Oricât de paradoxal ar părea acest lucru, reflectă previziunile analiştilor politici avizaţi, care nu sunt vânduţi cuiva. Şi nu este deloc liniştitor pentru noi în perspectiva unui an care numai uşor nu poate să fie, dacă analizăm situaţia economiei europene, grav lovită de criză.
Obiectivul fixat de realizare a unui procent de circa 66%, care să-i permită să acapareze întreaga putere, să schimbe Constituţia şi să deţină guvernarea cu o opoziţie mult slăbită, a fost realizat de USL. Alegerile din 9 decembrie au repetat povestea din 20 mai 1990, când FSN-ul lui Ion Iliescu a câştigat şi mai categoric. Dacă atunci s-a mers pe lozinci de genul “Un preşedinte pentru liniştea noastră” sau “Nu ne vindem ţara!”, acum s-a mers strict pe un vot politic împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Iar ponoasele le-a tras PDL, care i-a fost alături la referendum. Alianţa electorală cu Forţa Civică şi un rest al PNŢCD, făcută în vară, n-a putut contracara forţa USL, care reuşise să obţină victoria şi la localele din 10 iunie. Poate că strategia electorală n-a fost bine gândită de ARD, candidaţii trimişi pe frontul electoral n-au fost cei mai buni cu putinţă, iar aparatul de propagandă de care a dispus USL, completat cu mijloace mass-media fără precedent, care de mai bine de 2 ani de zile au atacat fără încetare guvernele PDL şi pe preşedintele Băsescu, n-au putut fi contracarate în acea lună de campanie electorală. Sigur că au fost şi gafe de campanie, speculate prompt de adversari. Şi, în timp ce ARD lupta din greu cu USL, PP-DD aplica o strategie de gherilă, făcându-i pe adversari ciocoi şi prezentându-se drept singura alternativă viabilă pentru alegători. OTV-ul a lucrat 24 din 24 de ore pentru Dan Diaconescu şi ai lui, fără să-şi facă vreun scrupul din a manipula şi specula naivitatea unor oameni total derutaţi. Aşa se explică, în mare, rezultatul acestor alegeri parlamentare.
Însetat de putere, “micul Titulescu” a gafat!
În duminica alegerilor, la câteva momente după închiderea urnelor, Victor Ponta a făcut un anunţ care a produs stupefacţie: “Vom declanşa discuţiile cu UDMR pentru o colaborare guvernamentală!” Milioanele de alegători care înfruntaseră vremea câinoasă pentru a vota cu USL, au început să regrete imediat. Chiar şi cei mai aprigi susţinători din presă au reacţionat dur, mai ales după ce veneau rezultatele şi era clar că învingătorii nu aveau nevoie de UDMR pentru a guverna. A urmat o săptămână politică aiuritoare pentru cei neavizaţi. La capătul ei, a fost clar că Ponta, disperat că preşedintele Băsescu nu-i va da un nou mandat de premier, se înţelesese cu maghiarii să-l susţină încă dinainte de alegeri. Setea de putere îl pusese însă în contradicţie cu propriul electorat şi chiar cu Crin Antonescu şi liberalii, care nu puteau înghiţi asemenea pilulă. Motivaţia că era nevoie de o reconciliere naţională a fost cel puţin copilărească, pentru că românii n-au fost vreodată la cuţite cu ungurii, chiar dacă liderii UDMR fac de când se ştiu o politică anti-românească. Asta nu i-a împiedicat pe politicienii noştri indiferent de culoare să-i coopteze la guvernare. Ceea ce se întâmplă şi acum! Kelemen Hunor a declarat după reuniunea conducerii UDMR, de la Tg. Mureş, că a fost împuternicit să negocieze cu liderii USL numai în condiţiile în care li se dă ministere. Iar pentru că s-a angajat că-l va sprijini în 17 decembrie, la reuniunea de la Cotroceni, convocată de preşedintele Traian Băsescu, Victor Ponta a recunoscut că, dacă va obţine nominalizarea ca premier, e dispus să-i cedeze lui Hunor un minister! Ceea ce nu le-a picat chiar bine nici lui Crin Antonescu, nici lui Daniel Constantin, care au spus sus şi tare că nu cred într-o cooptare a UDMR la guvernare. Altfel spus, că o refuză, mai ales după ce Hunor şi ai lui, intraţi chinut în parlament, au dat de înţeles că fac un compromis cu USL pentru a-şi îndeplini programul electoral. Acesta cuprinde, printre altele, obţinerea autonomiei pentru zonele locuite de conaţionali, scoaterea din Constituţie a articolului care consfinţeşte statul naţional unitar şi indivizibil, pe care, de altfel, UDMR nu l-a recunoscut vreodată! Victor Ponta pare dispus să facă orice compromis pentru a-şi satisface orgoliul propriu, chiar dacă asemenea atitudine poate fi calificată într-un mod total inconvenabil şi pentru el şi pentru PSD.
USL începe să scârţâie din toate încheieturile
Deşi la suprafaţă e linişte, s-ar putea ca asta să prevestească furtuna care va să vină în USL. Şi asta nu datorită preşedintelui Băsescu, cel mai acuzat de întărâtarea spiritelor, ci din cauza lui Ponta, care dă semne de dictator în devenire, afişând convingerea că e deţinătorul adevărului absolut şi că nu poate greşi. Gafa cu maghiarii a fost completată de o alta, administrativă. Anunţul că viitorul parlament, chiar dacă a ajuns la 588 membri – mai mulţi decât sunt scaune! – nu va primi un buget mai mare în 2013 decât cel de anul acesta, nu i-a deranjat pe cetăţeni. Dar cel cu îngheţarea salariilor bugetarilor, a posturilor, cu anularea sau reducerea unor facilităţi acordate categoriilor defavorizate la bonuri de masă sau transport, dar mai ales creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 16,05% în 2013 au picat cum nu se poate mai prost în rândul alegătorilor. Aceştia nu mai înţeleg mare lucru: ce deosebire – zic ei – este între USL şi PDL, dacă se continuă politica de austeritate?… Mulţi încep deja să-şi reconsidere poziţiile şi regretă că nu s-au gândit mai bine înainte de a vota. Din toate acestea poate câştiga PP-DD, dacă va avea inteligenţa de a specula gafele USL, într-o vreme în care nici în PDL nu e chiar linişte. Oricum, la ora la care se scriau aceste rânduri, situaţia era destul de încurcată. Preşedintele convocase partidele parlamentare pentru luni, 17 decembrie, la Cotroceni, pentru consultări, iar noul parlament, în 19 decembrie, ziua în care cel vechi îşi încheia mandatul. Estimările mergeau spre o nominalizare a lui Victor Ponta pentru un nou mandat. Traian Băsescu ştie că USL a promis în campanie mai mult decât ar putea îndeplini, iar cetăţenii români nu mai au răbdare cu mincinoşii. Cu instinctul său de politician, poate oferi un dar otrăvit învingătorilor din alegerile parlamentare…
… a măturat Argeşul în ziua alegerilor, căci toate cele 13 colegii au fost închise de candidaţii săi. Acesta fusese obiectivul anunţat, iar victoria a fost facilitată şi de adversarii care n-au găsit contracandidaţi puternici şi s-au mulţumit să încerce numai să se agaţe de orice posibilitate pentru a-i împiedica. Consecinţa: colegiile au fost închise cu procentaje de peste 60%! Surpriza cea mai mare a fost aceea că ARD a fost depăşită de PP-DD, deşi nu avea candidaţi cu nume. Vă prezentăm în continuare lista completă a parlamentarilor din judeţul nostru, cu cei 5 senatori şi cei 12 deputaţi, în ordinea primilor 3 clasaţi.
Colegiul Câmpulung-Curtea de Argeş:
1. Ion Popa (PNL – 53.322 voturi, 68,67%)
2. Dragoş Dumitriu (PP-DD, 8.621 voturi, 17,76%)
3. Gheorghe Alecsei (ARD – 5.148 voturi, 11,47%).
Colegiul Piteşti:
1. Ionuţ Elie Zisu (PNL – 55.183 voturi, 67,17%)
2. Mircea Andrei (ARD – 15.112 voturi, 18,39%)
3. Mihai Szakacs (PP-DD, 8.690 voturi, 10,57%).
Colegiul Mioveni-Ştefăneşti:
1. Şerban Valeca (PSD – 42.911 voturi, 72,35%)
2. Iulian Cristache (PP-DD, 11.362 voturi, 19,61%)
3. Ionel Vişinescu (ARD – 4.364 voturi, 7,53%).
Colegiul Costeşti-Topoloveni:
1. Constantin Tămagă (PSD – 32.733 voturi, 68,44%)
2. Sorin Andi Pandele (PP-DD, 9.232 voturi, 19,30%)
3. Narcis Godeanu (ARD – 5.233 voturi, 10,94%).
Colegiul Câmpulung:
1. Gheorghe Marin (PSD – 14.894 voturi, 65,11%)
2. Sanda Fulga (PP-DD, 4.045 voturi, 13,88%)
3. Gheorghe Davidescu (ARD – 2.625 voturi, 11,47%).
Colegiul Curtea de Argeş:
1. Mircea Drăghici (PSD – 17.860 voturi, 69,83%)
2. Nicuşor Vişan (PP-DD, 4.244 voturi, 16,59%)
3. Valentin Şuvar (ARD – 2.342 voturi, 9,15%).
Colegiul Piteşti Centru:
1. Daniel Constantin (PC – 22.299 voturi, 70,67%)
2. Ana Stan (ARD – 5.295 voturi, 16,46%)
3. Liviu Marghiolu (PP-DD, 2.910 voturi, 9,22%).
Colegiul Piteşti Nord:
1. Andrei Gerea (PNL – 15.604 voturi, 68,17%)
2. Cătălin Bulf (ARD – 3.385 voturi, 14,79%)
3. Marian Fulga (PP-DD, 2.785 voturi, 12,16%).
Colegiul Piteşti Sud:
1. Cătălin Rădulescu (PNL – 17.626 voturi, 63,27%)
2. Cătălin Teodorescu (ARD – 5.195 voturi, 21,43%)
3. Vasile Mihăilescu (PP-DD, 2.856 voturi, 10,61%).
Colegiul Mioveni:
1. Simona Bucura Oprescu (PSD – 22.155 voturi, 71,30%)
2. Mihai Deaconu (PP-DD, 5.242 voturi, 16,87%)
3. Mihai Andrei (ARD – 2.231 voturi, 7,18%).
1. Radu Vasilică (PSD – 18.420 voturi, 68,80%)
2. Jenica Ioana Dumitru (PP-DD, 5.360 voturi, 20,02%)
3. Corina Tudor (ARD – 1.811 voturi, 6,76%).
Colegiul Costeşti
1. Theodor Nicolescu (PNL – 14.460 voturi, 62,27%)
2. Mario Păun (PP-DD, 4.484 voturi, 19,31%)
3. Gabriel Bratu (ARD – 3.479 voturi, 14,98%).
Colegiul Topoloveni:
1. Bogdan Niculescu Duvăz (PSD – 16.960 voturi, 69,47%)
2. Emil Adrian Maghinici (PP-DD, 4.015 voturi, 16,44%)
3. Nicolae Gavrilescu (ARD – 2.621 voturi, 10,73%).
Concluziile se impun de la sine. Să mai remarcăm însă şi faptul că în Argeş, conform legii în vigoare, vom avea încă 4 parlamentari, la redistribuire, respectiv Cătălin Teodorescu, prim-vicepreşedinte PDL şi Iulian Cristache, Jenica Ionica Dumitru şi Mihai Deaconu (toţi PP-DD).
Distribuţia voturilor în colegiul nostru
Vă prezentăm în continuare graficele cu modul în care s-a votat la alegerile din a doua duminică a acestui decembrie ciudat, o zi bântuită de intemperii şi de ura faţă de Traian Băsescu, sau de umbra sa din Argeş, Mircea Andrei.
“Cine seamănă vânt, culege furtună!”
Înţelepciunea strămoşească ar trebui studiată de toţi politicienii, dacă vor să aibă un minim reper moral. Poate astfel nici Victor Ponta n-ar mai fi făcut gafa de a anunţa în seara triumfului USL că are de gând să negocieze cu UDMR. Ce, numai dumnealui ştie, dar majorităţii celor care au votat cu tabăra sa, le-a picat greu la lingurică. Este prima dezamăgire pentru ei, dar dacă speră că va fi ultima, chiar că sunt naivi! Oare au uitat cu ce este comparată politica?… Haideţi mai bine să analizăm graficele pomenite ceva mai devreme!
Eva ADAM