Archive for the Interviu Category

“Bugetul 2013 va fi unul dirijat spre dezvoltarea comunei Corbi!”

Posted in Interviu with tags , , , , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

DSC_7672Primarul Virgil Baciu a ajuns la momentul unui prim bilanţ al celor 6 luni de când se află în fruntea comunităţii locale. Acum când am scăpat de canicula verii, la gura sobei, în gerul iernii, am purtat un dialog cu dumnealui, sincer, aşa cum ne-a obişnuit.

– Dle primar, care a fost primul lucru pe care l-aţi făcut după preluarea funcţiei?

– Constatasem dinainte o problemă în ceea ce priveşte relaţia dintre funcţionarii primăriei şi cetăţeni şi primele măsuri au fost cele care aveau drept scop îmbunătăţirea situaţiei şi chiar eficientizarea colaborării cu oamenii. Am pornit de la fişa postului şi am căutat să le dau angajaţilor primăriei încrederea necesară pentru a-şi face datoria. Dacă am reuşit, o pot spune corbenii, însă meritele sunt împărţite între toţi membrii comunităţii. Aşa am început…

– Cu ce aţi continuat?

– Cu ceea ce puteam face prin forţe proprii, dintre obiectivele avansate în campania electorală. Ca să n-o lungim la nesfârşit, am început cu reabilitarea drumului comunal spre Poenărei, în lungime de 1,5 km, care a fost apoi balastat cu piatră de calcar cu dimensiuni de la 1 la 63 mm, ale cărui şanţuri pluviale au fost curăţate şi configurate corespunzător.

– Pentru că tot aţi pomenit despre campania electorală, ce-aţi făcut cu drumurile de câmp?

– Drumurile spre numeroasele exploataţii agricole din afara satelor sau drumurile de câmp, cum li se mai spune, le-am reparat şi reabilitat, aşa cum m-am angajat în faţa oamenilor. Este vorba despre un total de 23 km astfel de drumuri, din care 17 km au fost pietruiţi, balastaţi şi s-a putut circula, astfel ca gospodarii să-şi strângă recoltele şi să fie încurajaţi să-şi concentreze eforturile pe cele viitoare. Pentru că, numai producând putem să ne descurcăm în mijlocul acestei crize glo-bale, din care noi încă n-am ieşit, pentru că s-au făcut şi destule greşeli în ultimele luni. Dar nu despre acestea vreau să vorbesc acum…

– Cum staţi acum cu canalizările pluviale, deficitare, după cum semnalaţi şi dvs, în dialogurile cu cetăţenii?

– Am reuşit şi cu ajutorul cetăţenilor sau a benefi- ciarilor de ajutor social să facem ceva ordine şi curăţenie cam în toată comuna şi să curăţăm canalizarea văii din satul Poduri. Vor urma şi altele, în primăvară.

Administraţie cu oamenii şi pentru ei

– Una dintre ideile pe care le-aţi promovat în campania electorală pentru alegerile locale din vară a fost aceea de a aduce lumină în comună. Ce aţi făcut în acest sens?

– Am echilibrat iluminarul public în toate satele şi cătunele comunei Corbi. Şi când spun asta, am în vedere înlocuirea a circa 200 becuri şi lămpi arse, la care am adăugat extinderi de circa 120 bucăţi, acolo unde era neapărată nevoie. Mai sunt destule de făcut, dar atât am putut în aceste 6 luni. Problema rămâne însă în atenţia edililor localităţii noastre.

– Altă componentă a programului dvs., pentru care aţi obţinut voturi, a fost aceea a sportului. Aveaţi o echipă de fotbal, care se zbătea în mediocritate şi era în centrul multor scandaluri anul trecut. Acum situaţia este categoric schimbată în bine. Cum aţi acţionat în această direcţie?

– Am schimbat conducerea, am pus-o pe baze profesioniste şi rezultatele au apărut: echipa noastră a ajuns pe primul loc în seria sa. Aşa ceva nu era posibil dacă nu veneam şi cu condiţii mai bune de pregătire şi de participare la competiţie. Vali Grigoroiu a dovedit capacitatea de a conduce echipa şi de a se ocupa şi de o primă reabilitare a stadionului din satul Jgheaburi.

– Practic, ce s-a făcut acolo?

– Într-o primă fază, s-a nivelat terenul, s-a compactat şi însămânţat cu gazon în vară. Seceta ne-a făcut mari probleme, căci a trebuit să udăm această nouă suprafaţă de joc, dar am reuşit s-o îmbunătăţim substanţial. Este numai un prim pas, care va fi urmat de alţii, dar despre asta vom vorbi la momentul potrivit. Aş vrea să vă spun că am fost mereu preocupaţi – şi aici vorbesc şi despre consilierii locali – de ridicarea calităţii actului educativ.

– Ce măsuri aţi luat în acest sens?

– Am căutat să îmbunătăţim condiţiile din şcolile şi grădiniţele comunei, unde am asigurat apă potabilă şi aprovizionarea cu lemne pentru încălzirea imobilelor pe timpul iernii. Aici trebuie precizat faptul că s-a asigurat combustibilul solid din pădurile comunei. Este vorba despre circa 130 mc, iar costurile au fost numai cele ce ţineau de exploatare, transportul şi celelalte fiind acoperite cu forţe proprii. N-am neglijat nici cadrele didactice care fac naveta…

– Mai precis?

– Am prezentat legislativului local un proiect de hotărâre pentru acoperirea costurilor navetei, după ce am identificat suma de 13.000 lei pentru perioada septembrie-decembrie. Aici mă simt obligat să le mulţumesc consilierilor locali, pentru că au votat proiectul pe care l-am propus. Şi nu este singurul! Trebuie să vă mărturisesc faptul că am reuşit să colaborăm destul de bine, pentru că sunt oameni inteligenţi, care prind din zbor ideile şi soluţiile pragmatice ce pot rezolva problemele cu care se confruntă comunitatea.

Proiecte pentru 2013

– Sunteţi mulţumit cu ceea ce aţi realizat până acum?

– Ar trebui să fiu, dar ştiţi cum este omul, mereu vrea mai mult şi mai bine, aşa că…

– Un mandat de primar are 4 ani, din care s-au scurs numai 6 luni, deci o jumătate de an! V-aş întreba ce anume v-aţi propus pentru anul viitor şi discuţia ar trebui să pornească de la buget, nu credeţi?

– Foarte adevărat, pentru că secretul unei bune administraţii publice ţine deopotrivă de legi bune şi clare, care să fie aplicate în litera şi spiritul lor şi de banii fără de care nu se mişcă lucrurile. Vă mărturiseam în vară nemulţumirea mea pentru că la secţiunea de funcţionare a bugetului din Corbi erau alocaţi mai mulţi bani decât la cea de dezvoltare, deci la investiţii.

– Acum puteţi regândi bugetul pentru 2013?

– Da, am căutat şi am găsit deja soluţii pentru a asigura echilibrul necesar şi a creşte partea de investiţii – de la circa 1,2 miliarde lei vechi în 2012 – la de 10 ori anul viitor, bazându-ne pe veniturile proprii şi pe ceea ce trebuie să primim pe baza formulei pentru echilibrarea bugetelor locale. Bineînţeles, la ora actuală discutăm doar teoretic, căci nu avem cifre concrete, deocamdată, dar noi ne-am făcut un plan de investiţii prioritare pentru anul viitor.  

– Puteţi să ne punctaţi ceva din ele?

– Sigur că da, însă nu trebuie luate în ordinea priorităţilor, pentru că nu am documentele la îndemână. Aşadar, ne propunem în primul rând să realizăm cadastrarea comunei, apoi să asfaltăm şi să betonăm şanţurile pe 1 km din Drumul Carului, investiţie finanţată cu bani europeni. Prin forţe proprii, vrem să asfaltăm drumul de la Poenărei, de la crucea de intrare din drumul judeţean, până la o distanţă de 1 km, adică până la şcoală. Practic este vorba despre o îmbrăcăminte bituminoasă de 5-6 cm, căci terasamentul a fost deja realizat – după cum spuneam – în vara aceasta.

– Cum rămâne cu alimentarea cu apă?

– Sperăm să se încheie favorabil pentru primărie procesul cu firma de construcţii, pe care l-am moştenit de la fosta administraţie, ca să putem trece la finalizarea lucrărilor de aducţiune a apei potabile. Vom începe prin racordarea reţelei existente la Corbi şi în Jgheaburi, pentru care am avea nevoie cam de 1,5 km conductă pentru a o alimenta din bazinul de la Corbşori. Concomitent vrem să începem lucrările de acest gen şi pentru satele Corbşori, Stăneşti şi Poduri. Tot la alimentare cu apă trebuie trecută şi aceea de la Poenărei, care se poate face având ca sursă izvorul cunoscut sub numele “La Muchie”.

– Cum staţi acum cu podurile şi podeţele?

– Avem destul de mult de lucru şi la ele. Prima care îmi vine în minte este reparaţia absolut necesară care trebuie făcută la structura de rezistenţă de la podul peste Râul Doamnei din Piua, care mai trebuie şi lărgit. Avem de reparat nişte podeţe şi la Pârâieşti şi tot la modernizări şi balastări trebuie să luăm în calcul finalizarea reparaţiilor la drumurile de câmp din toate satele comunei – Corbi, Jgheaburi, Corbşori, Stăneşti, Pârâieşti şi Poduri – în total cam 10-15 km. În paralel, trebuie curăţate şi amenajate vreo 10 km de şanţuri pluviale pe marginea acestor drumuri.

– Cum rămâne cu promisiunea de a face baze sportive multifuncţionale?

– Spuneam anterior că suntem preocupaţi de activitatea sportivă. Avem de reabilitat gazonul în condiţii la stadionul din Corbi, şi eventual împrejmuirea acestuia, iar la Corbşori vom amenaja o bază sportivă multifuncţională, în suprafaţă de 40×20 m, cu gazon sintetic, unde se va putea juca minifotbal, handbal, baschet, tenis de câmp, volei ş.a.m.d. Este un prim pas, programat pentru 2013.

– Dle primar, v-aţi gândit să faceţi destule lucruri în comună. Instituţia pe care o conduceţi are tot ce-i trebuie?

– Nu chiar, dar unele lucruri mai pot aştepta. Pentru anul viitor, încercăm să punem la punct reţeaua de calculatoare, cu licenţe cu tot, pentru că fără informaţie obţinută şi fructificată la timp, riscăm să pierdem enorm. Ori noi ne-am propus să facem administraţie cu oamenii, pentru oameni!  

– Acum, la final, ce mesaj le daţi cetăţenilor din Corbi?

– Îi rog să-mi acorde încredere atât mie, cât şi consilierilor locali, pentru că toţi ne dorim să aducem schimbarea aşteptată în bine în acest mandat. Eu cred că am dovedit până acum că nu batem pasul pe loc. N-o vom face nici de acum încolo. În încheiere, aş vrea să le urez numai de bine, multă sănătate şi încredere în capacitatea noastră ca împreună să ieşim la lumină poate mai repede decât cred unii. În încheiere, le doresc ani mulţi fericiţi alături de cei dragi!

A consemnat Eva ADAM

Alecsei va lupta pentru binele oamenilor din nordul Argeşului

Posted in Interviu with tags , , , , , on octombrie 31, 2012 by argesuldenord

Secretarul general adjunct al PDL Argeş, Gheorghe Alecsei, a fost validat de Comisia de Integritate condusă de europarlamentarul Monica Macovei să candideze din partea Alianţei România Dreaptă (ARD) la postul de senator în Colegiul de Nord. Acesta este ocupat încă de liberalul Mircea Diaconu, despre care cei mai mulţi observatori spun că şi-a jucat rolul de politician pe scena publică exact ca un actor de mâna a şaptea, adus prin pile pentru un rol de protagonist
în care, din păcate pentru oamenii din colegiu, a dezamăgit. Alecsei susţine că va fi cu totul alt gen
de parlamentar şi că se va strădui să răspundă aşteptărilor alegătorilor cu seriozitatea care-l defineşte – după cum reiese din interviul pe care l-a acordat în exclusivitate publicaţiei noastre, pe care
vi-l prezentăm în continuare.

Cine eşti d-ta, d-le Alecsei?

– Sunt un argeşean de bună credinţă, ca oricare altul care îşi face griji pentru ziua de mâine. Deşi nu m-am născut pe aceste meleaguri, trăiesc aici de o viaţă şi sunt convins că am fost adoptat de comunitatea locală.
– Pe ce vă bazaţi, vorba lui Ilie Moromete?
– Pe inteligenţa argeşenilor, care ştiu să aprecieze rezultatele muncii corecte şi cinstite, din care comunitatea are numai de câştigat!
– Nu credeţi că forţaţi un pic lucrurile atunci când, deşi sunteţi un om de afaceri de succes, vă prezentaţi ca oricare altul, preocupat de grija zilei de mâine?
– Nu sunt un şmecher care pozează într-un amărât sau un prefăcut care se vaită de la volanul unei maşini nemţeşti că n-are după ce bea apă! Adevărul este că mă frământă ziua de mâine nu numai pentru familie, ci mai ales pentru cei 62 angajaţi de la firma mea. Am ridicat această afacere din nimic, pornind singur la drum, muncind poate 20 ore din 24, şi dacă am reuşit, este pentru că am fost corect cu mine şi cu oamenii cu care am făcut o familie la firmă. Am reuşit, deşi de multe ori nu mi-a fost uşor, să asigur un management corect, dovadă faptul că n-am avut vreodată probleme cu justiţia şi, în ciuda crizei, n-am procedat la trimiterea oamenilor în şomaj. Singurul lucru pe care-l regret este că nu-i pot plăti pe angajaţi aşa cum cred eu că ar merita, dar sper că vor veni şi timpuri mai bune.
– Faptul că n-aţi trimis oameni în şomaj, ba chiar aţi mai şi angajat în aceste vremuri grele, se datorează cumva unor contracte cu statul, fiind favorizat de apartenenţa la PDL, care a guvernat din 2005 până în luna mai a acestui an?
– Asta o pot spune numai duşmanii mei! Eu vă spun clar că, prin natura obiectului de activitate, nu puteam dezvolta firma mulţumindu-mă să schimb nişte robinete la chiuvete. Da, am avut şi am tot felul de contracte, inclusiv cu statul, dar ţin să precizez că toate au fost obţinute numai prin licitaţii publice, fapt care se poate verifica! Apartenenţa la PDL nu mi-a adus contracte cu dedicaţie, cum se spune. Eu am intrat relativ de curând în politică…
– Deşi aţi fost curtat de mai multe formaţiuni, aţi ales PD-ul. Ce anume v-a determinat opţiunea?
– Am fost, sunt şi voi rămâne un tip cu convingeri politice de dreapta, iar în acest partid se regăseau oameni pe care-i cunoşteam şi-i apreciam de ani de zile, ca să nu mai spun că mi-a inspirat încredere, în sensul că poate pune lucrurile într-o ordine firească.
– Judecând după rezultatele de la alegerile locale, s-ar putea spune că a dat chix cu guvernarea – ca să folosim un termen mai puţin academic?
– PDL a fost taxat pentru măsurile economice pe care a fost silit să le ia, ca să evite prăbuşirea economică a României. Poate s-au făcut şi greşeli, pe care le-a plătit cu plecarea de la guvernare. Atunci toată lumea striga că democrat-liberalii au jefuit ţara! După aproape 6 luni de guvernare a USL, de ce n-au băgat hoţii în puşcărie?… Vă spun tot eu: pentru că hoţiile reclamate nu există! USL a luat nişte măsuri populiste, pe care le-a numit reparatorii, adoptate numai pentru vânare de voturi. Orice om corect nu poate spune că viaţa i s-a îmbunătăţit din luna mai până în prezent. Cât ne vor costa în această iarnă, şi mai ales la primăvară, mi-e groază să estimez…

“Cu Dumnezeu înainte, pentru argeşenii mei!

– Ce anume vă recomandă pentru importanta funcţie de senator?
– Capacitatea organizatorică, de a lua decizii corecte în criză de timp şi, mai ales, conştiinţa că sunt pregătit şi capabil să fac ceva bun pentru argeşenii mei. Atunci când m-am aruncat în lupta pentru postul de primar la Curtea de Argeş, în 2008, am fost tratat drept nebun. Am răsturnat calculele hârtiei şi am încheiat cursa pe locul trei! A fost o lecţie din care am învăţat destule, ca şi din mandatul de consilier municipal, recent încheiat. În ultimii 4 ani am urmat şi Colegiul de Apărare, care mi-a lărgit mult orizontul cunoaşterii.
– Chiar nu aveţi emoţii la această candidatură?!…
– Sunt om şi ar fi o nebunie să mă văd deja senator. Lupta va fi dură, USL va miza tot pe un vot politic, dar eu am avantajul că nu poate cineva alătura calificativul de hoţ numelui meu. În plus, sper să-i conving pe oameni că nu voi fi, ca parlamentar, un actor grăbit, care trece prin colegiu ca un turist! Eu locuiesc într-un apartament din Curtea de Argeş, soacră-mea pe str. Vlad Ţepeş, iar când mă duc la ea, înjur gropile din asfalt, ca şi ceilalţi locuitori. Trăiesc aici, muncesc aici, mi-am luat loc de veci la Biserica Bolniţa şi, deşi nu pozez în bugetarul cocoşat de guvernarea portocalie, nu mă pot lăuda cu vilă la margine de Bucureşti, nici măcar în Curtea de Argeş sau Câmpulung! De aceea am spus că trăiesc ca oricare dintre cei cărora le voi solicita votul. Concluzia: cu Dumnezeu înainte pentru argeşenii mei!
– Consideraţi că este moral ca senatorul Mircea Diaconu să mai candideze, când are o condamnare pentru incompatibilitate pronunţată de ÎCCJ?
– Moralitatea dumnealui o pot judeca numai alegătorii şi partenerii din USL, inclusiv colegii de partid, care pot rămâne fără candidat în acest colegiu. Problema care ar trebui să ne frământe pe toţi ţine de respectarea legii. Eu cred că un parlamentar care participă la elaborarea legilor are datoria de a da exemplu personal, fiind primul care le respectă! Îl admir pe actorul Mircea Diaconu, care de multe ori m-a făcut să râd, dar nu pot avea aceleaşi sentimente faţă de senatorul care pune mai presus interesele proprii şi se agaţă la modul ridicol de funcţia în care a ajuns cu totul întâmplător, mulţumindu-se ca 4 ani să încaseze indemnizaţia fără să mişte ceva pentru cei care l-au votat. Ţin să vă asigur că, în cazul în care mi se va da încredere prin vot, îmi voi asuma obligatoriu responsabilitatea funcţiei, refuzând postura de anonim, tras de păr de mass-media, să-l scoată la lumină!
– Punctaţi câteva proiecte pe care le veţi sprijini ca senator.
– Argeşul de Nord se poate dezvolta durabil prin turism şi valorificarea producţiei agricole. Pregătesc o strategie pe care o voi prezenta în campania electorală şi o voi îmbunătăţi împreună cu oamenii cărora mă adresez şi cu cei pe care i-au ales în iunie în fiecare localitate, ca să se ocupe de gospodărirea comunităţilor locale. Mizez pe inteligenţa oamenilor de la munte, care nu pot fi păcăliţi la nesfârşit prin promisiuni şi care au acum experienţa necesară pentru a-i mirosi repede pe candidaţii neserioşi. Cu sprijinul dumnealor, putem face lucruri frumoase împreună, care să ne permită să scăpăm de grija zilei de mâine mai curând decât s-ar aştepta scepticii. Vreau să precizez în finalul acestei discuţii faptul că în centrul preocupărilor mele este mereu omul pe care-l reprezint!

A consemnat EVA ADAM

“Nu-i voi dezamăgi pe locuitorii comunei Corbi!”

Posted in Interviu with tags , , , , , , on septembrie 22, 2012 by argesuldenord

Aceasta este asigurarea pe care o dă primarul Virgil Baciu acelora care i-au acordat încrederea prin alegerile din 10 iunie. Situaţia pe care a găsit-o în administraţia publică locală era mai gravă decât şi-o închipuise. După preluarea gestionării problemelor comunităţii, a descoperit adevărul gol-goluţ, dar nu s-a luat cu mâinile de păr. Pentru că nu-i stă în fire să se vaite a pietre seci, a căutat soluţii. Despre acestea am discutat în dialogul pe care vi-l prezentăm în continuare.

– D-le primar, chiar dacă unora le-ar părea aiurea, vă rog să menţionaţi marile probleme cu care v-aţi confruntat imediat după preluarea mandatului…
– De departe, cea mai dură ţinea de posibilitatea ca primăria să intre în insolvenţă, din cauza unor datorii acumulate la Biff International. Firma s-a adresat instanţei de judecată, cerând ca inclusiv cu daunele-interese să-i plătim peste 20 miliarde lei vechi! Ciudat, dar primăria nu se prezentase la vreun termen de judecată, ca să se apere, deşi nu era de glumă cu asemenea sumă uriaşă. Funcţionarii din instituţie afirmă că n-au ştiut de procesul ascuns de fostul primar!
– Ce măsuri aţi luat?
– Aşa cum am mai spus, l-am convocat pe dirigintele de şantier, pentru a da explicaţii asupra facturilor întocmite pe baza unor situaţii de lucrări recepţionate, am cerut o expertizare a acestora şi, bineînţeles, am luat legătura cu reprezentanţii firmei.
– Cum s-au finalizat discuţiile?
– Deocamdată am avut doar un schimb de informaţii, pe baza cărora s-a ivit deja posibilitatea unei rezolvări legale a situaţiei. Dar, despre asta, vom vorbi ceva mai târziu…
– La precedenta discuţie remarcam faptul că se lucra intens la drumurile de câmp şi că aveaţi o problemă deosebită de rezolvat cu alimentarea cu apă a gospodăriilor din Corbi…
– Să le luăm pe rând: cu drumurile am rezolvat-o în mare parte şi acum oamenii îşi pot strânge recoltele de pe câmp, ca şi fructele din livezi. A fost o promisiune electorală pe care am onorat-o!
– Cum staţi cu forajele pentru apă?
– Am încercat să rezolvăm problema apei prin forarea unor puţuri de adâncime, dar acum ştim, după probele făcute, că nu aceasta este soluţia de succes.

Parteneriatul public privat

– Mai precis?
– Suntem într-o asociere în proiectul cu apa, finanţat din fonduri guvernamentale, cu comunele Domneşti şi Pietroşani, care, de asemenea, au datorii la constructor. Am stabilit ca în 26 septembrie să ne întâlnim cu reprezentanţii Biff toţi primarii – Baciu, Smădu şi Pătru – pentru a găsi formula legală de a pune
la punct un parteneriat public privat. Pe baza lui am putea finaliza lucrările la reţelele de apă, iar firma şi-ar putea recupera datoriile din încasări. Curge apa la robinet, curg şi banii pentru servicii! Prima alimentare funcţională ar fi cea de la Corbi, unde avem reţea.
– Şi dacă nu se va ajunge la o asemenea colaborare, indiferent de motiv?
– În acest nedorit caz, eu mă voi retrage din asociaţia celor trei comune şi voi aplica alte soluţii de rezolvare a situaţiei, pe care le am în proiect.
– Să înţelegem că până atunci oamenii din satul Corbi vor rămâne fără apă, după ce n-au reuşit forajele?
– Nu. Vom reveni la drenuri, pe care le vom îmbunătăţi. Sper ca omologii mei de la Domneşti şi Pietroşani să mă sprijine în demersul îndreptat împotriva Hidroelectrica pentru poluarea Râului Doamnei, după decolmatarea făcută la barajul din amonte în cursul acestei veri, care persistă, şi pentru a o obliga să asigure – conform legii – debitul de servitute. Argumentele noastre vor fi susţinute şi de încălcarea flagrantă a legilor de mediu!
– În ipoteza cea mai bună, când ar putea avea apă potabilă locuitorii din Corbi?
– Eu sper că prin august, anul viitor.
– Iar în cea mai rea?
– Mi-e greu să fac acum o estimare, cât timp nu am toate elementele necesare unei evaluări corecte.
– Aveţi vreun răspuns de la Consiliul Judeţean pentru solicitarea pe care aţi făcut-o pentru curăţarea şanţurilor de pe drumurile pe care le are în administrare?
– Nimic concret, din păcate, dar vom continua solicitările pe adresa acestui for, pentru că fiecare trebuie să ne facem datoria!
– Aţi solicitat sprijinul parlamentarilor pentru rezolvarea problemelor comunităţii?
– Aşa cum am anunţat şi în precedentul interviu, i-am rugat să ne sprijine. Acum îi aşteptăm în campania electorală pentru alegerile generale din decembrie, pentru a le spune clar ce aşteptăm de la dumnealor în schimbul voturilor locuitorilor din Corbi.
– Nu credeţi că aceştia se vor simţi oarecum şantajaţi electoral?
– Este problema dumnealor ce vor crede! Noi le vom propune un parteneriat din care am putea avea toţi de câştigat, în sensul rezolvării problemelor cu care ne confruntăm fiecare parte. Angajamentele ferme respectate pot constitui garanţia unei colaborări reciproc avantajoase. Cine nu înţelege această necesitate, degeaba se osteneşte să candideze, pentru că oamenii nu se mai mulţumesc cu vorbe, vor fapte!
– D-le primar, am o curiozitate de reporter: cum reuşiţi să vă drămuiţi timpul astfel încât să participaţi şi la acţiuni culturale?
– Probabil vă referiţi la reuniunea Clubului de Cultură din Curtea de Argeş, desfăşurată recent la Domneşti… Am primit o invitaţie şi am fost onorat să reprezint acolo comuna Corbi, pentru că nu putem rămâne în afara circuitului culturii argeşene. Dincolo de bunele relaţii pe care le am cu acad. Păun şi cu gazdele domnişane, dacă-mi permiteţi, aş putea să spun că sunt interesat de acest fenomen şi de promovarea valorilor argeşene. Cea mai bună dovadă este aceea că am sprijinit material publicarea revistei satului Poenărei şi chiar a unor cărţi importante pentru afirmarea şi conservarea identităţii nordului judeţului nostru. Sunt adânc implicat în viaţa comunităţii sub toate aspectele, iar când reuşesc să rezolv o problemă dificilă cu care se confruntă, sunt de-a dreptul fericit!…

A consemnat Eva ADAM

Cu cărţile pe faţă: “Primăria Corbi riscă să intre în insolvenţă!”

Posted in Interviu with tags , , , , , on august 31, 2012 by argesuldenord

Virgil Baciu, noul primar din Corbi, este un om foarte ocupat. Ziua lui de lucru începe dimineaţa devreme şi se termină atunci când îi dau pace oamenii, care au învăţat repede drumul spre casa în care locuieşte la Poenărei. Şi asta pentru că fiecare are probleme şi îl vede pe omul pe care
l-au ales să-i conducă drept cel mai potrivit ca să le rezolve. Iar după o aşteptare de vreo două mandate de câte 4 ani, nu prea mai au răbdare şi le este greu să înţeleagă nevoia prioritizării acestora sau de lipsa fondurilor. În ziua în care l-am căutat la primărie era plecat la o şedinţă cu cadrele didactice, care i-a consumat ore bune din programul zilei. De la angajaţi am aflat că după rezolvarea problemelor curente, pleacă pe teren, unde sunt lucrări, se sfătuieşte cu muncitorii şi cadrele tehnice şi decid cele mai bune soluţii de rezolvare. Mulţi s-au declarat uluiţi de capacitatea sa de muncă şi de orientare în cele mai diverse probleme, ca şi de spiritul practic dovedit. “Experienţa de om de afaceri care ştie unde şi cum să identifice soluţii de rezolvare se pare că-l ajută enorm, iar faptul că este un tip corect, impune”, spunea cineva dintre cei care au vizitat primăria. Atunci când a revenit, primarul Baciu s-a scuzat că nu poate discuta imediat cu reporterii publicaţiei noastre, pe care i-a rugat să aştepte până rezolvă problemele curente ivite între timp şi până când pune la punct activitatea pentru ziua următoare. Atunci când s-a eliberat de sarcinile de serviciu, s-a dovedit a fi un interlocutor agreabil, sincer şi preocupat ca din dialogul purtat să scoată, eventual, şi ceva răspunsuri pentru problemele care îl frământau.

“Încercăm să intrăm din mers în normalitate”

– D-le primar, aţi suferit un şoc atunci când aţi preluat noua funcţie?
– Se poate spune şi aşa, pentru că am pătruns într-o altfel de lume, total diferită de ceea ce îmi închipuisem…
– N-aţi vrea să nuanţaţi ideea, ca să nu apară confuzii printre cititori?
– Bun, să încercăm… Obişnuit cu ordinea care domneşte la firma mea, am fost uluit să descopăr că, la Primăria Corbi, organizarea, dar mai ales funcţionarea aparatului, era în mare suferinţă. Să mă explic: m-am lămurit destul de repede că oamenii, practic nu ştiau ce aveau de făcut şi aşteptau “indicaţii preţioase” de la primar!
– Să înţelegem că nu exista un Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF), fişa postului ş.a.m.d.?!?…
– Ba existau, dar nu fuseseră prelucrate cu personalul din subordine, astfel că funcţionarii şi ceilalţi angajaţi ştiau destul de vag ce aveau datoria şi dreptul să facă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu pentru care sunt plătiţi. Drept urmare, am luat toate măsurile care se impuneau, am pus documentaţia la dispoziţia subordonaţilor, le-am prelucrat cu dumnealor şi sper că lucrurile au intrat oarecum pe un făgaş de normalitate, care să asigure funcţionalitatea administraţiei publice locale.

Un buget de funcţionare, nu unul de dezvoltare!

– Cum aţi găsit construcţia bugetului local pentru anul în curs?
– Dacă este să fiu cinstit până la capăt, trebuie să spun că bugetul de la Corbi este prost construit. Argumentul de bază este acela că mare parte a resurselor sunt alocate pentru funcţionarea administraţiei, adică pentru acoperirea salariilor, pentru cheltuieli curente şi nu pentru dezvoltare, care înseamnă investiţii şi posibilitatea creării unor locuri de muncă.
– Aveţi posibilitatea de a face o rectificare bugetară în acest sens sau trebuie să mergeţi pe acest buget până la sfârşitul anului?
– Suntem obligaţi să facem o evaluare cât se poate de corectă a situaţiei, pe care apoi s-o prezentăm legislativului local cu propuneri concrete de rectificare. Decizia trebuie s-o ia Consiliul Local şi eu sunt convins că va fi una care să ne dea posibilitatea de a mişca lucrurile în direcţia cea bună. Pentru anul viitor, pornind de la experienţa din cel curent, avem datoria de a întocmi un proiect de buget cât mai echilibrat, orientat mai mult spre dezvoltare.
– Cum veţi proceda, la modul practic?
– Am iniţiat un dialog cu cetăţenii, pe care vrem să-l permanentizăm şi cu ajutorul consilierilor locali şi al celor săteşti. Prin intermediul său aflăm care sunt dorinţele oamenilor, stabilim o ordine a priorităţilor, completăm proiectul de buget al executivului cu propunerile legislativului local şi apoi vor urma dezbaterile finale, pentru aprobare.
– Cele mai multe administraţii publice locale au în subordine servicii publice de gospodărire, despre care se spune că “înghit” mare parte din resursele bugetului. La Corbi vă confruntaţi cu o asemenea problemă?
– Chiar am analizat în mare activitatea Serviciului Public de Gospodărie Locală şi am constatat că, deşi are alocate sume de 3,5 miliarde lei vechi pentru funcţionare, veniturile realizate de cei 9 angajaţi totalizează un mare zero!
– Ce intenţionaţi să faceţi pentru a corecta această situaţie anormală?
– Vom căuta să-l rentabilizăm, în condiţiile prevederilor legale în vigoare, iar dacă nu vom reuşi, voi propune Consiliului Local tot o soluţie legală, şi anume aceea a externalizării sale!

Pe marginea prăpastiei

– Totuşi, care este cea mai mare problemă cu care se confruntă administraţia pe care o conduceţi dvs.?
– Am descoperit cu stupoare faptul că Primăria Corbi riscă să intre în insolvenţă!
– Ce anume a provocat această situaţie?
– Cred că n-ar fi normal ca eu să stabilesc vinovăţii, pentru că nu am o asemenea abilitare şi nu-mi permit să mă substitui anumitor orgnisme ale statului de drept… Povestea este destul de lungă, dar am să caut s-o sintetizez, conform datelor pe care le deţin la ora actuală. Primăria noastră a fost acţionată în instanţă de Biff Internaţional, o firmă de construcţii care urmăreşte să obţină peste 20 miliarde lei vechi, la nivelul lunii septembrie 2011.
– Pe ce se bazează cererea – vorba lui Ilie Moromete?!?…
– Firma în cauză a executat lucrări de construcţie la o reţea de apă în comuna noastră, demarată prin 2005, pe un proiect comun care mai include Domneştiul şi Pietroşanii şi finanţat pe OG nr. 7. Din datele pe care le deţin la ora actuală, aceasta a facturat, pe baza unor situaţii de lucrări acceptate de beneficiar contravaloarea acestora. Facturile au fost înregistrate în contabilitatea firmei, dar banii nu s-au plătit!
– Aveţi cunoştinţă de sumele pentru care firma a trebuit să plătească TVA-ul legal la stat, chiar dacă nu încasase banii?
– Din câte ştiu eu acum, s-a ajuns la aplicarea unor penalităţi de întârziere la plata facturilor întârziate, care au dus la o datorie reclamată de Biff Internaţional de circa 10 miliarde lei vechi. Firma a acuzat faptul că neîncasarea banilor a dus-o în situaţie de insolvenţă şi s-a adresat instanţei de judecată pentru recuperarea datoriei, plus daune care, după cum spuneam, se cifrau la un total de vreo 20 miliarde lei vechi în septembrie 2011.
– Se ştie cine a semnat acele situaţii de lucrări, pe baza cărora s-au întocmit facturile?
– Fostul primar, contabilul şi dirigintele de şantier. Ciudăţenia cea mare este însă alta: deşi au fost două sau trei termene de judecată, Primăria Corbi nu s-a apărat!…

“Trebuie să ne apărăm poziţia”

– Cum a fost posibilă această situaţie greu de acceptat?
– Mi-e greu şi mie să înţeleg… Am întrebat de ce nu s-a prezentat cineva la proces şi mi s-a spus că nu s-a ştiut despre acele termene de judecată. Dacă acesta este adevărul care se va stabili în urma cercetărilor, la care nu mă îndoiesc că se va ajunge, va indica persoanele care se fac vinovate de această situaţie, oricare ar fi ele, trebuie să răspundă pentru faptele lor!
– Mai precis?
– Noi suntem obligaţi să ne apărăm poziţia! În cazul în care se va ajunge în final la un verdict nefavorabil primăriei, ne vom adresa, la rându-ne, justiţiei, pentru a recupera pagubele de la cei care le-au produs. Repet: vom uza de toate modalităţile legale pentru a ne apăra poziţia, pentru că avem şi argumente!
– Puteţi să ne daţi un punct de reper?
– Deţin informaţii conform cărora fostul primar a dezinformat populaţia. Mereu se văita că nu poate continua lucrarea la alimentarea cu apă din proiectul celor 3 comune demarat acum 7 ani, din cauza faptului că n-a primit banii aşteptaţi de la guvern. Din documentele oficiale în posesia cărora am intrat înainte de preluarea funcţiei de conducere a administraţiei publice locale, rezultă clar că Primăria Corbi primise de la bugetul statului 94% din sumele necesare finanţării proiectului! Concluzia care se impune este aceea că am ajuns în această situaţie delicată din cauza modului în care s-au cheltuit acei bani. Altfel, apa trebuia să curgă prin reţelele care acum sunt îngropate şi îmbătrânesc din cauza faptului că nu sunt folosite. Exemplul cel mai sugestiv este bazinul de apă de la Corbşori, care este destul de depreciat şi nu-şi poate îndeplini menirea.
– Să fi fost şi o problemă de cofinanţare locală?
– Probabil că lipsa asigurării acesteia ne-a dus la procesul cu acea firmă şi la pericolul, cel puţin teoretic, ca primăria noastră să intre în insolvenţă, în cazul unui verdict nefavorabil!
– Ce măsuri efective aţi luat după preluarea funcţiei, pentru a evita un asemenea verdict?
– Datorită litigiului care îşi aşteaptă soluţionarea în instanţele de judecată, lucrarea este blocată la ora actuală. Eu l-am invitat pe dirigintele de şantier la discuţii, pentru a mă lămuri cum s-a ajuns în această situaţie. Vom încerca să vedem ce documente au stat la baza acceptării situaţiei de lucrări prezentate de firmă şi acceptate de reprezentanţii primăriei, ce recepţii s-au făcut şi, mai ales, voi cere o expertizare a acestora. Ştiu că din cele 10 miliarde cerute iniţial de firmă s-au plătit cam 3, astfel că – repet – suntem obligaţi să ne apărăm poziţia prin mijloacele pe care legea ni le pune la dispoziţie. Cine a greşit, va plăti, pentru că nu e permis cuiva să se joace, la modul absurd, cu banii publici şi, în ultimă instanţă, cu soarta comunităţii locale!

 A consemnat Eva ADAM

Ştefan Lăzăroiu speră că investiţiile pe zona de nord să fie reluate de actualul Guvern

Posted in Interviu with tags , , , , on iulie 27, 2012 by argesuldenord

Ştefan Lăzăroiu, unul dintre cei mai activi oameni politici din Argeş până la alegerile locale din 10 iunie, a preferat să stea deoparte după scrutinul trecut şi să se ocupe de familia de care a stat departe în ultimii doi ani. Acesta a avut însă bunăvoinţa să ne răspundă la câteva întrebări legat de ceea ce se întâmplă la acest moment în România.
– Domnule Lăzăroiu, v-aţi retras din viaţa politică?
– Trebuie să vă spun încă de la început că politica nu înseamnă numai declaraţii de presă şi acţiuni prin campaniile electorale. Dacă vrem să fim serioşi, facem politică la modul uman, ajutând şi dând un exemplu celor din jurul nostru. Eu am preferat să mă ocup, după doi ani în care m-am ocupat de Colegiul Curtea de Argeş, şi de familia mea pe care, din păcate, am cam neglijat-o. Fac politică exercitându-mi sau nu drepturile garantate de Constituţie! De exemplu, dreptul la vot duminică nu o să mi-l exercit, pentru că este anormal să facem ceea ce ne cer domnii Ponta şi Antonescu alături de o majoritate parlamentară şantajabilă care doreşte cu orice preţ dictatura în această ţară. Pe cale de consecinţă, nu o să merg la vot deloc! Va fi votul meu de blam la adresa actualei puteri şi la adresa atacului dur asupra democraţiei.
– Cum arată politica din România la acest moment?
– Vă spun sincer că sunt dezamăgit şi scârbit de clasa politică. Nu putem să murdărim o ţară în asemenea hal de dragul unor grupuri de interese! E anormal ce se întâmplă. Dacă întreaga Europă ne ceartă pentru lucrurile pe care domnii de la USL le visează noaptea la Grivco şi le pun în practică ziua la Cotroceni şi la Victoria, nu e normal să ne punem un semn de întrebare privind seriozitatea celor doi lideri politici uniţi de acelaşi grup de interese care îi sustine? Cu siguranţă politica din România nu arată aşa cum ar trebui de fapt să arate, cu proiecte, declaraţii serioase şi oameni capabili. Eu trag un semnal de alarmă, în special pentru politicienii din Argeş, să nu mai învrăjbească oamenii între ei. Membrii de partid sunt membri de partid, iar restul cetăţenilor nu au treabă cu ura şi scindarea societăţii din punct de vedere politic. E periculos şi degradant să manipulezi o întreagă societate prin mijloacele media de care dispui doar ca să ajungi la putere.
– Cum se prezintă Colegiul Curtea de Argeş?
– Politic, Colegiul Curtea de Argeş a fost întotdeauna mai liniştit, politicienii au fost serioşi şi doar pe alocuri declaraţiile politice au sărit calul. În rest sunt oameni de mare calitate la toate partidele. Din punct de vedere administrativ, Colegiul Curtea de Argeş este sufocat şi grevat. Sufocat de o birocraţie şi o neputinţă a Guvernului şi a Consiliului Judeţean de a acorda cofinanţare. Sper ca actualul Guvern sa continue proiectele şi investiţiile pe care noi le-am atras pe acest colegiu pentru a crea într-adevăr locuri de muncă şi un flux economic serios. Doar aşa zona se va putea ridica!
– De ce are nevoie Colegiul Curtea de Argeș?
– În primul rând de cât mai multe fonduri europene şi proiecte, dar revenim la întrebarea anterioară, sau mai bine zis la răspuns, şi la faptul că nu se dau bani de cofinanţări. Are nevoie de o pârtie de schi măcar, un proiect pe care noi l-am pus în mişcare, iar actualii guvernanţi nu au decât să îl continue.
– Un mesaj pentru argeşeni…
– Să facă din punct de vedere politic ce simt şi ce cred. Au de ales între omul care a trecut ţara prin criză şi care nu s-a dat înapoi, de omul care a pus justiţia pe primul loc şi la loc
de cinste în ochii Uniunii Europene şi cel care a ţinut România stabilă într-o situaţie economică internaţional total instabilă, şi cei care vor să dea o lovitură de stat, vor putere, bani şi justiţie care să îi scape de problemele penale pe cei din gaşca USL!

A consemnat Eva ADAM

PDL trebuie să câştige alegerile pentru viitorul României!

Posted in Interviu with tags , , , on octombrie 29, 2011 by argesuldenord

Aceasta este convingerea exprimată de către preşedintele organizaţiei municipale din Curtea de Argeş, Ştefan Lăzăroiu. Tânărul şi ambiţiosul om de afaceri a intrat în politică în luna mai a anului trecut. În ciuda timpului scurt care s-a scurs, a reuşit să ardă multe etape şi să se impună în colegiul unde s-a decis să candideze la postul de deputat ocupat vremelnic de pesedistul Mircea Drăghici. Domnia sa ne-a acordat cu amabilitate un amplu interviu, din care am selectat cele mai importante pasaje, pentru ca toţi cititorii noştri să se apropie de omul Ştefan Lăzăroiu.
* Ce v-a determinat să vă avântaţi în vâltoarea politicii?
** Dacă m-aţi fi întrebat “cine”, aş fi răspuns fără ezitare senatorul Mircea Andrei. Domnia sa m-a convins cu proiectul pe care-l avea pentru judeţul Argeş şi când mi-a propus să-i vin alături, nu l-am putut refuza.
* N-aţi vrea să fiţi mai explicit?
** Ca oricare argeşean care nu se lasă orbit de vorbe, şi eu aş fi vrut mai mult pentru comuna şi pentru judeţul meu. Iar impresia că de 20 de ani se bătea pasul pe loc şi nu puteam ieşi cu niciun chip din întuneric, devenea certitudine cu fiecare nouă zi. Dl. senator a apărut ca omul de care aveam absolută nevoie şi i-am convins şi pe mulţi dintre prietenii mei să-i vină în sprijin, pentru că toţi ştim că forţa echipei este net superioară celei individuale.

Mereu aproape de oameni

* Care a fost strategia de abordare a electoratului?
** Am decis că trebuie să fiu mereu aproape de oameni şi cu ajutorul celor care mi-au fost alături, am reuşit să-mi îndeplinesc obiectivul. Nu mi-a fost uşor să fiu în mijlocul lor atât la vreme de sărbătoare, cât mai ales când s-au aflat la strâmtoare. Cred că i-am convins că “sunt suflet în sufletul neamului meu” argeşean…
* De ce aveţi ambiţia de a ajunge deputat: să vă satisfaceţi orgoliul personal, să vă îmbogăţiţi şi mai mult sau să intraţi în istorie?
** A treia variantă este corectă: vreau să fac istorie alături de semenii mei, îmbunătăţindu-le viaţa şi îndeplinind toate promisiunile uitate de predecesori!
* Dac-ar fi atât de simplu, de ce n-au făcut-o ceilalţi?
** Pentru că dumnealor s-au gândit mai mult la binele propriu, decât la cel al argeşenilor! N-au avut rădăcini aici, au fost trimişi să candideze pentru partid şi nu le-a păsat de durerile oamenilor. Eu sunt de-al lor şi nu mai suport înşelarea permanentă a speranţelor oamenilor.
* De ce credeţi că i-aţi putea convinge că veţi fi cu adevărat altfel?
** Sunt convins că deja i-am convins prin tot ceea ce am făcut până acum. Eu n-am nevoie să mă îmbogăţesc, căci Dumnezeu m-a ajutat ca la o vârstă destul de tânără să am cam tot ce-şi poate dori un om normal: o familie reuşită, copii minunaţi, o afacere prin care ofer locuri de muncă şi demnitate unor semeni… Şi, mai mult decât orice, cred că împreună cu colegii am dovedit o seriozitate care impune!

“Nu mă tem de Mirciulică!”

* Cum veţi reuşi să depăşiţi handicapul, nu ştiu cât de teoretic sau practic, pe care-l are orice candidat în faţa deputatului în funcţie, cu care s-au obişnuit oamenii? Nu vă temeţi de înfrângere?
** Acel handicap, despre care nu pot spune că n-a existat, cred că a fost deja depăşit. Şi dacă mai aveqm îndoieli, acestea s-au risipit la hramul bisericii de la Cerbureni, unde deputatul a lipsit. Oamenii spuneau că s-a temut să dea ochii cu mine. Eu nu mă pronunţ în acest sens, poate că a avut treburi mai importante pe la Bucureşti, dar pot afirma cu toată tăria: NU MĂ TEM DE MIRCIULICĂ!
* Care credeţi că sunt părţile sale tari?
** Presupusa experienţă administrativă, uşurinţa cu care face promisiuni oricât de extravagante şi, până de curând, faptul că era copilul de suflet al liderului său judeţean. Cum n-a valorificat prin mai nimic aceste atuuri, i-aş sugera să-şi caute alt colegiu sau să accepte vreuna dintre teoreticele invitaţii, cu care se laudă că ar fi bombardat din nu ştiu câte judeţe, pentru că este omul care răspunde de banii PSD-ului. Poate aşa ar putea să-i păcălească încă odată pe cei care nu-l cunosc, pentru că pe la noi nu mai ţine figura, căci argeşenii sunt inteligenţi şi nu fac de două ori la rând aceeaşi greşeală!
* Ce credeţi că v-ar putea avantaja pe dvs.?
** Faptul că m-am născut aici, trăiesc de când mă ştiu pe aceste locuri şi vreau ca peste câţiva ani copiii mei să nu simtă nevoia să-şi construiască viitorul departe de locurile natale, cum se întâmplă acum! Sunt convins că acest mesaj a fost perceput corect de oamenii din colegiu şi că dorinţele lor coincid cu ale mele.
* Să înţelegem că lupta electorală va fi o formalitate?
** Ar fi cea mai mare greşeală într-un judeţ dominat de peste 20 de ani de PSD! Lupta va fi dură şi nu avem dreptul s-o pierdem, pentru că i-am condamna pe oameni la alţi 20 de ani de întuneric. PDL trebuie să câştige alegerile viitoare pentru viitorul României! Iar noi, argeşenii, cu deosebire cei din colegiul meu, avem datoria realizării unui scor electoral cât mai bun, pentru a ne putea cere drepturile la viitorul guvern. Iar aceste drepturi înseamnă dezvoltare durabilă.

Autostrada, obiectiv prioritar pentru Guvernul Boc

* Ce rol are în această dezvoltare Autostrada Piteşti-Sibiu, prin Curtea de Argeş?
** În cursul acestei luni, liderul naţional al PDL, premierul Emil Boc, împreună cu alte personalităţi ale partidului a fost la Piteşti, când senatorul Mircea Andrei a fost ales preşedinte al Comisiei Juridice şi de Politici Externe. La finalul discursului său a spus că această autostradă este un obiectiv prioritar pentru guvern.
 * În ce măsură poate ajuta alegerea senatorului Andrei la realizarea acestui obiectiv de cea mai mare importanţă pentru zona noastră?
** Faptul că dumnealui este membru al BPN al PDL îi permite să pledeze cauza zonei Curtea de Argeş cu voce auto-rizată care, în mod sigur, va fi ascultată cu toată atenţia. Ştiu că s-au spus vrute şi nevrute pe această temă, dar vă asigur că senatorul Mircea Andrei este un luptător care nu acceptă nici măcar ideea înfrângerii! Zona noastră se poate dezvolta pe baza turismului şi agriculturii, iar noi avem aici destule proiecte de acest gen. Autostrada ne va deschide lumea, iar Valea Argeşului, în timp, va ajunge să rivalizeze cu Valea Prahovei!

“Nu racolăm primari, vin singuri la noi!”

* De aproape un an de zile se vorbeşte insistent despre racolarea primarilor de către PDL prin şantaj cu dosare, promisiuni de finanţare a unor proiecte sau de sprijin pentru cele care s-a împotmilit. Ce ne puteţi spune despre acest subiect?
** Este o diversiune a adversarilor politici: noi nu racolăm primari, vin singuri la noi, pentru că i-am convins prin fapte că vrem binele comunităţilor locale şi că, efectiv, putem să-i ajutăm! De ce-ar rămâne undeva unde li se cere mereu, fără să li se dea ceva, care să-i ajute să-şi onoreze promisiunile electorale?
* Aţi avut ceva meciuri şi cu primarul de la Curtea de Argeş. De ce s-a schimbat radical situaţia?
** Aşa este: lipsa dialogului ne-a dus în situaţia unor evaluări incorecte de ambele părţi. Când am reuşit să ne cunoaştem cu adevărat, am înţeles că aveam multe puncte în care concepţia sa asupra dezvoltării oraşului era apropiată, dacă nu chiar similară cu a senatorului Mircea Andrei. Atunci era de-a dreptul absurd să ne războim şi am bătut palma pentru viitorul oraşului şi al zonei, care înseamnă colegiul.
 * Va candida Nicolae Diaconu pentru PDL anul viitor?
** Acum nu avem timp de asemenea lucruri mărunte. Dumnealui va face opţiunea la timpul potrivit şi vom lua act de ea. Deocamdată suntem preocupaţi de a trece la execuţia acelui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, finanţat cu 14 milioane de euro. Acesta înseamnă asfaltarea a 47 străzi, în lungime de circa 35 km, amenajarea a două centre sociale şi supravegherea video a oraşului.
* S-a ajuns la evaluarea ofertelor şi totuşi a apărut posibilitatea unui nou blocaj. Cum explicaţi acest lucru, după ce însuşi premierul Boc l-a asigurat pe primarul Diaconu de sprijinul său?
** Firma care încearcă acum să blocheze mecanismul licitaţiei de execuţie nu este apropiată de PDL, ci de PSD! A apărut la începutul acestui an şi din datele de care dispunem, se conturează probabilitatea ca partidul în care este primarul vrea să-l pedepsească pentru faptul că a ajuns să dialogheze prea mult cu noi pentru gustul baronilor roşii, care fac legea în Argeş de peste 20 de ani. Dar am convingerea că dreptatea va triumfa şi proiectul va intra în execuţie şi banii nu se vor pierde!
* Este regionalizarea o temă falsă, aşa cum spun cei de la USL?
** Eu sunt convins că este mai reală şi mai actuală decât oricând. Asta dacă vrem să stopăm risipa banilor publici şi să avem o administraţie flexibilă şi eficientă. Ideea noastră este aceea de a reînvia istorica regiune a Argeşului, cu actualele judeţe Olt, Vâlcea şi Dâmboviţa. Sunt posibile şi alte variante, dar ţinem ca Piteştiul să fie capitala. Şi vă garantez că senatorul Andrei va reuşi această performanţă, fie că vor sau nu cei de la USL, care se tem că pierd puterea din mână, ceea ce nu le-ar ierta-o niciodată clientela. Este, într-adevăr, o prioritate pentru noi, şi nu dintr-o ambiţie, ci dintr-o necesitate impusă de acea dezvoltare durabilă despre care am tot vorbit!
* Un mesaj pentru cititorii noştri.
** Contaţi pe noi, cei de la PDL, pentru că nu vă vom dezamăgi!

A consemnat Eva ADAM

Vasile Sabie vrea revanşa cu PDL faţă de PSD!

Posted in Interviu with tags , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Joi, 7 aprilie, a explodat o bombă în politica argeşeană: vicepreşedintele PSD, consilierul local Vasile Sabie, şi-a anunţat demisia din toate funcţiile deţinute şi trecerea la PDL! Anunţul a fost făcut la Piteşti, în cadrul unei conferinţe de presă la care a apărut alături de liderul judeţean, senatorul Mircea Andrei şi de cel local, Ştefan Lăzăroiu. La momentul respectiv, dumnealui a fost destul de laconic în explicarea motivelor care l-au determinat să ia această hotărâre, mulţumindu-se să afirme că a fost silit să facă acest pas de către primarul Nicolae Diaconu. Mai jos vă prezentăm un interviu pe care ni l-a acordat cu amabilitate pentru a clarifica situaţia şi a limita pe cât posibil credibilitatea speculaţiilor pe care le anticipează.

“Echipa noastră l-a făcut primar pe Diaconu, iar el a trădat-o!”

D-le Sabie, sunteţi omul zilei în politica locală argeşeană după ce aţi avut tăria de a demisiona din funcţia de vicepreşedinte şi de membru al PSD, fapt care a atras şi pierderea postului de consilier local. În numele cititorilor noştri şi al alegătorilor din Curtea de Argeş, vă rugăm să ne spuneţi care sunt motivele care v-au determinat să faceţi acest pas?
– Motivele sunt multe, au natură obiectivă şi s-au acumulat în timp, începând din momentul în care organizaţia locală a PSD a pierdut postul de viceprimar. Personal, atunci m-am simţit trădat, pentru că a fost preferat de primar liberalul Vasilescu în locul colegului Constantin Panţurescu. În campania electorală am acţionat ca o echipă extraordinar de unită, cu care am câştigat alegerile din 2008 şi ne-am adjudecat prin votul cetăţenilor postul de primar şi cel mai mare număr de consilieri locali – 7 din totalul de 19. Nu ştiu câţi din afara partidului au remarcat faptul că puternica noastră echipă a jucat fără antrenor, dacă pot folosi un termen din sport, dar a câştigat graţie forţei grupului. Şi spun asta pentru că nu noi eram cei creditaţi ca favoriţi, cel puţin în ceea ce priveşte postul de primar!
– Ceea ce a urmat inducea ideea că echipa dumneavoastră n-a reuşit să gestioneze corect succesul obţinut. Ca unul care aţi trăit în interior, puteţi să ne explicaţi ce anume s-a întâmplat cu adevărat în interiorul PSD Curtea de Argeş?
– În termeni sportivi aş putea spune că antrenorul, respectiv liderul nostru, Nicolae Diaconu, pe care echipa îl făcuse primar, s-a trezit la viaţă, a dat-o la o parte şi şi-a satisfăcut pofta de a juca s i n g u r. Trimiţând echipa pe tuşă, a rămas să joace s i n g u r împotriva electoratului, care nu-şi credea ochilor privind la “tabela de scor” pe care nu mai încăpeau promisiunile electorale neonorate. În consecinţă, acesta a început să acorde întregii echipe a PSD Curtea de Argeş cartonaşe de avertisment. Această situaţie nedreaptă mi-a devenit insuportabilă în timp, pentru că nu sunt tipul dispus să ia pe nevinovate cartonaşul roşu şi să-mi bată obrazul oamenii care au avut încredere în mine, m-au votat şi acum socotesc că le-am înşelat încrederea. Şi asta datorită faptului că primarul, după cum am spus, a trădat echipa şi electoratul!

“Vrem să îndeplinim speranţele argeşenilor!”

– Să înţeleg că atunci când aţi ajuns la aceste constatări, aţi început să vă faceţi procese de conştiinţă?
– Puteţi fi siguri! Atunci când realizezi că toate convingerile îţi sunt zdruncinate, este normal să te întrebi dacă mergi pe drumul corect, în direcţia care trebuie. Răspunsul pe care mi l-am dat a fost categoric: NU! Consecinţa logică era necesitatea unei schimbări decisive, pe care am ales-o fără ezitare. Am trecut de partea unei echipe unite, puternice, cu care sunt convins că vom câştiga la viitoarele alegeri conducerea administraţiei publice locale, pentru că vrem să dăm argeşenilor oraşul pe care îl merită, îndeplinindu-le speranţele!
– Nu regretaţi funcţia pierdută şi postul de consilier local?
– Funcţia de vicepreşedinte PSD era una decorativă, golită de esenţă, după cum am constatat în timp, aşa că nu pot spune nici că era onorifică, şi vă puteţi închipui că n-am practic ce regreta. Iar dacă este cineva interesat dacă-mi pare rău că am pierdut indemnizaţia de consilier local, îi spun deschis că mă confundă! Pe de altă parte, eu am intrat în politică pentru a sluji interesele celor ce m-au ales, fapt dovedit şi prin respingerea prin votul meu a unor proiecte de hotărâri propuse de către primar, despre care eram convins că nu erau în concordanţă cu aşteptările cetăţenilor. Drept urmare, am ajuns să-i deranjez pe unii dintre foştii colegi…

“Nu sunt un oportunist!”

– Am auzit în aceste zile unele voci care spuneau că aţi dovedit încă o dată că sunteţi un tip orientat…
– … pentru că am plecat din opoziţie la putere, nu? Îmi pare rău că au înţeles greşit. Cei care mă cunosc cu adevărat ştiu că sunt un tip serios, cu coloană vertebrală, care nu se lasă călcat în picioare. Repet: am plecat dintr-o echipă care nu mai exista, unde munca mea era în zadar, într-o alta funcţională, în care mă regăsesc şi în care cred că munca mea va da roade în folosul comunităţii, exact cum mi-am dorit.
– După aproape 3 ani petrecuţi în legislativul municipal, cum aţi caracteriza starea de spirit a foştilor colegi?
– Mi-aş permite să vă răspund cu mai multe întrebări: câţi consilieri locali credeţi dvs. că sunt mulţumiţi de rezultatele activităţii actualei administraţii, dar mai ales câţi dintre dumnealor au curajul de a trece peste nu ştiu ce interese şi s-o recunoască deschis? Şi, nu în ultimul rând, câţi au onoarea de a-şi da demisia după ce au constatat că voit sau nu au înşelat încrederea celor care i-au ales?
– Personal mi-e greu să dau un răspuns corect. Totuşi, dvs. puteţi fi un deschizător de drumuri sau mă înşel eu?
– Numai timpul ne poate da răspunsul… În ceea ce mă priveşte, aş dori ca electoratul să înţeleagă că eu nu sunt un oportunist sau un tip care fuge de responsabilitate, dimpotrivă, că vreau să revin la viitoarele alegeri lângă o echipă unită, decisă să-i slujească interesele cu adevărat!

Portret-robot al unui primar ideal

– În viziunea dvs., care ar fi portretul-robot al unui bun primar?
– Un gospodar priceput, care-şi respectă cu sfinţenie promisiunile, colaborează bine cu echipa sa şi are inteligenţa de a-i stimula pe toţi colaboratorii şi, de ce nu, pe cetăţeni, ca să dea ce e mai bun în ei pentru binele comunităţii!
– Cine va fi candidatul PDL la această funcţie anul viitor?
– Poate fi oricine din echipa noastră centrală care, bănuiesc eu, se apropie de profilul enunţat şi care, în mod obligatoriu, va fi agreat de către electorat, punctând în sondajul de opinie pe care îl vom realiza. Cel mai bine situat va fi candidatul pe care toţi ceilalţi îl vom sprijini cu tot potenţialul de care dispunem.
– Puteţi să ne spuneţi ce-şi propune PDL Curtea de Argeş să obţină la alegerile din 2012?
– Funcţia de primar şi majoritatea în consiliu, pentru a ne îndeplini punctual promisiunile din oferta electorală pe care o vom prezenta.
– Cum comentaţi alianţa dintre PSD, PNL şi PC, care probabil va funcţiona la viitoarele alegeri locale?
– În niciun fel, dar dacă ţineţi cu tot dinadinsul, probabil că în campania electorală vor fi “mai mulţi”, pe stradă, bineînţeles…

“PDL rămâne deschis la orice iniţiativă benefică”

– Prin demisia dvs., legislativul municipal pierde consilierul care a avut cele mai multe alegeri ca preşedinte de şedinţă. Vă rugăm să lăsaţi modestia la o parte şi să ne explicaţi de ce aţi fost preferat unor colegi care nici măcar n-au fost propuşi pentru această funcţie.
– Încrederea colegilor m-a onorat, dar trebuie să recunosc că şi conjunctura m-a favorizat. Eu nu m-am dat înapoi de la îndeplinirea sarcinilor încredinţate, uneori în momente delicate, dar sunt convins că şi restul colegilor pe care i-aţi amintit vor avea onoarea de a prezida şedinţe de consiliu. Pe cât posibil eu voi participa la şedinţele de legislativ şi în continuare, dar de acum încolo ca spectator, în sală. Cred că dincolo de nevoia de a rămâne la curent cu problemele comunităţii, voi trăi o experienţă interesantă, în sensul că voi descoperi percepţia simplului cetăţean asupra aleşilor locali.
– Cum comentaţi reacţiile foştilor colegi de partid când au aflat că i-aţi părăsit?
– Foştii colegi de partid sunt în continuare pentru mine nişte prieteni, pentru că am împărţit destule, şi bune şi rele. Eu sunt convins că marea lor majoritate au înţeles că gestul meu n-a fost îndreptat împotriva lor, ci că acestea sunt convingerile mele actuale că în echipa la care am aderat aş putea face mai mult pentru urbea noastră.
– Totuşi, unul dintre oamenii cu care păreaţi să vă înţelegeţi foarte bine, a fost destul de dur în ceea ce vă priveşte…
– Şi pe mine m-a surprins declaraţia d-lui consilier Ştefan Dumitrache, pe care îl respect ca pe un frate, considerându-l a fi un tip educat şi dispunând de o cultură solidă. Sunt convins însă că şi dumnealui a fost surprins de decizia pe care am anunţat-o, a vorbit la supărare sau a respectat linia trasată, pentru că nu cred că acestea îi sunt cu adevărat sentimentele. Personal îl înţeleg în aceeaşi măsură ca şi pe ceilalţi foşti colegi de partid şi ca dovadă că nu sunt ranchiunos, le urez tuturor, şi în special d-lui Zoican, care îmi va lua locul în legislativ, mult succes în activitatea de aleşi locali! În încheiere ţin să le transmit tuturor, deci şi cetăţenilor, că PDL rămâne deschis la orice iniţiativă benefică pentru oraşul în care trăim cu toţii!

A consemnat Roxana MOLDOVAN

Părintele Clement Păunescu, duhovnicul Mănăstirii Aninoasa

Posted in Interviu with tags , , , , on februarie 27, 2010 by argesuldenord

Părintele Clement este unul dintre acei monahi care au cunoscut din propria lor experienţă atât viaţa de familie, cât şi pe cea călugărească. Dumnezeu a avut o lucrare aparte cu părintele. Atunci când singurul lui copil a ales să intre ca frate în mănăstire, părintele împreună cu soţia sa au ales şi ei calea monahală, astfel că astăzi Prea Cucernicul grijeşte de viaţa duhovnicească a obştii de la Aninoasa. Şi poate nu întâmplător sfaturile se îndreaptă deopotrivă către mănăstire şi către lume.

– Părinte Clement, părinţii ne îndeamnă mereu la răbdare. Dar când vrem să facem un lucru pe care noi considerăm că-l facem pentru Dumnezeu şi vedem că nu ne iese sau că alţii ne împiedică, ne pierdem atunci răbdarea. Ce să facem în acel moment?
– Dacă noi vrem să fie voia lui Dumnezeu, înseamnă că nu trebuie să fac voia mea. Pentru că eu zic, după mintea mea, că vreau să fac un lucru bun şi plăcut lui Dumnezeu. Iar dacă vine cineva să mă împiedice – depinde acum şi de ce lucru, dar în orice caz, înseamnă că voia lui Dumnezeu e alta. Şi ce bine ar fi dacă m-aş pune eu la dispoziţia celuilalt, pentru că de fapt ce este mai mare decât toate? Iubirea! Pune-te tu în slujba celuilalt! Vreau eu să merg la coasă, şi vine cineva şi spune: “Am nevoie să mă ajuţi să fac lucrul acesta!” Oare nu este mai important să mă duc să ajut pe aproapele? Să vă spun o poveste. Sfântul Nicolae şi Sfântul Casian se duc la o întâlnire cu Dumnezeu, şi aveau fixată o oră. Pe drum, se întâlnesc cu un om care avea o căruţă înămolită, plină cu lemne. Şi-i roagă: “Haideţi, ajutaţi-mă şi pe mine să scot căruţa din noroi!” Sfântul Casian zice: “A, nu, că întârziem!”, dar Nicolae zice: “Du-te tu înainte, că vin şi eu!” Sfântul Nicolae stă şi-l ajută, şi vine şi el la întâlnire, cu întârziere, murdar. Şi atunci îi zice Dumnezeu: “Iată, Nicolae, tu ai pus mai presus dragostea pentru aproape decât a fi punctual, numele tău să fie purtat de unul din zece oameni şi pomenirea ta să se facă an de an. Tu, Casian, eşti un formalist, un punctual, pomenirea ta să se facă din patru în patru ani şi unul din o sută de oameni să-ţi poarte numele!” Deci eu cred că şi din acest punct de vedere ar trebui să înţelegem că voia lui Dumnezeu vine prin celălalt, şi vine şi ne pune să facem cam ce nu ne place nouă. Şi e bine să dăm curs la ceea ce spune aproapele şi atunci să ştiţi că vom simţi bucurie. Pentru că, de fapt, dacă noi susţinem să facem voia noastră, liniştea pleacă, e… o mândrie ascunsă.
– În viaţa de mănăstire a nu face voia ta înseamnă ascultare. Dar în viaţa din lume ce înseamnă a nu face voia ta? Către cine se mai îndreaptă ascultarea ta? Că în mănăstire se îndreaptă către duhovnic.
– În lume, dacă eşti căsătorit, înseamnă să asculţi de soţie, sau soţia de bărbat. De foarte multe ori trebuie să ţii cont, dacă eşti căsătorit, şi de copii, şi de fapt părinţii se cam pun în slujba copiilor, şi aceasta este o tăiere a voii. Dar eu cred că în principiu asta ar fi: să ţii cont de dorinţa celuilalt şi să vii în întâmpinarea lui! Pentru că aproape toate conflictele care apar în familii şi în lume sunt pentru că fiecare vrem să ne facem voia noastră şi credem că noi avem dreptate. Această dreptate, v-am spus, e atât de relativă… Noi să căutăm pacea şi nu dreptatea! Liniştea postului, liniştea slujbelor, bucuria rugăciunii.
– Ne spuneaţi că rânduiala postului vă dă o linişte foarte mare. După post, în perioada dintre Înviere şi Înălţare, sau între Naşterea Domnului şi Botez, cum trăieşte monahul bucuria aceasta a Învierii şi a Înălţării, fără să mai aibă rigoarea aceea a postului?
– De obicei vedem că în perioadele cele mai intense ale postului, înainte de Înviere sau de Crăciun, oamenii ţin post, dar mai fac un lucru: se pregătesc pentru Praznic. Mergeţi în toate casele să vedeţi cum toată casa este dată peste cap, se face curăţenie – vezi Doamne! – în privinţa întâmpinării lui Hristos, dar foarte puţini se gândesc să-şi facă curat înăuntru, în casa sufletului, şi acea săptămână să fie o săptămână numai de meditaţie. Oare n-am simţi noi mai multă bucurie dacă în ziua de Paşte sau de Crăciun am pregăti atunci ceva de mâncare, şi nu să stăm o săptămână de zile să umblăm după cumpărături şi multe alte lucruri? Iar în privinţa acelei linişti de care m-aţi întrebat: să ştiţi că trecerea de la mâncarea de post la mâncarea de dulce are un efect totuşi negativ asupra stării de bucurie pe care o simţi. Nu mai simţi nici bucuria din săptămâna aceea a patimilor. Trebuie să fii foarte treaz şi foarte cumpătat, pentru că altminteri se duce duhul bucuriei şi rămâne numai duhul bucuriei trupeşti, pentru că începe dezlegarea de dulce. Dacă sesizezi acest lucru, apoi fiecare personal caută să nu piardă bucuria pe care a câştigat-o şi încearcă să îşi păstreze bucuria folosind mijloacele lui. Pentru că şi în mănăstire,  chiar dacă este viaţă de obşte, nimeni nu te obligă să mergi sau să mănânci tot ce se pune pe masă, şi eu cred că se poate păstra totuşi bucuria. Dar să ştiţi, şi aş vrea să accentuez acest lucru, postul – indiferent ce am spune noi – este un lucru extraordinar, care te duce la acea comuniune intimă cu Dumnezeu, pe când mâncarea… atunci când mănânci de dulce, nu mai poţi să ai aceleaşi trăiri. Cu toate că, din păcate, văd că din ce trece timpul, din ce rostul acesta al postului parcă este mult mai diminuat, dar eu cred că oamenii care încearcă să postească, să se roage, simt această trecere de la mâncarea de post la cea de dulce şi este firesc ca să păstreze ce e mai bun.
– Cum ajută slujbele, în biserică, la viaţa aceasta interioară? Pentru că vorbeam de post, o perioadă în care slujbele se înmulţesc, în care au un anumit specific.
– Am vorbit de post, dar postul fără rugăciune sau fără slujbă nu ar avea efect. Ele sunt în strânsă legătură, postul cu rugăciunea şi cu slujba din biserică. În ultima săptămână a Postului Mare, de exemplu, se înmulţesc slujbele din biserică, şi aceasta ajută mult la crearea unei linişti interioare şi a-L simţi mai puternic pe Dumnezeu înăuntrul tău. Acelaşi efect îl are şi pentru oameni, pentru că şi ei, când vin în biserică… îi ajută să ajungă la starea de pocăinţă, că de fapt pocăinţa este cea care te pune în legătură cu Dumnezeu, pentru că rugăciunea e mult mai puternică atunci când îţi dai seama că eşti păcătos. E mare lucru să conştientizezi numai cu cuvântul: “Sunt păcătos!”, dar şi mai mare să-ţi dai seama că păcătuim cu adevărat. Noi zicem că ne facem treaba, dar uităm cuvântul pe care ni l-a dat Mântuitorul: “Atunci când toate le faci bine, să te consideri slugă netrebnică, că de fapt ai făcut ceea ce trebuia să faci”. Deci, slujbele ajută mult la crearea comuniunii între om şi Dumnezeu.
– Aţi vorbit despre pocăinţă. Pocăinţa aceasta trebuie făcută în fiecare zi? Trebuie să ai mereu în suflet acea stare de smerenie, de umilinţă, care să te ducă într-adevăr la pocăinţă? Iarăşi este un lucru greu. 
– Trebuie să recunoşti că eşti păcătos. Cum să ajungi la starea de pocăinţă, când tu te crezi bun şi drept? Citiţi rugăciunile de împărtăşanie. Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Simeon Noul Teolog – când citeşti acolo cum se rugau ei, chiar poate să fie ca o mică sminteală: Doamne, oare ei făceau păcatele astea? Deci, gândiţi-vă că ei se considerau extraordinar de păcătoşi şi cereau la Dumnezeu să-i ierte şi să intre în comuniune cu ei. Dacă nu ajungi să conştientizezi starea asta de păcătoşenie, n-ai cum să ajungi la pocăinţă! De ce să mă pocăiesc? De ce să mă rog la Dumnezeu când eu sunt bun? Deci eu cred că şi lucrul acesta este un dar. Am citit acum o carte, “Unde eşti, Adame?”, care spunea că trebuie să cerem de la Dumnezeu să ne vedem păcătoşenia. Pentru că de cele mai multe ori suntem vicleni. Vrăjmaşul caută în aşa fel încât să nu ajungi tu să conştientizezi că eşti păcătos, că suntem pe o cale greşită. Venim în biserică, de ce? Să-mi meargă bine, să am un serviciu bun, să câştig bani, să câştig un proces, dar nu mă rog să fie voia lui Dumnezeu. Dar noi ar trebui să ne rugăm să fie voia lui Dumnezeu şi să conştientizăm că suntem păcătoşi. Dacă conştientizezi că eşti păcătos, automat trebuie să te rogi. Cum te rogi? Cerând la Dumnezeu să te ierte. Şi atunci se naşte pocăinţa. Este o stare, n-o poţi tu crea. Eu cred că atunci când suntem bine, trebuie să ne rugăm: “Doamne, eu cred că e ceva în neregulă cu mine. Cred că m-ai părăsit. Vino, pentru că simt eu că nu sunt eu aşa bun cum par acum. În mintea mea e acea stare de linişte aparentă, dar nu e liniştea aceea care te duce spre Dumnezeu”. Pocăinţa deci, este urmarea conştientizării omului că e păcătos.
A consemnat Vladimir ALBU