au intrat cu sufletele curate şi au asistat la serviciul divin oficiat de parohi şi n-a fost deosebire între oficialităţi şi oameni de rând. De la ceremonia religioasă n-au lipsit primarul Nicolae Smădu şi fiul satului, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, revenit acasă la asemenea zi deosebită pentru comunitatea locală. După încheierea slujbei, mulţi dintre participanţi s-au îndreptat spre piaţa comunală, alăturându-se miilor de oaspeţi veniţi de pe cele patru văi de râuri din zonă sau din alte locuri mai îndepărtate, pentru a participa la tradiţionalul târg de Blagoveştenii. Diversitatea produselor oferite spre vânzare, multe dintre ele tradiţionale, dar şi aparatele de divertisment care au făcut deliciul vizitatorilor, indiferent de vârstă, au oferit varietate unei sărbători prelungite până târziu, în noapte. Demn de remarcat este faptul că mulţi localnici au avut prilejul să-şi revadă prieteni plecaţi pe alte meleaguri sau să-şi facă noi prieteni, datorită faptului că domnişanii ştiu să respecte legile ospitalităţii moştenite din moşi-strămoşi. La despărţire, cei mai mulţi dintre ei şi-au dat întâlnire la sărbătoarea de Buna Vestire de anul viitor.

Alexandra SIMIONESCU

Acte necesare pentru înregistrarea căsătoriei

Posted in Uncategorized with tags , on mai 11, 2012 by argesuldenord

Aceasta se face în baza declaraţiei de căsătorie dată în scris în faţa delegatului de Stare Civilă şi care trebuie să cuprindă:
– dorinţa de a se căsători;
– faptul că persoanele care vor să se căsătorească au luat la cunoştinţă reciprocă de starea sănătăţii lor şi de condiţiile prevăzute în Codul familiei;
– ce nume vor purta în timpul căsătoriei. Căsătoria se încheie de către ofiţerul de Stare Civilă, la sediul autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are domiciliul (reşedinţa) unul dintre viitorii soţi.
Pentru încheierea căsătoriei, viitorii soţi trebuie să prezinte fiecare următoarele acte:
– Declaraţia de căsătorie, completată personal de către viitorii soţi, în scris, la oficiul de Stare Civilă al locului de domiciliu al unuia dintre ei;
– Actul de identitate;
– Certificatul de naştere, în original şi copie;
– Certificatul medical privind starea sănătăţii, care este valabil 14 zile de la data emiterii;
– Acte, în original şi copii, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare sau decesul soţului/soţiei, dacă este cazul:
– certificat de deces al fostului soţ;
– sentinţă de divorţ rămasă definitivă;
– certificate prenupţiale care sunt valabile 14 zile de la data emiterii din care să rezulte menţiunea expresă “se poate căsători”;
– decizia Delegaţiei permanente a consiliului judeţean pentru încuviinţarea căsătoriei (pentru tânăra care nu a împlinit 16 ani, dar care are vârsta de 15 ani).

Argeșul de Nord

Picătura de credinţă – Curajul femeilor mironosiţe

Posted in Uncategorized with tags , , on februarie 29, 2012 by argesuldenord

Cât de minunat a zidit Dumnezeu Atotputernicul tot ce este în Univers! Cu glas aprins de uimire, profetul David exclama: ”Mari şi minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!” (Psalmul 103, 25). Când a făcut pe om şi a zidit şi femeia, cea mai straşnică zidire din toată urzeala Universului, credem că Dumnezeu Creatorul ne-a aşezat în coroana creaţiei pe cel mai mare dar – viaţa – că aşa se numeşte mama tuturor femeilor, Eva! Încă din Vechiul Testament, s-a profeţit despre Maica Domnului – şi Maica noastră a tuturora! În planul mântuirii, Maica Domnului, cea mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, a ştiut, din iubirea lui Dumnezeu toate cele ce se vor întâmpla Fiului Său, pentru răscumpărarea lumii din genunea păcatelor. Dacă ucenicii Domnului Iisus erau în grijă divină, în jurul Maicii Domnului erau întru sacră ocrotire mai multe femei slujitoare. Sfintele Evanghelii ne vorbesc despre Maria Magdalena din Magdala Galileii neamurilor; Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) şi Iosi (Marcu 15, 47), adică vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25); Salomeea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10); Ioana, femeia lui Huza, ispravnicul lui Irod; Suzana (Luca 8, 3); Marta şi Maria, precum şi alte femei devotate lucrării divinului Învăţător şi Mântuitor, Hristos Domnul! Desigur, aceste femei, care se vor numi şi mironosiţe, adică purtătoare de mir, vor avea în istoria duhovnicească a omenirii un rol unic. Atunci când Iisus Domnul avea să fie răstignit pe Cruce şi toţi Îl vor părăsi, ele au fost cele care au rămas cele din urmă să privegheze pe Răstignitul omenirii! Nimeni şi nimic nu le putea alunga din preajma Izvorului Vieţii! Ele aveau să rămână lângă Iisus şi Maica Domnului! Acum se adeverea încă o dată că femeia – darul lui Dumnezeu făcut cu prisosinţă omenirii – se dovedea diamant în cununa creaţiei! Ele, cele din urmă “priveau unde L-au pus pe Iisus!” (Marcu 15, 47). În inima lor creştea şi mai mult iubirea pentru Cel Răstignit şi pus în mormânt, întru nădejdea Învierii! În zorii zilei, după o noapte de veghere, au luat vasele cu mir de nard şi au pornit spre “locul unde a fost pus” ca să-L ungă pe Iisus cu miresme, după obiceiul din veacuri apuse. Cu mari emoţii în inimă se apropiau de mormânt! Spre mirarea lor, le întâmpină Îngerul ca să le spună că Iisus a Înviat din mormânt! Bucuria lor a umplut văzduhul, odată cu ciripitul păsărilor, care şi ele văzuseră cum Iisus se ridica din mormânt, ca un Atotbiruitor! La auzul chemării pe nume, Marie, că aşa ne strigă Iisus pe nume, pe toţi cei care am fost înzidiţi în această frumuseţe, dar trecătoare lume, s-a prosternat la picioarele Sale dumnezeieşti, văzând prin lacrimile de rouă, dimineaţa vieţii omenirii! Iisus era viu! Credinţa femeilor mironosiţe biruise veacurile de întuneric şi bâjbâială fariseică şi cărturărească. Acum ele puteau mărturisi cu o forţă fără seamăn cele ce văzuseră cu ochii lor sprinteni şi privighetori. Ele vor fi făcut cel mai straşnic “maraton” de la mormântul unde a fost pus Iisus, la foişorul unde erau ascunşi ucenicii de frica iudeilor. Desigur, Maica Domnului era acolo. Nu fusese la mormânt pentru că ştia că Fiul ei va învia şi că nu are nevoie de ajutor omenesc. Strigătele de bucurie ale mironosiţelor femei, că Iisus a înviat, aveau să uimească pe ucenicii Domnului, nevenindu-le să creadă. Iisus, Biruitorul morţii, se va arăta tuturor celor care nu credeau sau se îndoiau în credinţa Învierii Sale din mormânt! În veac de veacuri, disputele asupra Învierii lui Iisus nu se vor curma niciodată. Poate că aşa e voia, chiar a lui Iisus, pentru a ţine El Însuşi, prezentă în lume, minunea Învierii şi a Răscumpărării! Altcum, poate omenirea ar adormi într-o deznădejde de moarte, care destramă firea şi nădejdea care mântuire. Femeile mironosiţe, s-au trezit dis-de-dimineaţă în roua proaspătă a credinţei, aşa cum se trezesc, de la începutul omenirii, toate femeile din lume, dând sens vieţii! Oare, noi bărbaţii suntem oleacă invidioşi pe sfintele femei mironosiţe, care ne fac casa şi viaţa să ne zâmbească întru Înviere neadormită? Ce să mai spunem despre râvna lor sfântă pentru Hristos, evlavia lor şi bărbăţia demnă de invidiat de orice bărbat, care se dă drept viteazul din poveste? Să luăm aminte cine ne ţine în spinare prin valurile vieţii!

ÎPS Calinic Argeşeanul

“Cine-i harnic şi munceşte, nu degeaba osteneşte!”

Posted in actualitate, Uncategorized on noiembrie 28, 2011 by argesuldenord

Primarii din nordul judeţului se întrec în realizări. Aceia care n-au dormit precum cineva pe coadă, căci mai sunt şi cazuri în care lenea e scuzată la modul pueril, cum că ei sunt din partide de opoziţie şi nu le dă nimeni ceva, aşa, pe ochi frumoşi. N-are rost să-i punem la stâlpul infamiei, pentru că o vor face cel mai bine cetăţenii, la urne. Cel mai tare proiect finanţat în zonă, este, fără îndoială, staţiunea turistică de la Moliviş, despre care am mai vorbit. Viceprimarul Pavel Bîrlă se luptă pentru el de ani de zile şi a ştiut să fie convingător cu sprijinitori puternici. Dar celor de la Arefu nu le cade coroana să se ocupe şi de treburile imediate ale consătenilor. Dovada cea mai bună este că au reuşit să asfalteze 1,25 km din drumul “de la primărie-n sus” spre Măgurea, unde se ţin vara marile serbări aniversare. Pe acolo, spun legendele vechi, ar fi trecut Vlad Ţepeş spre Ardeal, când i-a păcălit pe turci potcovindu-şi caii invers, în toamna anului 1462. Şi mai apoi, i-a miluit pe fiii Hareşoaei cu pământuri, ca să fie în veci moşneni! Ceva mai jos, la Albeşti, primarul Vasile Sava a obţinut recent 500.000 euro pe un proiect finanţat de Banca Mondială pentru modernizarea şcolii din satul Brăteşti. La Cicăneşti, Ion Ionescu a reuşit să implementeze un vast proiect de infrastructură locală, prin care a asigurat apa, canalizarea menajeră şi asfaltarea tuturor uliţelor satului, ajungând să fie invidiat detoţi vecinii. Şi sunt numai nişte exemple luate la întâmplare. Deloc întâmplător, toţi sunt din PSD, dar au ales munca în locul văicărelilor. Dvs. sunteţi mulţumiţi de edilii pe care i-aţi ales în 2008?…

Argeșul de Nord

Mulţumire sufletească

Posted in Uncategorized with tags on august 27, 2011 by argesuldenord

Mi s-a umplut sufletul de bucurie atunci când am văzut câţi oameni de valoare s-au adunat la cea de a opta întâlnire anuală a fiilor satului meu natal! Şi vă rog să mă credeţi că nu mă gândesc în primul rând la numele mari care ne-au onorat cu prezenţa, ci la cu totul altceva. Şi m-aş referi în primul rând la mândria pe care am citit-o în ochii multor consăteni adunaţi în biserică pentru că respirau acelaşi aer cu marele om de cultură care este Paul Everac sau cu acad. Gheorghe Păun, un deschizător de noi drumuri care ar putea revoluţiona tehnica de calcul. Cei doi şi-au dat întâlnire tocmai la Poenărei şi s-au închinat cu noi toţi în timpul slujbei de pomenire a celor care s-au jertfit în urmă cu mai bine de 50 de ani pentru viitorul nostru. Iar eu am fost cu atât mai mândru că sărbătoarea poenărenilor promova şi valori culturale locale cu care nu aveam de ce ne ruşina. Şi iarăşi spun că m-am bucurat pentru că Viorel Bindea a revenit din Franţa în satul natal cu amicul său doctor, monsieur Gilles, care a putut descoperi că şi la Poenărei se vorbeşte limba franceză, ca şi aceea universală, a omeniei.
Lista fiilor adoptivi ai satului meu natal este destul de lungă şi de valoroasă, după cum am mai spus, pentru a stârni respectul. Bucuria mi-a fost oarecum întunecată de faptul că drumul până la Poenărei nu mai are calitatea dată de fostul premier Armand Călinescu acum mai bine de 70 de ani şi că multe lucruri au ajuns mai jos decât erau atunci. Dar, împreună cu nişte oameni minunaţi, am trezit satul la o nouă viaţă, cât timp în prima zi de sâmbătă după Adormirea Maicii Domnului îşi dublează, dacă nu îşi triplează populaţia şi străluceşte de tinereţe, cochetând cu veşnicia. Tocmai tinerii tot mai mulţi care vin aici îmi îndreptăţesc toate speranţele de mai bine. Am predat anul trecut ştafeta organizării evenimentului lui Nicu Stoian şi el, la rându-i, bunului meu prieten, Ştefan Lăzăroiu. Aşa am reuşit să asigur continuitatea fără de care totul cade în derizoriu şi, în final, în nefiinţă.
Aveam nevoie de suflu nou şi am răspuns acestui comandament. Din păcate, mulţi nu înţeleg acest lucru şi cred că rutina poate suplini entuziasmul. Teoria lui “lasă mă’ că merge şi-aşa!” este falimentară, oricât nu le convine celor care se agaţă de scaune şi de funcţii, conştientizând că în afara lor nu mai contează pentru cei pe care i-au dezamăgit. Mulţumirea mea sufletească vine şi din faptul că pe acest picior de plai mioritic sâmbătă seara s-au auzit urările “Vive la Roumanie!” şi “Vive la France!”, pentru că atunci am conştientizat faptul că toţi cei care eram acolo ne-am asumat statutul de cetăţeni ai lumii civilizate. Greutatea vine acum din necesitatea justificării lui prin fapte care să schimbe radical în bine viaţa comunităţii. Acesta este ţelul de atins în viitor, pentru a ne pretinde toţi dreptul la noi momente de mulţumire sufletească!

Virgil BACIU

Aproape “singur împotriva tuturor”, Nicolae Barbu rămâne primar la Valea Iaşului!

Posted in Uncategorized with tags , on iulie 30, 2011 by argesuldenord

În 22 mai, la ziua comunei, primarul Barbu şi-a anunţat demisia din PRM. A doua zi şi-a depus-o şi scris la sediul judeţean al partidului. Motivele invocate ţineau de divergenţele pe care le avea cu consilierii locali, inclusiv cu colegii de partid. Cei mai mulţi i-au categorisit gestul drept o gafă de proporţii, iar adversarii au făcut totul pentru a-l ajuta nu numai să se sinucidă politic, dar şi să rămână şomer. Intenţia sa de a provoca alegeri anticipate la postul de primar şi, eventual, de a dizolva Consiliul Local, nu s-a materializat. PRM, care rămânea fără ultimul primar pe care-l mai avea în judeţ, a manevrat foarte inteligent pentru a-l deposeda, eventual, de funcţie şi a-i da o lecţie: a tras de timp până în data de 8 iunie, când s-a întrunit biroul de conducere pentru a scoate hârtia prin care era anunţat prefectul de demisie. La ora respectivă, la mai puţin de un an de zile până la alegerile la termen, nu se mai putea discuta despre anticipate. Prefectul Gheorghe Davidescu, în cazul în care nu interveneau elemente noi, în termenul legal de 30 zile era silit să constate încetarea de drept a mandatului de primar al lui Nicolae Barbu, dispunând ca prerogativele funcţiei să fie preluate de către viceprimarul pesedist Marian Olărescu până la alegerile din iunie viitor. Consilierii locali de la Valea Iaşului, bine sfătuiţi, l-au blocat pe primar în toate iniţiativele sale, boicotând şedinţele convocate numai atât cât era nevoie pentru a se evita dizolvarea legislativului.
Surpriza cea mare a venit în data de 4 iulie, când la şedinţa ordinară s-au votat în unanimitate toate proiectele de hotărâre, din care numai unul aparţinea viceprimarului. Greu de spus ceea ce se ştia la ora respectivă despre negocierile care se purtau în spatele uşilor închise. Cert este faptul că în 8 iulie, PRM Argeş îi notifica prefectului reprimirea lui Nicolae Barbu în partid. Motivarea: s-a aprobat cererea respectivului, analizându-se nevoile şi interesele comunităţii locale. Şi nu era o formulare pur diplomatică, deoarece primarul obţinuse includerea comunei pe lista proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii cu asfaltare a 7 km de drumuri. De altfel, după anunţarea demisiei, Nicolae Barbu fusese ferm în declaraţia făcută la o conferinţă de presă a lui Ştefan Lăzăroiu, că la viitoarele alegeri va candida pe lista PDL. PRM s-a temut că zecile de miliarde de lei promise pentru asfaltare vor fi retrase şi chiar a evitat riscul pierderii banilor prin documentul înaintat prefectului, care a avut înţelepciunea de a nu se grăbi cu o decizie dată spre satisfacţia adversarilor politici ai lui Nicolae Barbu. Războiul mocnit din administraţia publică locală de la Valea Iaşului s-ar putea să nu se sfârşească decât după instalarea noului legislativ local rezultat din alegerile viitoare. Dar dacă se vor asfalta drumurile anunţate, comunitatea va avea mult de câştigat şi va uita mai uşor scandalurile din această perioadă de incertitudine şi fiere…

Alexandra SIMIONESCU

“Senatorul Mircea Andrei are meritul de a fi adus 2.800 miliarde pentru drumurile argeşene!”

Posted in Uncategorized with tags , , , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Afirmaţia îi aparţine liderului PDL Curtea de Argeş, Ştefan Lăzăroiu şi a fost făcută într-o recentă conferinţă de presă. Atunci a mai anunţat şi faptul că la alegerea conducerii centrale a partidului, în 14 mai, delegaţia argeşeană a votat cu câştigătorul – ”în mare majoritate”- şi că liderul judeţean, senatorul Andrei, urmează să candideze pentru postul de secretar pe probleme de justiţie în cadrul Biroului Permanent Naţional, conform pregătirii sale de jurist. Astfel a pus capăt unei speculaţii răutăcioase a unui săptămânal judeţean.
Revenind la banii pentru asfaltarea unor drumuri din comunele argeşene, Ştefan Lăzăroiu a anunţat că din suma alocată, 880 miliarde lei, deci mai mult de o treime vor rezolva problemele cu drumurile din 10 comune situate în nordul Argeşului. Modest, n-a pomenit însă nimic despre propriile-i merite în ceea ce priveşte această realizare, dar a sugerat că deputatul PSD de Curtea de Argeş, pentru postul căruia n-a făcut un secret că vrea să candideze, va deveni din ce în ce mai puţin vizibil în colegiu, căci nu prea mai are cu ce se lăuda, iar oamenii cred tot mai puţin în vorbe-n vânt… Întrebat de un ziarist răutăcios dacă PDL a preluat cumva modelul asfaltărilor electorale de la PSD, Ştefan Lăzăroiu a răspuns că electorale sau nu, prin lobby sau trafic de influenţă – cum s-a mai insinuat – aceste drumuri vor rămâne şi vor scoate din noroi mii şi mii de săteni din satele Argeşului de nord. Fondurile vor veni de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de d-na Elena Udrea, pentru comunele Ciofrângeni, Arefu, Corbeni, Valea Danului, Valea Iaşului, Brăduleţ, Muşăteşti, Nucşoara, Aninoasa şi Merişani. Ziariştii prezenţi la conferinţa de presă au remarcat imediat faptul că o mare parte din primarii comunelor nominalizate sunt încă pesedişti, prilejuindu-i lui Lăzăroiu remarca potrivit căreia au fost selectaţi pentru premiere cei mai gospodari dintre primarii din zona de nord a judeţului.

Eva ADAM

“Sunt mândru că sunt român!”

Posted in Uncategorized with tags , , , , on martie 26, 2011 by argesuldenord

Rapsodul popular Graţian Bădescu face din naţionalitate un titlu de nobleţe. Până acum a bătut destule ţări străine, încălţat în opinci şi înţolit în straie moştenite de la moşii lui, din nordul Văii Argeşului. Că s-a născut la Arefu, localitate care are pe blazonul sufletului Cetatea lui Vlad Ţepeş. Părinţii lui, Cezar şi Angela, şi-au purtat numele de împăraţi romani cu statornicia strămoşilor daci şi cu dragostea acelora de pământul natal. Au legănat copilăria lui Graţian şi a celorlalţi copii – Ion Dan, Mihail Cristian şi Elena Camelia – ca şi a celor cărora le-au fost dascăli la şcoala din sat, cu poveşti despre legendara Dobra Hareşoaia şi cei 7 fii ai ei. Care, pentru credinţa cu care l-au slujit pe enigmaticul voievod Vlad Ţepeş, în anul de jale 1462, au primit prin hrisov de danie domnească întinse pământuri pe dealuri şi munţi, ca să le fie ocină moşnenească în veacul vecilor.

Născut de Buna Vestire

Graţian Bădescu s-a născut la 25 martie 1960, zi în care credincioşii sărbătoresc Blagoveşteniile. În leagăn fiind, bunica îl adormea cu cântece bătrâneşti, pe care le fredona şi el. Mama Angela – Dumnezeu s-o odihnească în pace! – profesoară de muzică fiind, i-a descoperit talentul pentru muzica populară, iar fratele ei, regretatul Gelu Ciuculescu, i l-a cizelat. De la părinţi şi de la unchi a învăţat o lecţie de viaţă: harul fără muncă nu face doi bani! Şi acum Graţian retrăieşte tracul primei urcări pe scenă, care-l mai încearcă şi după atâta amar de vreme. Din ceaţa amintirilor se conturează momente din vremea în care încerca să cânte din frunză sau solz de peşte, ca oamenii mari, completându-se cu vocea în formare. Mai apoi, peste ani, a învăţat să cânte şi la cobză, de la maeştri ca Alexandru Buzatu, Marin Cotoanţă, Dan Voinicu-slătineanul, care-i e nepot lui Costel Gagiu – şi alţii…

Un artist modest, fără aere de vedetă

Deşi în casa unor intelectuali ai satului, lui Graţian nu i s-au deschis larg porţile viitorului din cauza asta. După absolvirea şcolii generale, a coborât din Arefu în Cetatea Basarabilor, la Liceul Forestier. În anul doi a bifat primul succes muzical la Concursul interjudeţean zonal din “Cântarea României”, unde a obţinut locul II la muzică populară. La 18 ani a obţinut premiul de popularitate la “Floarea de stâncă”, de la Rucăr. Atunci au început să i se deschidă drumurile, apărând în spectacolele tinerelor speranţe. A cântat cu Leontina Tănase, despre care a aflat că era fata Mariei Ciobanu, cunoscută acum drept Liliana Ciobanu, şi cu Daniela Cernea, actuala solistă de la “Doina Argeşului”. Steaua lui artistică urca pe boltă după fiecare festival folcloric. “Steaua Dunării” (Galaţi), “Florile Ceahlăului” (Piatra Neamţ, unde l-a cunoscut pe regretatul Liviu Vasilică, de care l-a legat o lungă şi durabilă prietenie, participând reciproc la evenimentele din ambele familii), “Laleaua de aur” (Piteşti), “Narcisa de aur” (Costeşti) şi altele. Între timp s-a căsătorit cu fata pe care o iubea şi Katy i-a dăruit două fete – Maria Graţiela, care-şi pregăteşte licenţa la teatru şi Ioana Andreea, elevă la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, din Bucureşti. Oriunde ar fi în lume, Graţian nu se simte singur, purtând în suflet cele trei flori de acasă, punctele de sprijin ale unei vieţi împlinite. Consacrarea artistică a venit în 1993, când la Festivalul “Maria Lătăreţu” de la Târgu Jiu a luat premiul II. Atunci marele premiu i-a revenit Victoriţei Lăcătuşu, iar locul I, lui Petrică Mîţu Stoian. Chiar dacă prezenţele la televiziune şi radio s-au înmulţit, modestia l-a oprit pe Graţian Bădescu să-şi ia aere de vedetă.
Şi-a desăvârşit pregătirea profesională cu şcoli tehnice, a lucrat mai bine de 18 ani la fostul UFET, apoi a trecut la Ocolul Silvic, ajungând şef al Districtului Silvic Buda-Oticu, pentru ca din octombrie 2010 să revină alături de soţie la Foresta Curtea de Argeş. Acum este student la Pedagogie Muzicală, în Piteşti, pentru că vrea să pregătească tineri talentaţi ca să păstreze identitatea naţională prin cântecul autentic popular.

“Rapsozii Argeşului”, ambasadorii cântecului popular

Prezenţă scenică deosebită, Graţian Bădescu este unul dintre ctitorii şi componenţii de bază ai cunoscutului ansamblu al Centrului de Cultură şi Arte din Curtea de Argeş. “În urma unor discuţii cu directorul Cristian Mitrofan, am pornit la drum cu Mitică Tavă, Gigi Iordăchescu, Dode Andrei, Codruţ Scurtu, Vasile Niţescu, Tudorel Boeru şi Nelu Grigorescu. După ce a plecat Tavă, în grup au mai venit Doru Zamfir, Ionel Işfan şi Ion Ungureanu. Puterea noastră vine din prietenia care ne leagă, astfel că am obţinut în ultimii ani recunoaşterea drept cel mai bun grup vocal bărbătesc din Argeş, anul trecut cu sprijinul directorului Mitrofan am scos primul CD şi acum tot dumnealui ne pregăteşte primul videoclip. Lumea ne cunoaşte şi ne identifică fără greş cu Curtea de Argeş, iar noi ne mândrim să-i fim ambasadori oriunde în lume!”, mărturiseşte cu emoţie Graţian Bădescu. Cele două fete care-i poartă numele i-au moştenit şi talentul interpretativ. Maria Graţiela a ales însă teatrul şi vrea să facă o şcoală de vară în oraşul nostru, convinsă că există tineri înzestraţi pentru scenă. Ioana Andreea a ales calea nemuririi sunetelor pe pânză, iar părinţii şi bunicul Cezar au avut inteligenţa să nu le reteze fetelor aripile viselor…

“Am înghiţit o muscă şi mi-am pierdut solzul de peşte…”

Ca orice artist de valoare, are o sumedenie de amintiri din turnee. “Eram prin 1985, în Cehoslovacia… Pe scenă fiind, pregăteam un final apoteotic al melodiei, când mi-a intrat o muscă-n gură. Am tras-o-n piept cu aerul şi nimeni n-a observat nimic, totul a fost în regulă, mi-a ieşit planul, spectatorii şi-au rupt palmele aplaudând, eu am fugit în culise ca să beau pe nerăsuflate un litru de apă, icnind să dau afară scârboasa zburătoare ajunsă în stomac şi căznindu-mă să mă conving că arta cere sacrificii şi să uit ce mi se întâmplase… Altădată, prin ‘91 sau ‘92, în Franţa, am pierdut solzul din care cântam, pe scenă. M-am forţat să cânt perfect, mi-a zburat, n-aveam altul, am îngenuncheat să-l caut, spectatorii credeau că asistă la un ritual, coregraful Ilie Stelian şi-a băgat căluşarii şi cum îi împiedicam, striga la mine: “Ieşi, bă’, afară!…”. De ieşit am ieşit, însă numai după ce mi-am recuperat solzul de peşte, că nu mai aveam altul… Au fost o sumedenie de chestii caraghioase şi prima care îmi vine acum în minte e scena, din alt turneu, când m-am trezit clănţănind din dinţi pe un hol, dimineaţa, după ce colegii mă scoseseră cu pat cu tot din cameră, profitând de oboseala mea”, zâmbeşte Graţian, rememorând scenele trăite de-a lungul timpului.

Regrete şi planuri de viitor

Rapsodul popular regretă faptul că a avut o întrerupere în cariera muzicală, prin ‘97-’98, ca şi faptul că a început să o trateze la modul profesionist cam târziu. Dispariţia prematură a unchiului Gelu Ciuculescu a fost o lovitură dură. “Vino, domnule, cât mai sunt pe picioare, ca să lucrăm împreună nişte piese, căci degeaba mă vei căuta postum!”, l-a invitat prof. Gheorghe Piele cu umoru-i sec, atât de apreciat de prietenul Ciuculescu, care-l mai “pişca” pentru un anume imn închinat cândva “iubitului conducător” Ceauşescu.
Şi mai regretă Graţian faptul că a pierdut-o pe bunica, un adevărat tezaur de cântece vechi. În compensaţie, a găsit vreo 300 piese vechi imprimate de Alexandru Mica de-a lungul anilor, din care destule au fost uitate şi merită să fie reactualizate. În 2006 a scos primul său album, “Trei mândruţe mi-am iubit”, cu 20 piese, ar putea să mai iasă pe piaţă şi cu altele, dar costurile îi depăşesc deocamdată posibilităţile. Prin 1993 a ratat un moment crucial din cauza zăpezii care l-a împiedicat să ajungă în Chişinău, unde urma să i se asigure imprimări muzicale. A avut oferte să rămână în străinătate, dar le-a declinat, căci are rădăcinile adânc înfipte în pământul natal al Argeşului, unde se simte acasă. A văzut Belgia, Turcia, Croaţia, Grecia, Rusia, Italia, dar nicăieri nu s-a simţit mai la locul lui decât la Poiana lui Mai, din satul natal sau în umbra Mănăstirii Argeşului, a Bisericii Domneşti ori a ruinelor de la Sân Nicoară. C-aşa-i românul adevărat…

Vladimir ALBU

Breviar Juridic – A apărut Legea privind înfiinţarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Posted in Uncategorized with tags on ianuarie 30, 2011 by argesuldenord

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 15 din data de 7 ianuarie 2011 a fost publicată Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Noul act normativ stabileşte modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, zonale, judeţene, regionale şi a Camerei Agricole Naţionale.
* Forma juridică şi scopul înfiinţării camerelor agricole
Camerele agricole sunt instituţii de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică. Scopul acestora este de a reprezenta, promova şi ocroti interesele agriculturii, zootehniei şi silviculturii, precum şi de a contribui la sporirea producţiei tuturor ramurilor agricole, zootehnice şi silvice. Potrivit actului normativ, camerele agricole au rol consultativ şi reprezintă principalul partener de dialog al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniile agriculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Camerele agricole pot înfiinţa societăţi comerciale potrivit legislaţiei în vigoare.
* Organizarea camerelor agricole
Camerele agricole se constituie în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui colegiu zonal şi vor fi organizate astfel:
– la nivel zonal, colegiul zonal al camerei agricole zonale;
– la nivel judeţean, colegiul judeţean al camerei agricole judeţene;
– la nivel regional, colegiul regional al camerei agricole regionale;
– la nivel naţional, Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale.
* Organizarea alegerilor pentru camerele agricole
Organizarea alegerilor se realizează de către comitete de iniţiativă ce se vor înfiinţa la nivel naţional, judeţean şi regional, din care fac parte reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Mediului şi Pădurilor, iar din comitetul înfiinţat la nivel naţional vor face parte şi 8 membri ai Parlamentului României, din comisiile de agricultură. Comitetele de iniţiativă judeţene, regionale şi naţionale se dizolvă, de drept, după validarea alegerilor şi atribuţiile acestora vor fi preluate de colegiile camerelor agricole judeţene, regionale şi al Camerei Agricole Naţionale.
* Sistemul electiv
Dreptul de vot aparţine oricărui cetăţean român ori cetăţean străin al unui stat membru al Uniunii Europene, care este rezident în România, desfăşoară activităţi cu profil agricol sau asimilat şi îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
– este agricultor, silvicultor sau crescător de animale şi se regăseşte în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a ocoalelor silvice private;
– este membru al asociaţiilor profesionale, al sindicatelor şi patronatelor din agricultură sau din domeniile conexe, constituite în conformitate cu prevederile legale.
Alegerea membrilor colegiului zonal al camerei agricole zonale se face prin vot într-un singur tur de scrutin, pe lista colegiului camerei agricole zonale propusă de către:
– asociaţii din domeniul agricol şi silvic, constituite şi înregistrate la nivel judeţean, în conformitate cu prevederile legale, şi grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
– patronate din domeniul agricol şi conex;
– sindicate din domeniul agricol şi conex;
– cooperative agricole;
– reprezentanţi ai proprietarilor de păduri şi ai composesoratelor;
– colegiul medicilor veterinari;
– instituţii de învăţământ şi cercetare agricolă;
– fermierii înscrişi în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
* Aparatul tehnic operaţional
Aparatul tehnic operaţional este constituit din personal contractual angajat de camerele agricole judeţene, regionale şi de Camera Agricolă Naţională.
* Finanţarea
Finanţarea aparatului tehnic operaţional se realizează din: cotizaţii ale agricultorilor membri ai camerelor agricole; dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de camere; venituri realizate din activităţi economice directe; donaţii şi/sau sponsorizări; resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata serviciilor de asistenţă acordate fermierilor de către aparatul tehnic operaţional; alte venituri prevăzute de lege.
* Relaţia cu autorităţile administraţiei publice
Actul normativ stabileşte că este obligatorie consultarea camerelor agricole zonale, judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale de către toate autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, la implementarea unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol. Pentru realizarea programelor prevăzute anterior este obligatorie obţinerea avizului camerelor agricole zonale, judeţene, regionale sau al Camerei Agricole Naţionale.
* Alte dispoziţii
Actul normativ mai cuprinde: reglementări ample referitoare la atribuţiile camerelor agricole organizate la fiecare nivel – zonal, judeţean, regional şi naţional, precum şi dispoziţii referitoare la controlul finanţării, răspunderile, contravenţiile şi sancţiunile în legătură cu aplicarea legii. Primele alegeri pentru camerele agricole zonale se organizează în termen de 120 zile de la data intrării în vigoare a legii, data urmând a fi stabilită prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, cu cel puţin 60 zile înainte de organizarea acestora.
Adriana DOBRE

2010 in review

Posted in Uncategorized on ianuarie 8, 2011 by argesuldenord

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

Healthy blog!

The Blog-Health-o-Meter™ reads This blog is on fire!.

Crunchy numbers

Featured image

A Boeing 747-400 passenger jet can hold 416 passengers. This blog was viewed about 13,000 times in 2010. That’s about 31 full 747s.

 

In 2010, there were 265 new posts, growing the total archive of this blog to 345 posts. There were 408 pictures uploaded, taking up a total of 347mb. That’s about a picture per day.

The busiest day of the year was May 23rd with 199 views. The most popular post that day was hot-naked-girls-thongs.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were ro.wordpress.com, google.ro, search.conduit.com, 74.125.67.100, and WordPress Dashboard.

Some visitors came searching, mostly for hot naked girls, hot girls naked, naked girls, hot naked girl, and naked hot girls.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

În liga a IV-a la fotbal, Atletic Bradu face legea October 2009
1 comment

2

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 141 October 2009

3

Răfuială între “Haiducii Muscelului” – Doctorul Marinescu, asasinat de fraţii Arnăuţoiu! October 2009
3 comments

4

Mică publicitate argeşeană January 2010