Archive for the Dezvaluiri Category

24 ani de puşcărie pentru 2 aleşi locali: Primarul şi un fost consilier local din Corbeni au fost condamnaţi!

Posted in Dezvaluiri with tags , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

Judecătoria Curtea de Argeş a emis Hotărârea nr. 104/2011, prin care primarul Daniel Dincuţă şi fostul său coleg din PSD, Daniel Ungureanu, au primit condamnări de câte 12 ani şi suspendarea drepturilor civile pe timp de 7 ani, la care se adaugă obligati-vitatea returnării unor sume de miliarde de lei vechi, reprezentând subvenţii pe păşuni accesate în condiţii incorecte, pentru care Ministerul Agriculturii, prin APIA, s-a constituit parte civilă. Judecătoria a menţinut şi sechestrul asigurator pe bunurile celor doi până la concurenţa sumelor de returnat, instituit anterior. Atât Daniel Dincuţă, cât şi Daniel Ungureanu, actualul preşedinte al organizaţiei locale a PDL, au uzat de dreptul la recurs.

Atenţie, primari corupţi: Dincuţă este deschizător de drumuri!

Cu ce au păcătuit cei doi pentru a fi atât de dur dur condamnaţi? – vă puteţi întreba oricare dintre dvs., cititorii noştri. Cu încălcarea normelor europene pentru accesarea banilor pentru subvenţiile acordate pentru păşuni. Acestea stabileau ca banii să ajungă direct la utilizatori, adică la crescătorii de animale, şi nu la administraţiile publice locale, cum se instaurase o uzanţă deloc legală. În 2007 s-a pus piciorul în prag pentru respectarea normelor legale sub ameninţarea pierderii sumelor de câteva miliarde lei vechi de localitate, în funcţie de suprafeţele de care dispuneau fiecare. S-au căutat soluţii pentru concesionarea, închirierea sau arendarea păşunilor către asociaţii de crescători de animale. Care, în majoritatea comunelor, nu erau constituite încă! Şi chiar acolo unde au reuşit să se constituie pe ultima sută de metri, tot n-au prea reuşit să obţină contractele de utilizare a terenurilor. Şi asta din cauza obtuzităţii unor aleşi locali, care se temeau să nu se îmbogăţească proprietarii de animale sau să nu-şi pună lumea-n cap pentru că ori nu mai aveau unde da animalele la păscut, ori li se cereau sume prea mari pentru învoielile de păşunat.
În aceste condiţii, primarii au ajuns într-o situaţie delicată, dacă e s-o caracterizăm la modul cel mai blând cu putinţă. Cei din PSD au cerut sprijin la şefii politici şi până la urmă s-a ajuns la soluţia de compromis a arendării, care să păstreze banii tot la primărie, mulţumindu-i astfel şi pe cei mai “clonţoşi” consilieri locali. La Corbeni, Daniel Dincuţă a făcut un contract de arendare cu paznicul izlazului, Daniel Ungureanu, care avea dubla calitate de angajat al instituţiei administrative şi, totodată, de consilier local. Evidenta incompatibilitate a fost trecută cu vederea, pentru că în legislativul local PSD, primarul şi viceprimarul Remo Mateescu erau mari şi tari. Atât au aşteptat adversarii lui Dincuţă, care au început să-l bombardeze cu reclamaţii pe la toate organele de anchetă! Care şi-au finalizat treaba prin toamna anului trecut, când s-a luat decizia trimiterii dosarului în instanţă spre judecare.
Rechizitoriul a reţinut vina accesării frauduloase de fonduri europene şi folosirea acestora în alte scopuri decât cele normale, de întreţinere a păşunilor, drumurilor de acces, a adăposturilor pentru animale şi a păstrării nealterate a condiţiilor de mediu. În sarcina condamnaţilor s-a reţinut şi lipsa unei hotărâri de consiliu local prin care să fie aprobată persoana arendaşului Daniel Ungureanu, cu care ăprimarul Daniel Dincuţă să fi fost împuternicit să semneze contractul de arendare. Mai mult, cei care l-au reclamat pe şeful administraţiei publice locale au dovedit şi faptul că acesta a dezinformat populaţia prin afişe întărite cu ştampila primăriei şi semnătura primarului, prin care se spunea negru pe alb că în anul 2007 nu se luaseră bani pe subvenţii, deşi Daniel Ungureanu virase banii primiţi prin APIA – peste 1,6 miliarde lei vechi – în conturile instituţiei!?!…
În apărarea sa, Daniel Dincuţă spune că nu i s-a luat în seamă cererea de expertizare-evaluare a lucrărilor executate la păşuni, prin care ar fi putut dovedi că nu cheltuise fraudulos banii, aşa cum se spusese, şi că putea justifica la nivel de leuţ tot ce nu se mai găsea în conturile primăriei. Convins de dreptatea sa, acesta a declarat că-şi va apăra nevinovăţia până la CEDO. Vă vom ţine la curent cu evoluţia acestui caz, cu atât mai mult cu cât Dincuţă este primul dintre primarii PSD condamnat pentru aşa ceva, în condiţiile în care avem semnale că şi alţi omologi aflaţi în situaţii similare îşi aşteaptă judecata cu sufletul la gură.
Înainte de a încheia, trebuie să remarcăm faptul că despre primarul din Corbeni s-a spus că ar fi foarte apropiat de PDL în ultimul timp. Mulţi au îndrăznit să spună că nu se va ajunge la o condamnare, pentru că partidul de guvernământ ar dicta justiţiei. Un argument în plus că nu este chiar aşa este cazul lui Daniel Ungureanu, lider de organizaţie locală. Şi, dacă vreţi încă unul, fostul primar Nicuţ a ajuns în faţa instanţei tot în legătură cu fondurile europene. Concluzionând, trebuie să le acordăm tuturor prezumţia de nevinovăţie până la o decizie definitivă, irevocabilă şi executorie!

Eva ADAM

Stenograme în cazul Nicolescu: trafic de influenţă pentru European Project Consulting, firma lui Drăghici!

Posted in Dezvaluiri with tags , , , , , , , , , on iunie 25, 2011 by argesuldenord

Procurorii anticorupţie îl anchetează şi pe deputatul PSD Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, în dosarul preşedintelui Constantin Nicolescu. Parlamentarul argeşean este acuzat de faptul că alături de Constantin Nicolescu s-ar fi folosit de calitatea pe care o are şi le-ar fi impus mai multor primari să semneze contracte de consultanţă în domeniul strategiei de dezvoltare locală cu o firmă din Bucureşti, European Project Consulting, care şi-a deschis un punct de lucru în Piteşti. Anchetatorii îl acuză pe deputatul pesedist că ar fi avut strânse legături cu această firmă de consultanţă.
Telefonul lui Nicolescu era ascultat la greu, din moment ce procurorii anticorupţie au la dispoziţie înregistrări ale convorbirilor acestuia cu zeci de primari, dialoguri în care preşedintele C.J. se interesa de evoluţia respectivelor proiecte europene.
După arestarea lui Constantin Nicolescu, zeci de primari au făcut potecă la DNA pentru a răspunde acuzaţiilor aduse de procurori privind favorizarea firmei de consultanţă a lui Mircea Drăghici la contracte cu administraţiile locale, în urma intervenţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean.
În primă fază, edilii au fost extrem de reţinuţi în declaraţii, mulţi dintre ei fiind loviţi de amnezie, afirmând că nu-şi amintesc, pur şi simplu, de afacerile cu European Project Consulting. Alţii au recunoscut că au fost invitaţi să treacă pe la sediul din Piteşti al firmei de consultanţă şi, mai mult, unii dintre ei au declarat că l-au văzut acolo pe deputatul Mircea Drăghici şi că în anumite cercuri se vorbea despre o potenţială implicare a parlamentarului argeşean în afacerile firmei bucureştene. La scurt timp, toţi au fost chemaţi din nou la DNA, unde procurorii au dat drumul casetelor cu înregistrări telefonice purtate de Nicolescu şi primarii argeşeni. Aceştia şi-au schimbat imediat declaraţiile iniţiale.

Vasile Nică, primar Valea Danului

Declaraţia iniţială
“Am avut discuţii cu Constantin Nicolescu despre încheierea contractelor referitoare la strategia de dezvoltare  locală, însă nu mi s-a indicat cu ce firmă să închei acest contract. Am discutat şi cu alţi primari şi ei mi-au indicat firma din Bucureşti. Contractul mi l-a înmânat Mircea Drăghici”.

Interceptările telefonice

Constantin Nicolescu: Ce faci, primare?
Vasile Nică: Muncesc!
C.N.: Eşti trecut la un proiect aicea şi vreau să ştiu dacă ai primit un contract pentru… proiectul de strategie comunală de dezvoltare acolo la tine. Ai primit contractul acela?
V.N.: Nu!
C.N.: Modelul de contract pentru strategia de dezvoltare rurală!…
V.N.: Da, îl am, ştiu de el, da’… S-ar putea să… Că mi l-a dat domnul Drăghici, cred…
C.N.: Da! Semnează-l, dă-i drumul, că îţi dau eu sursă de bani, nu te mai plânge acolo. Daţi drumul la contract, nu v-am spus că vă dau eu bani?!?…
V.N.: Bun, perfect…

Declaraţia finală

Şi primarul din Valea Danului şi-a schimbat depoziţia iniţială. “După ce am ascultat convorbirea telefonică, pot să spun că am purtat o discuţie cu Constantin Nicolescu în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a comunei Valea Danului, acesta sugerându-mi să semnez un contract de prestări-servicii cu firma EPC, urmând ca sumele necesare pentru plată să fie alocate de la Consiliul Judeţean (…) Nu-mi aduc aminte nici până în prezent dacă am primit contractul de la Mircea Drăghici sau de la European Project Consulting”.

Mihai Ungurenuş, primar Corbi

Constantin Nicolescu: Alo!
Mihai Ungurenuş: Ăaa, bună ziua, domnule preşedinte! Ungurenuş sunt, de la Corbi…
C.N.: Să trăieşti, bărbate! Ce faci?
M.U.: Am… Eram gata să ajung la primărie, c-am fost la Albota şi am trecut şi pe la Consiliu, dar eraţi în sala 2, la şedinţă.
C.N.: Şi ai rezolvat ceva acolo?
M.U.: Mi-a promis… că… ar încerca să mă ajute cu două hectare, două jumătate, a zis că nu are mai mult acolo, dar nu primesc acum hârtia, şi-am venit la domnul Ionescu şi-a zis: „Păi, domne, eu sunt în concediu, uitaţi c-o să viu”. Şi-a notat toate problemele şi o să trimită.
C.N.: Dar i-ai dus originalul acolo?
M.U.: Păi originalul a zis: “Domne, degeaba… originalu’!” Deci m-am dus cu el, originalul e al meu. Vrea adresă de la comisia de fond judeţeană către dânsul. Nu are adresă.
C.N.: Bine, mă ocup eu să fac o adresă dimineaţă. Mă’, eu te-am sunat pentru două treburi… ştiţi că noi am discutat să facem studiul ăsta de dezvoltare… a localităţii.
M.U.: Da.
C.N.: Bun, ai primit contractul la matale care trebuie semnat? Pentru proiectul ăsta? E vorba de proiectul de dezvoltare a comunei!
M.U.: Nu, nu am primit!…
C.N.: Ba da!
M.U.: Să mă mai uit o dată acolo. Cât oi fi fost eu în perioada asta în concediu, să nu… să nu fie, să-l fi luat viceprimarul şi să nu mi-l arate.
C.N.: Bine, mai verifică şi-mi spui dacă ai acolo, da?
M.U.: Da…
C.N.: Bine!

Elisaveta Tudose, primar Coşeşti

Elisaveta Tudose: Cine mi-a dat să semnez contractul?
Constantin Nicolescu: Păi, uite Mircea Drăghici spune că e la dumneavoastră acolo, vedeţi că îl aveţi pe fax. Uitaţi-vă la el şi-l faceţi, da, bine? Ai vreo reţinere?
E.T.: Nu, nu am nicio reţinere!
C.N.: Nu aveţi nicio reţinere, da?
Declaraţia finală a Elisavetei Tudose, primar Coşeşti: “Constantin Nicolescu m-a îndrumat să semnez contractul cu European Project Consulting, deoarece vor fi viraţi banii de la C.J. pentru plata contractului”.

Gheorghe Drăgan, primar Lunca Corbului

Gheorghe Drăgan: De la Lunca Corbului, domn preşedinte…
Constantin Nicolescu: Mă’, primare, tu ai la tine acolo, ai primit un contract pentru Căminul Cultural şi pentru strategia de dezvoltare?
G.D.: Da!
C.N.: Ai primit bani?
G.D.: N-am primit până acum.
C.N.: Dar contractul îl ai acolo?
G.D.: L-am primit de la…
C.N.: Domnul Drăghici.
G.D.: Da, de la domnul Drăghici, da!
C.N.: Păi, semnează-l şi-ţi dau banii!
G.D.: Păi, l-am semnat, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat? Vorbeşte tu cu Mircea Drăghici, poate vă înţelegeţi amândoi, că el zice că nu l-ai semnat.
Mircea Drăghici: Deci 35.000 în total, 20.000 studiul şi 15.000 căminul.
G.D.: Am înţeles, am înţeles!
M.D.: Da, ce bine, da!
G.D.: Bine, bine…

Dumitru Voicu, primar Miceşti

Constantin Nicolescu: Măi Mitică, tu n-ai bani la capitolul plată proiecte? Tu eşti bogat sau sărac?…
Dumitru Voicu: Cum adică?
C.N.: N-ai?
D.V.: Da, sunt sărac, pentru că am multe proiecte.
C.N.: Păi nu, da’ tu ai un contract acolo. Eşti la birou sau eşti plecat? Eşti în concediu, când vii?
D.V.: Aseară am plecat, trebuia să vin sâmbătă seara.
C.N.: Eşti în concediu?
D.V.: Sunt la un curs, dar vin sâmbătă.
C.N.: Vorbeşte cu Mircea Drăghici şi ai de semnat un contract şi vedeţi… Dacă n-ai bani în buget, îţi dau eu bani, da?
D.V.: Da, da ştiu, de fapt două am cu Mircea.
C.N.: Două?
D.V.: Unul de 5.000 şi altul de 3.150.
C.N.: Da, bine!
Declaraţia finală dată de Dumitru Voicu la DNA: ”Am vorbit cu Constantin Nicolescu şi i-am spus că nu am bani pentru ideile mele la proiectele în derulare necesare dezvoltării localităţii. În ceea ce priveşte faptul că nu mi-am amintit de convorbire, situaţia a fost de natură că în acea perioadă am fost plecat la un curs – Managementul apărării contra dezastrelor pe plan local. Nu am avut percepţia că am fost forţat sau influenţat de preşedintele C.J. să semnez contractul”.

Gheorghe Matei, primar Mihăieşti

Constantin Nicolescu: Vino la mine, încoace. Vino pe la mine să vorbim mâine dimineaţă. Da, am înţeles că ai luat legătura cu Drăghici. Se bagă finanţarea de la Mediu pentru alimentarea cu apă la tine acolo… Să semnezi contractul ăsta pentru strategia comunală şi pentru centrul virtual de acolo. Ai un contract venit la tine?
Gheorghe Matei: Contractul l-am semnat şi l-am adus la Consiliul Judeţean.
C.N.: L-ai semnat deja?
G.M.: Da, l-am semnat, l-am semnat!
C.N.: Păi, uite… Mircea e lângă mine şi zice că nu.
G.M.: 12 localităţi, ba da, ba da.
C.N.: Păi nu, mă’, nu ăsta, de firma care vă face proiectele vorbesc.
G.M.: Nu, nu, acela nu…
C.N.: E vorba de contracte, sunt cu firma care-ţi face strategia de dezvoltare locală şi proiectul ăsta de aplicaţii pentru resursele umane.
G.M.: L-am semnat, l-am semnat de 10 zile.
C.N.: Păi, uite, ţi-l dau pe Mircea, poate ştie Mircea şi nu ştiu eu, e lângă mine.
Mircea Drăghici: Să ne trăiţi!
G.M.: Să trăiţi, domnule director, l-am semnat!
M.D.: Păi cum? Că nu l-am văzut.
G.M.: Păi nu, am fost la birou acolo şi l-am semnat, l-am semnat.
M.D.: Nu, dumneavoastră aţi semnat acordul.
G.M.: Da.
Declaraţia finală dată de Gheorghe Matei la DNA Piteşti: ”Este posibil să fi purtat discuţii cu Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu, dar nu-mi amintesc din cauza trecerii timpului. Mircea Drăghici reprezenta o firmă de consultanţă, acesta întrebând primarii că, dacă vrem să obţinem fonduri europene guvernamentale, ne ajută cu consultanţă de specialitate şi proiectare şi că ar avea o firmă cu acest obiect de activitate. Este posibil ca în ziua semnării contractului să mă fi întâlnit cu Mircea Drăghici, dar nu-mi mai aduc aminte”.

Marian Ibric, primar Leordeni

Marian Ibric: Ibric sunt, să trăiţi, domn’ preşedinte!
Constantin Nicolescu: Noroc! Măi primare general, tu ai un contract acolo pentru strategia de dezvoltare locală şi pentru centrul virtual. Ai semnat contractul ăsta sau nu l-ai semnat?
M.I.: Pă’… Cel care a fost făcut ultima dată, pentru care s-a depus acum pe… FARE?
C.N.: Nu, domn’e, contractul ca să-ţi facă strategia de dezvoltare. Ştiţi, v-am chemat aicea să vă faceţi strategiile de dezvoltare, trebuie să… faceţi contractul!
M.I.: Păi contractul nu l-am făcut, am depus, a venit şi-a… toate documentele, dar contractul nu cred că l-am semnat.
C.N.: Păi semnează-l ca să… Ce mai trebuie să faceţi? Daţi-l să vă dau banii, dacă nu, nu vă dau banii!
M.I.: Eu ştiu că am… deci tot, hotărâre de consiliu, tot ce e necesar am depus.
C.N.: Păi, auzi, mă, deci e, ai primit contractul sau nu l-ai primit? Asta-i întrebarea, dacă nu, te pui de acord cu Mircea Drăghici şi vă lămuriţi!
M.I.: Da, da, verific acum. Da, da.
C.N.: Ca să ştiu dacă vă bag la rectificarea asta sau nu vă bag. Da?
M.I.: Da, da, da.
C.N.: Bine!
Declaraţie finală a primarului din Leordeni, Marian Ibric: “Am discutat telefonic cu Constantin Nicolescu. Am fost sunat să semnez contractul pentru dezvoltare locală, că dacă nu, nu ne dă banii! Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici”.

Ion Marin, primar Stoeneşti

Constantin Nicolescu: Da, Marinică, tată!
Ion Marin: Să tră… să trăiţi, domn’ preşedinte!
C.N.: Mă’, Marinică, ce faci Marinică?
I.M.: Ăăă… am primit ordin să vă sun!
C.N.: Mă’, tu ai primit un contract pentru strategia de dezvoltare a localităţii la tine acolo?
I.M.: Da.
C.N.: Şi l-ai semnat?
I.M.: Păi nu l-am semnat până când n-am dat hotărârile. Acum trebuie să-l semnăm.
C.N.: Bine, semnează-l şi dă-i drumul, că-ţi dau bani eu acolo, da?
I.M.: Da, da, da.
C.N.: Bine.
I.M.: Da.
C.N.: Dacă ai nelămuriri, te pui de acord cu Mircea Drăghici.
I.M.: Da, domn’e, da, da!
C.N.: Bine, bine mersi!
I.M.: Da, păi am dat drumul la restul de hârtii şi acum îl semnăm.
C.N.: Bine.
Declaraţia finală a primarului Ion Marin: “Constantin Nicolescu ne-a promis că ne sprijină financiar şi chiar ne-a sprijinit. Mi-a spus să iau legătura cu Mircea Drăghici dacă am nelămuriri la semnarea contractului”.

Ion Popa, primar Stâlpeni

Constantin Nicolescu: Alo!
Ion Popa: ‘Trăiţi, domn’ preşedinte,
am înţeles că trebuia să ne…
C.N.: Da, primare, insistă…
I.P.: Da.
C.N.: Ai acolo un contract pentru strategia de dezvoltare locală.
I.P.: Da!
C.N.: La tine, acolo, şi pentru centrul ăsta. Ai semnat contractul?
I.P.: Ăaa… Contractul cu cine?
C.N.: Cu firma pentru care v-am chemat aicea să semnăm contractul…
I.P.: Aaa, l-am semnat, am semnat ăla. Da, ăla de strategie. L-am semnat, am fost, sigur că da!
C.N.: Unde e?
I.P.: Păi la domnul Drăghici!
C.N.: L-ai trimis la Drăghici?
I.P.: Sigur că da!
C.N.: Ia, uite ţi-l dau la telefon pe Drăghici, o lămureşti cu el.
I.P.: Alo! Să trăiţi!
Mircea Drăghici: Acordul, nu, acolo am semnat acorduri, acordurile de parteneriat pentru centrul de resurse…
I.P.: Păi şi contractul, păi contractul trebuia să-l trecem prin hotărâre de consiliu?
M.D.: Nu, fiind sub 5.000, nu, domnule primar.
I.P.: Păi da, da’ l-aţi înaintat dumneavoastră şi nu v-am semnat? N-o fi ajuns la mine!
M.D.: Da, v-am dat un model, v-am dat un model şi v-am dat şi o ofertă.
I.P.: Da?
M.D.: Da’ nu-i nimic. Revenim la dumneavoastră, sigur că da!
I.P.: Da, reveniţi că nu… eu.
M.D.: Revenim!
I.P.: Odată ce-am semnat actele, eu am zis că am terminat…
M.D.: Da, noi ne-am asigurat că domnul preşedinte… şi de aceea suntem la domnia sa.
I.P.: Ştiu, ştiu, eu nici n-am… eu n-am făcut niciun comentariu, să ştiţi dumneavoastră.
M.D.: Mda!
I.P.: Da, probabil nu, nu ştiu eu nu… reţin că…
M.D.: Mda, revenim cu…
I.P.: Da.
M.D.: Contractele să le semnaţi.
I.P.: Da, sigur că da!

Gheorghe Cernătescu, primarul din Cuca

Declaraţia iniţială
“La una dintre şedinţele ţinute în sala de şedinţe a C.J. au fost prezenţi şi reprezentanţii de la European Project Consulting Bucureşti, două fete. Au prezentat oferta acestei firme cu posibilitatea întocmirii strategiei de dezvoltare a localităţii. După şedinţă, ne-am întâlnit la locaţia acestora din apropierea Prefecturii. Am încheiat contractul în data de 17.07.2007 la Primărie”.
Interceptările telefonice
G.C.: De la Cuca… Sunt Cernătescu!
C.N.: Da, domn’ primar! Te-am chemat, te-am căutat să te întreb, ai acolo o propunere de contract pentru strategia de dezvoltare şi pentru o aplicaţie la cămin sau ce ai acolo?
G.C.: Da, domn’ Preşedinte, aveam de gând să vin mâine la dumneavoastră, dacă…
C.N.: Bun, n-ai bani în buget?
G.C.: Nu am, domn’ preşedinte, dacă nu vă supăraţi.
C.N.: Da, îţi… semnez contractul şi-ţi vin acolo bani! Ai propunere de contract la tine acolo?
G.C.: Ăaa, l-am semnat!
C.N.: L-ai semnat?
G.C.: Da.
C.N.: Eşti băiat isteţ, dacă…
G.C.: Păi nu, păi da, am fost la dumneavoastră atunci cu domnul Drăghici.
C.N.: Bine, nu mai pierde vremea, dă-i drumul la contract şi gata!
G.C.: Păi la contract se totalizează cam vreo, eu ştiu vreo….
C.N.: Ştiu cât totalizează, o să-ţi dau cât totalizează. Da!

Declaraţia finală

Primarul din Cuca şi-a nuanţat declaraţia dată în faţa procurorilor după ce a ascultat discuţii vechi purtate cu preşedintele C.J. “După ce am studiat materialul procurorilor şi am audiat convorbirea telefonică purtată cu Constantin Nicolescu, revin la declaraţia dată în calitate de martor. Din cauza trecerii timpului, la momentul la care am fost audiat nu am putut să relatez în faţa procurorilor amănunte cu privire la întrebările puse, însă după ce am audiat convorbirea purtată cu Nicolescu, arăt că este adevărat că acesta mi-a spus că îmi va plăti contractul de prestări servicii, pe care-l semnasem cu EPC”, a declarat acesta.

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara

Declaraţia iniţială

Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara: “La şedinţa Colegiului prefectural din aprilie 2007, am discutat despre firma European Project Consulting din Bucureşti cu alţi primari. După ce am încheiat contractul în data de 23 august 2007 cu European Project Consulting şi s-a întocmit studiul de feza-bilitate, C.J. a virat banii. Contractul s-a semnat la sediul firmei din Bucureşti”.

Interceptările telefonice

Dumitru Secăreanu: Da, domnule preşedinte!
Constantin Nicolescu: La tine, acolo, ai contractul de strategie de dezvoltare locală?
D.S.: Da!
C.N.: Ai contractul la tine, ai dubii să-l semnezi?
D.S.: Nu, nu, nu, cum, nu nu!
C.N.: Atunci, dă-i drumu’, semnează-l şi dacă nu ai bani, îţi trimit eu bani în buget acolo.
D.S.: Am înţeles, domn’ preşedinte, am înţeles, mai bine ca aşa nu se putea, da!
C.N.: Deci contractul pentru strategia de dezvoltare a comunei…
D.S.: Da.
C.N.: Explicaţii ai, la tine acolo se munceşte, centrul… şi o aplicaţie de urgenţă, se numeşte centrul de urgenţă.
D.S.: Da, da, centru de urgenţă, da…
C.N.: Bun, semnează contractele şi eu îţi trimit banii acolo!
D.S.: Am înţeles, domn preşedinte, da, da!

Declaraţia finală

“Pot preciza după ascultarea convorbirii telefonice că a existat o discuţie prin care Constantin Nicolescu mi-a cerut să semnez contractul de prestări servicii pentru strategia de dezvoltare a comunităţii cu promisiunea că după semnare îmi va asigura sursa de finanţare pentru plata prestaţiei”.
Printre cei care au dat declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie s-a numărat şi Carmen-Oana Onela, director şi asociat în cadrul European Project Consulting Management, care a spus printre altele: “Mircea Drăghici a avut calitatea de asociat, dar eu m-am retras din această firmă în 2008. L-am cunoscut pe Mircea Drăghici ca un potenţial colaborator cu experienţă şi cunoştinţe în domeniul oamenilor de afaceri din Argeş”.

Ce au declarat ceilalţi primari

Constantin Iatagan, primar Şuici: “La şase luni de la semnarea contractului, am auzit discutându-se, fără să-mi aduc aminte persoana sau să am vreo dovadă, că Mircea Drăghici ar avea interese la această firmă”.
Niculae Dochinoiu, edilul-şef al comunei Vedea: “La una dintre vizitele la sediul European Project Consulting din Piteşti l-am întâlnit acolo pe Mircea Drăghici şi chiar am stat de vorbă cu el”.
Mihai Tarbă, primar Dragoslavele: “Am avut o convorbire cu preşedintele Consiliului Judeţean înainte de semnarea contractului de prestări servicii între Consiliul Local Dragoslavele şi EPC, iar acesta mi-a spus să semnez contractul cu această firmă, deoarece finanţarea va fi asigurată de Consiliul Judeţean. I-am spus lui Constantin Nicolescu că o să-l sun pe Mircea Drăghici legat de semnarea contractului”.
Marcel Ciobanu, primar Uda: “Nu-mi aduc aminte dacă s-a dat vreo hotărâre privind încheierea contractului cu firma European Project Consulting. În ziua de 23 august 2007 s-a semnat contractul la sediul Primăriei. Nu-mi aduc aminte ca ei să se fi deplasat la Uda pentru întocmirea studiului de fezabilitate şi strategiei de dezvoltare locală”.
Sevastian Pupăză-Roşu, primar Stolnici: “Eu am semnat două contracte cu această firmă. Unul pentru Îmbunătăţirea Serviciului voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Stolnici, Morăreşti, Tigveni, Nucşoara, Dragoslavele, Mozăceni şi încă o localitate pe care nu mi-o mai amintesc. Am plătit suma de 40.000 lei. Despre faptul că Mircea Drăghici ar avea un interes la această firmă am aflat în urmă cu un an din discuţii cu alţi primari şi din presă”.
Bebe Ivan, primar Băbana: “În martie 2008 m-a sunat Mircea Drăghici şi mi-a spus că am o restanţă de plată privind încheierea contractului de prestări servicii cu European Project Consulting din Bucureşti”.

Vladimir ALBU

După ce a făcut bani din apă de ploaie, ZEUS îl trimite pe Nicolescu and Co. în instanţă

Posted in Dezvaluiri with tags , , , , on mai 28, 2011 by argesuldenord

Anda ADAM

Procurorii de la DNA Piteşti au trimis în instanţă, în data de 18 mai, Dosarul Nicolescu. Judecătorii trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor de obţinere pe baza unor documente neconforme cu realitatea a unei finanţări de aproape 900.000 euro, prin care s-au reabilitat un colegiu din Câmpulung, o şcoală generală din Curtea de Argeş şi s-a refăcut din temelie o şcoală din comuna Stâlpeni. Fondurile au venit de la fostul guvern liberal dintr-o finanţare europeană destinată rezolvării unor probleme grave create de inundaţiile din vara anului 2005 şi s-au derulat prin intermediul Consiliului Judeţean, condus de către liderul pesedist Constantin Nicolescu. Consiliile locale amintite s-au asociat cu cel judeţean, împuternicindu-i pe primarii respectivi să semneze documentele legale. Lucrările au fost executate de o singură firmă, ZEUS, cunoscută ca fiind apropiată lui Nicolescu, solicitându-se şi sume suplimentare pentru lucrări ascunse, care depăşeau jumătate din devizul iniţial, ceea ce încălca legea.
În urma cercetărilor s-a constatat că imobilele şcolare în cauză nu figurau pe lista ISU ca afectate de inundaţii şi astfel primarii care au semnat documentele de asociere au fost trimişi în faţa instanţelor de judecată. Ei beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile, ca toţi inculpaţii din acest dosar despre care apropiaţii lui Constantin Nicolescu spun că ar fi fost instrumentat la comandă politică. Fostul primar Gheorghe Nicuţ, din Curtea de Argeş, actualmente pensionar şi membru marcant al PDL, trebuie să răspundă în instanţă pentru o semnătură pentru care fusese mandatat de către Consiliul Local, iar urmaşul său în funcţie, pesedistul Nicolae Diaconu, care în vara lui 2008, după preluarea mandatului, a făcut presiuni serioase asupra aleşilor locali ca să aprobe plăţile suplimentare către ZEUS, nu este încă deranjat cu ceva. Vă prezentăm în continuare motivele pentru care procurorii de la DNA Piteşti au trimis acest dosar în judecată.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti – au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
Nicolescu Constantin, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată;
– luare de mită, în formă continuată;
– instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;
Penescu Gheorghe Cornel, acţionar majoritar al S.C. PIC S.A. Piteşti, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată;
Nicuţ Gheorghe, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Andrei Călin Ioan, primar al municipiului Câmpulung, judeţul Argeş, Ştefan Ion, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave;
Despan Florian, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
– folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată;
Popa Ion, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;
Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC ZEUS S.A. Piteşti, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave;
Nicolae Ion, reprezentant al S.C. ZEUS S.A. Piteşti, Dumitrache Gheorghe şi Mircea Tudor, diriginţi de şantier, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, săvârşită în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie-august 2005.
Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către inculpaţii Nicolescu Constantin, preşedintele Consiliului judeţean Argeş, în calitate de persoană responsabilă din cadrul instituţiei solicitante, precum şi de către Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Nicuţ Gheorghe, primar al municipiului Curtea de Argeş şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş. Cererea de finanţare a fost elaborată de inculpatul Despan Florian, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi, totodată, manager-coordonator de proiect.
Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat un document intitulat “Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş”, document care, în fapt, nu există, situaţie despre care avea cunoştinţă inculpatul Nicolescu Constantin, în virtutea funcţiei sale de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
În pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, a fost încheiat respectivul contract de grant, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE.
Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC ZEUS S.A., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia inculpatului.
Pe perioada executării proiectului, inculpatul Nicolescu Constantin a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de inculpatul Despan Florian. În consecinţă, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă. Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de inculpatul Grigore Dobre, asociat şi administrator al SC ZEUS S.A. Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de inculpaţii Nicolae Ion, reprezentant cu execuţia al firmei SC ZEUS S.A. Piteşti şi Dumitrache Gheorghe şi Mircea Tudor, ambii fiind membri în Comisia de recepţie şi diriginţi de şantier.
De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.
În perioada 2006-2008, inculpatul Nicolescu Constantin, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Argeş, a pretins şi a primit de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, asociat şi acţionar majoritar la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la S.C. PIC S.A. produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică. Suma remisă cu titlu de mită reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.
De asemenea, în luna iunie 2009, inculpatul Nicolescu Constantin l-a determinat pe inculpatul Popa Ion, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională în cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.
În vederea recuperării prejudiciului creat, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpaţilor: Nicolescu Constantin, Grigore Dobre şi Popa Ion.
La data de 26 ianuarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpatului Nicolescu Constantin pe un termen de 24 de ore. La data de 27 ianuarie 2011, Tribunalul Argeş a admis propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă a aceluiaşi inculpat pe un termen de 29 de zile. În data de 2 februarie 2011, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi ţara.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Argeş.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Pentru ce este cercetat penal Constantin Nicolescu?

Posted in Dezvaluiri with tags , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş şi totodată al PSD a revenit la post, dar după operaţia suferită pe cord şi datorită faptului că este cercetat penal, are atribuţiuni de serviciu reduse. Locul fostului vicepreşedinte al instituţiei, Florea Costache, care a decedat, a fost luat de către Simona Bucura Oprescu, graţie votului consilierilor judeţeni din USL. Fost lider al tineretului pesedist, a pierdut ocazia de a ajunge parlamentar în favoarea lui Radu Vasilică, fin al lui Constantin Nicolescu şi i s-a oferit o compensaţie prin noul post. Liderul pesedist a fost prezentat ca o victimă a abuzurilor actualei guvernări chiar din momentul reţinerii sale. Agenţia Naţională de Integritate a prezentat o versiune care este cu totul diferită şi o expunere de motive asupra cărora vă invităm să reflectaţi cu atenţia cuvenită şi să trageţi concluziile de rigoare.

Agenţia Naţională de Integritate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, a constatat în cazul domnului Nicolescu Constantin, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, în urma procedurilor de evaluare, următoarele:
1. încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, conform prevederilor art. 20, alin. (1) din Legea nr. 176/2010, coroborate cu prevederile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
2. indicii temeinice privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte prevăzute şi pedepsite conform art. 132 şi art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;
3. indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, faptă prevăzută şi pedepsită conform art. 292 din Codul penal al României.
În temeiul art. 12, alin. (1) şi alin. (2), lit. b, din Legea nr. 176/2010, Agenţia Na?ională de Integritate s-a sesizat din oficiu la data de 10.11.2010, în urma publicării de către “Academia Caţavencu” a materialului de presă intitulat “Pe Argeş în jos, un fals în declaraţii frumos”, care semnala posibila nerespectare de către domnul Nicolescu Constantin, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, a prevederilor legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese.
Domnul Nicolescu Constantin exercită, în prezent, al doilea mandat consecutiv de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, conform Hotărârii nr. 4/19.06.2004 privind alegerea domnului Nicolescu Constantin în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi a Sentinţei Civile nr. 8/CC/18 iunie 2008 prin care se dispune validarea candidatului ales pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.
Conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 176/2010, procedura de înştiinţare a fost îndeplinită la data de 06.12.2010, domnul Nicolescu Constantin fiind informat, prin intermediul unei scrisori (adresa nr. 88442/G/I.I.) recomandate (confirmare de primire datată 10.12.2010), despre declanşarea acti-vităţii de evaluare, precum şi cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. La data de 16.03.2011, apărătorul ales al domnului Nicolescu Constantin s-a prezentat la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, ocazie cu care a luat cunoştinţă de informaţiile şi datele cuprinse în dosarul de evaluare.
În conformitate cu prevederile art. 14, alin. (5) din Legea nr. 176/2010, Agenţia Naţională de Integritate a extins evaluarea şi asupra averii soţiei domnului Nicolescu Constantin, doamna Nicolescu Viorica, precum şi a fiicei, Nicolescu Ana-Maria, şi fiului, Nicolescu Liviu-Costin.
În urma evaluărilor efectuate, s-au identificat următoarele elemente:
1. existenţa conflictului de interese, conform prevederilor art. 20, alin. (1) din Legea nr. 176/2010, prin semnarea sau aprobarea de către domnul Nicolescu Constantin, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a unui număr de 14 contracte (13 contracte în sumă de 1.139.715,84 lei – TVA inclus – şi un 1 contract – adiţional prelungire perioadă) încheiate de către Consiliul Judeţean Argeş sau instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş cu S.C. AUTOPRO MOND S.A., respectiv, S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar, în procent de 92,194%, respectiv, 63,08%).
De asemenea, S.C. AUTOPRO MOND S.A., S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar) şi S.C. DINIK MAR ARG S.R.L. (societate la care doamna Nicolescu Viorica, soţia persoanei evaluate, este acţionar majoritar) au încheiat un număr de 12 contracte (9 contracte în sumă de 303.262,12 lei – TVA inclus -, 1 contract – conform comenzilor -, 2 contracte – oră de manoperă) cu instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.
În perioada 2006-2010, S.C. AUTOPRO MOND S.A. a prestat servicii către instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş, pe bază de comenzi, în sumă de 124.327,49 lei. Suma totală a celor 9 contracte încheiate sub semnătura domnului Nicolescu Constantin, a celor 5 contracte încheiate cu aprobarea acestuia, a celor 12 contracte încheiate de către societăţi la care domnul Nicolescu Constantin sau soţia acestuia sunt acţionari majoritari, precum şi a prestărilor de servicii efectuate instituţiilor şi serviciilor publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş de către societăţile la care domnul Nicolescu Constantin sau soţia acestuia sunt ac?ionari majoritari este de 1.567.305,45 lei.
Conform dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, “Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, iar, potrivit prevederilor art. 71 din acelaşi act normativ, “Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”.
2. existenţa unor indicii temeinice privind săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte prevăzute şi pedepsite de către  Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În urma analizei documentaţiei care a stat la baza atribuirii contractelor de achiziţii publice, a rezultat faptul că, într-un număr de 8 contracte încheiate între Consiliul Judeţean Argeş şi S.C. AUTOPRO MOND S.A., respectiv, S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar), au fost prezentate oferte doar de către societăţi comerciale la care domnul Nicolescu Constantin deţine sau a deţinut calitatea de acţionar şi, într-un contract încheiat între Direcţia Generală pentru Administrare, Întreţinere şi Reparaţii Drumuri şi Poduri Judeţene Argeş (instituţie aflată în coordonarea Consiliului Judeţean Argeş) şi S.C. MAC AUTO S.A. (societate la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar), au fost prezentate oferte doar de către această societate şi S.C. AUTOPRO MOND S.A.
3. existenţa unor indicii temeinice privind săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 292 din Codul penal al României, deoarece, din evaluarea declaraţiilor de interese completate şi depuse de acesta, rezultă următoarele:
a. în declaraţiile de interese depuse la 20.06.2004, 05.04.2005 şi 25.07.2005, la rubrica “Calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare”, domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat calitatea de acţionar deţinută la următoarele societăţi:
– OTP GARANCIA ASIGURĂRI S.A., un număr de 267 acţiuni în valoare de 26.700 lei, reprezentând o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 0,839%, acţiuni care au fost vândute la data de 24.11.2005;
– ATE BANK ROMANIA S.A. (fostă Banca pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativă Mindbank S.A.), acţiuni în valoare de 63.816,40 lei, acţiuni care au fost vândute la data de 03.04.2007;
– S.C. Compania Hotelieră Intercontinental Romania S.A., un număr de 152.250 acţiuni în valoare de 15.225 lei, reprezentând 0,0001% din capitalul social al societăţii;
b. în declaraţiile de interese depuse la 26.06.2008 şi 12.06.2009, la rubrica “Calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare”, domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat calitatea de acţionar deţinută la următoarele societăţi:
– S.C. AUTOPRO MOND S.A., un număr de 165.209 acţiuni în valoare de 413.022,50 lei, reprezentând o cotă participare la beneficii şi pierderi de 92,194%;
– S.C. EXPERT CONSULT&MANAGEMENT S.R.L., un număr de 5 acţiuni în valoare de 50 lei, reprezentând o cotă participare la beneficii ţi pierderi de 25%;
– S.C. MAC AUTO S.R.L., un număr de 16.610 acţiuni în valoare de 166.100 lei, reprezentând o cotă participare la beneficii şi pierderi de 63,08%;
– S.C. Compania Hotelieră Intercontinental Romania S.A., un număr de 152.250 acţiuni în valoare de 15.225 lei, reprezentând 0,0001% din capitalul social al societăţii;
c. în declaraţia de interese depusă la data de 03.11.2010, la rubrica “Calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare”, domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat calitatea de acţionar deţinută la următoarele societăţi:
– S.C. AUTOPRO MOND S.A., un număr de 165.209 acţiuni în valoare de 413.022,50 lei, reprezentând o cotă participare la beneficii şi pierderi de 92,194%;
– S.C. MAC AUTO S.R.L., un număr de 16.610 ac?iuni în valoare de 166.100 lei, reprezentând o cotă participare la beneficii şi pierderi de 63,08%;
– S.C. Compania Hotelieră Intercontinental Romania S.A., un număr de 152.250 acţiuni în valoare de 15.225 lei, reprezentând 0,0001% din capitalul social al societăţii;
d. în declaraţia de interese depusă la data de 03.11.2010, la rubrica “Contracte, inclusiv cele de asistenţă juridică, consultanţă şi civile, obţinute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiilor, mandatelor sau demnităţilor publice finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe ori încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat sau unde statul este acţionar majoritar/minoritar”, domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat un număr de 18 contracte aflate în derulare, încheiate de S.C. AUTOPRO MOND S.A. (societate comercială în care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar) cu instituţii şi autorităţi publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.
Din cele 18 contracte, într-un număr de 4 contracte au fost identificate elemente în sensul existenţei unui conflict de interese. Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 176/2010, procedura de informare a fost îndeplinită la data de 02.03.2011, domnul Nicolescu Constantin fiind înştiinţat, prin intermediul unei scrisori (adresa nr. 19082/G/I.I.) recomandate (confirmare de primire datată 03.03.2011) despre elementele identificate şi invitat să prezinte un punct de vedere în acest sens. La data de 21.03.2011, apărătorul ales al domnului Nicolescu Constantin a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere cu privire la elementele identificate în urma procedurii de evaluare.
După exprimarea punctului de vedere de către domnul Nicolescu Constantin, prin apărătorul ales, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 176/2010, inspectorul de integritate a considerat că sunt elemente în sensul încălcării legislaţiei în vigoare, după cum urmează:
1. elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al conflictului de interese, conform prevederilor art. 20, alin. (1) din Legea nr. 176/2010, coroborate cu prevederile art. 70 şi  art. 71 din Legea nr. 161/2003, ca urmare a semnării, respectiv, aprobării de către domnul Nicolescu Constantin, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a unui număr de 14 contracte (13 contracte în sumă totală de 1.139.715,84 lei, iar 1 contract adiţional pentru prelungire perioadă), încheiate de către Consiliul Judeţean Argeş sau instituşii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş cu S.C. AUTOPRO MOND S.A., respectiv, S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar);
2. indicii temeinice privind săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte prevăzute şi pedepsite conform prevederilor art. 12 şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, ca urmare a semnării sau aprobării unui număr de 9 contracte încheiate de către Consiliul Judeţean Argeş sau instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş cu S.C. AUTOPRO MOND S.A., respectiv, cu S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar), în cazul cărora au fost prezentate oferte numai de către societăţi comerciale la care domnul Nicolescu Constantin deţine sau a deţinut calitatea de acţionar;
3. indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a infracţiunii de fals în declaraţii, faptă prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 292 din Codul penal al României, constând în faptul că domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat, în declaraţiile de interese depuse în perioada 2004-2010, calităţile de acţionar deţinute la un număr de 11 societăţi comerciale;
4. indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a infracţiunii de fals în declaraţii, faptă prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 292 din Codul penal al României, constând în faptul că domnul Nicolescu Constantin nu a menţionat, în declaraţia de interese depusă la data de 03.11.2010, un număr de 18 contracte aflate în derulare, încheiate de S.C. AUTOPRO MOND S.A. (societate la care domnul Nicolescu Constantin este acţionar majoritar) cu instituţii şi autorităţi publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.
Având în vedere cele de mai sus, s-a procedat la întocmirea raportului de evaluare şi s-au dispus următoarele:
– sesizarea instanţei de contencios administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 22, alin. (2) şi art. 23 din Legea nr. 176/2010, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite de către domnul Nicolescu Constantin cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese şi repunerea părţilor în situaţia anterioară;
– sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către domnul Nicolescu Constantin a unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute şi pedepsite conform prevederilor art. 132 şi art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi a infracţiunii de fals în declaraţii, faptă prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 292 din Codul penal al României, aspect asupra cărora doar organele judiciare au competenţa de a se pronunţa;
– comunicarea Raportului de Evaluare Instituţiei Prefectului Judeţului Argeş, în vederea luării măsurilor care se impun;
– continuarea procedurilor de evaluare a averii dobândite împreună cu familia, respectiv, a modificărilor patrimoniale intervenite în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice de către domnul Nicolescu Constantin, precum şi a respectării regimului juridic al incompatibilităţilor.
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective.
Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.
Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, independenţei operaţionale, celerităţii, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, 22 martie 2011

Amintiri din “iepoca de aur” – Confesiunile unui fost activist comunist

Posted in Dezvaluiri with tags , , , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

La aproape 21 ani de la căderea regimului ceauşist, numărul nostalgicilor este în creştere. Speranţele care-i animau în decembrie 1989 s-au risipit în anii care au urmat, sub presiunea capitalismului de cumetrie, alimentat de o corupţie pe cale de generalizare în întreaga societate. Starea de lehamite a cuprins majoritatea cetăţenilor de rând care nu mai ştiu cui să se închine pentru a-şi afla mântuirea din prăpastia nevoilor. Unii dintre ei se întorc cu gândurile la anii tinereţii când toate greutăţile vieţii erau mai uşor de îndurat câtă vreme aveau convingerea că pentru majoritatea semenilor era asigurată egalitatea în sărăcie. După trecerea timpului s-au estompat anumite aspecte negative, au uitat teroarea exercitată de organele de represiune comuniste, cozile interminabile la alimente, frigul din case, întreruperile de energie electrică din raţiuni de economie, programul nicului post TV de numai 2 ore, ocupat în mare parte cu ştiri din activitatea cuplului dictatorial, teama de a vorbi liber despre durerile proprii ş.a.m.d.
Meşterul popular Gheorghe Mateescu din Curtea de Argeş a fost unul dintre oamenii pe care evenimentele din decembrie 1989 l-au prins la conducerea oraşului Câmpulung, unde era secretar PCR cu organizarea. Deschiderea sa faţă de problemele oamenilor, răbdarea cu care-i asculta chiar dacă nu reuşea de fiecare dată problemele, i-au asigurat aprecierea societăţii muscelene. Aceasta l-a scutit de experienţele neplăcute prin care au trecut alţi colegi criticaţi dur de comunitate sau chiar puşi la stâlpul infamiei. Gheorghe Mateescu a fost invitat să facă parte din structurile fostului FSN sau ale unor partide importante, oferte pe care le-a declinat, preferând să revină în oraşul natal şi să-şi construiască o nouă viaţă care nu avea nimic comun cu politica activă. aspre lauda sa nu s-a lepădat cu mânie de perioada în care a fost activist comunist, n-a recurs la gesturi spectaculoase de genul ruperii carnetului de membru PCR în faţa camerelor de luat vederi, ci îl păstrează şi acum alături de carnetele de student la Academia “Ştefan Gheorghiu”, şcoala superioară de partid. Amintirile sale din perioada în care era activist sunt extrem de interesante, pentru că i-au oferit ocazia de a cunoaşte oameni care îşi au locul lor în istorie şi nu-i puţin lucru să te poţi lăuda că ai dat mâna cu Boris Elţîn la vremea tinereţii sale sau cu Evgheni Tiajelnikov, fost şef al Komsomolului – tineretul bolşevic – ambasador al URSS la Bucureşti în 1989 şi mulţi alţii. Ca unul care a cunoscut sistemul din interior, ne-a oferit câteva mărturii extrem de interesante, pe baza cărora ne putem face o idee asupra modului în care funcţiona.

Brânza de burduf, pastrama de păstrăv şi ţuica bătrână – cheia succesului în Mongolia

Gheorghe Mateescu păstrează amintiri de neuitat dintr-o misiune de serviciu executată în ţara lui Gingis-han şi Kubilai-han, cel la curtea căruia ajunsese cu sute de ani înainte Marco Polo. Conducerea comunistă de la Ulan Bator lansase invitaţii în ţările surori pentru vizite ale unor delegaţii comerciale şi astfel nu mai puţin de 40 au ajuns în ţara asiatică, printre care şi una românescă.Membrilor acesteia li s-a permis să-şi ia şi soţiile, probabil din raţiuni ce ţineau de păcălirea adversarilor în plin război rece, cum că ar fi fost vorba numai de o nevinovată excursie. Din totalul delegaţiilor, 11 erau sovietice, fapt explicabil căci conducerea de la Ulan Bator era total supusă Kremlinului, câtă vreme Liuba, soţia liderului mongol Jumjaghiin Ţedenbal era rusoaică. Membrii delegaţiei noastre printre care se regăsea şi Marin Ceauşescu, au constatat rapid că sovieticii aveau prioritate, iar cererile lor de achiziţionare a unor materiale strategice nu prea aveau ecou la gazde. Cum nu veniseră ca surdu-n oaste, băieţii noştri au apelat la artileria grea, punând la bătaie brânza de burduf, pastrama de păstrăv, ceva ţuică lăsată să se roadă în butoaie de dud prin pivniţe tainice şi, ca prin minune, toate uşile au început să li se deschidă larg. Contractele pentru molibden, wolfram, tungsten s-u completat rapid cu bonusul celor pentru piei preţioase şi toată lumea a fost mulţumită.

“Viva ARO! Viva Romania!”

Organizatorii vizitei de 24 zile în Mongolia au reuşit să le ofere oaspeţilor un program variat, care a inclus vizite în zone extrem de interesante, vânători prin nordul lanţului muntos Altai, partide de pescuit deosebite, popasuri prin aulele păstorilor nomazi care-şi duceau turmele spre păşuni mănoase ca şi în urmă cu sute de ani, totul sub ochii vigilenţi ai securiştilor care brăzdau stepele pe căluţii lor mărunţi, dar extrem de rezistenţi. Gheorghe Mateescu evocă şi acum cu justificată mândrie patriotică demonstraţia de forţă făcută de un ARO243, care a urcat ca în joacă zecile de trepte ale Mausoleului Eroului Necunoscut cu 7 oameni la bord, stârnind ovaţile celor prezenţi. “Viva ARO! Viva Romania!” – strigau cubanezii, care mai apoi s-au interesat dacă Naghi mai era director la uzina producătoare din Câmpulung. Nici după trecerea atâtor ani interlocutorul nostru nu i-a iertat pe ruşii care, după câte aflase mai târziu, se lăudau celorlalţi că autoturismul de teren românesc era de fapt un produs al industriei sovietice.

Faţă în faţă cu Elena Ceauşescu

Academician doctor inginer – ADI – savantă de renume mondial, mama polimerilor, aşa o râzgâiau pupincuriştii regimului ceauşist pe partenera de viaţă şi de stăpânire a “celui mai iubit fiu al poporului român”, de care însă se temeau ca dracu’ de tămâie pentru că avea o răutate nemaipomenită, răspândind în juru-i o teroare psihică şi fizică aproape palpabilă. Nici acum după trecerea atâtor ani cei care au cunoscut-o direct nu pot să vorbească despre ea fără să se înfioare. Aproape unanim se apreciază că a fost geniul rău care l-a dus la pieire pe Nicolae Ceauşescu. Gheorghe Mateescu a trăit experienţa unei întâlniri neplăcute cu Elena Ceauşescu, pe care a evocat-o astfel:
“La câteva zile după revenirea din Mongolia am primit un apel telefonic la serviciu, prin care eram convocat la CC al PCR, la Bucureşti. Cum tocmai absolvisem un curs special pentru diplomaţie şi relaţii internaţionale, am bănuit că mă chemau pentru a-mi încredinţa o misiune pe lângă vreuna din ambasadele noastre din străinătate, cum se mai întâmplase şi cu alţi colegi aflaţi în situaţii similare. La Bucureşti am fost primit de Mihalache, care m-a dus imediat la Bobu, unul dintre apropiaţii familiei Ceauşescu. De la el am aflat că fusesem convocat personal de Elena Ceauşescu. Am avut senzaţia că tocmai primisem un pumn în plex, m-au trecut toate răcorile şi nu reuşeam pentru nimic în lume să-mi dau seama cu ce Dumnezeu greşisem. Cred că Emil Bobu îmi intuia starea, căci sunt convins că mă schimbasem la faţă auzind de cine eram aşteptat, şi se amuza copios pe seama mea. M-a pus să mă uit pe fereastra biroului său şi să-l anunţ când vine autoturismul cu numărul 1-B-102, ceea ce am şi făcut.
Când i-am spus că a sosit, m-a luat grăbit, spunând că tovarăşei nu-i place să aştepte. Pe drum spre Cabinetul 2 m-a instruit cum să mă comport, să nu vorbesc neîntrebat şi mai ales să răspund scurt şi la obiect, cu tot respectul, fără să fac pe deşteptu’ dacă ţin la capul meu. Când am ajuns faţă în faţă cu Elena Ceauşescu mi se cam muiaseră picioarele, căci aveam impresia că se uita la mine de parcă-mi lua măsura la coşciug. După ce m-am prezentat cu formula sacramentală, m-a invitat cu o voce seacă, aspră, neplăcută, de parcă ar fi mestecat cioburi de sticlă între dinţi: “Ia loc, dragă”. (Faptul că nu-mi spusese tovarăşe, cum se obişnuia, m-a alertat. Bătea darabana enervant cu degetele în masă şi mă împiedica să mă concentrez; postul meu în străinătate, era clar, se îndepărtase la ani lumină!). După câteva momente de tăcere apăsătoare a început să mă interogheze în legătură cu un pachet pe care-l adusesem în ţară de la Moscova pentru soţia consulului Bordeianu. Fusesem colegi la “Ştefan Gheorghiu” şi nu-l putusem refuza, mai ales că-mi spusese că era vorba despre ceva citrice şi alimente mai greu de găsit în ţară.
– De ce n-ai scris în raportul tău şi despre asta, dragă?, m-a chestionat dumneaei pe un ton fals dulceag.
– Am considerat că nu era necesar, tovarăşa… – am căutat eu să mă dezvinovăţesc într-un mod care i-a stârnit mânia, căci a reacţionat violent, in crescendo:
– Numai noi avem dreptul de a decide ceea ce este sau nu este important. Un purice dacă te muşcă, eşti obligat să consemnezi în raport, pentru că noi trebuie să ştim tot. Ieşi afară!
Ordinul parcă scuipat a venit ca o mântuire şi abia când am ieşit din cabinet mi-am permis să respir cu adevărat. Am trăit luni de zile cu teama că voi fi drastic sancţionat, dar probabil au intervenit alte chestii mai importante, căci incidentul a fost îngropat. Nici acum nu ştiu cum s-a aflat despre nenorocitul acela de pachet, habar n-am dacă făcusem obiectul unei verificări a Securităţii, picând testul de loialitate faţă de regim. Pentru mine a fost bine că totul s-a încheiat cu discuţia din cabinetul Elenei Ceauşescu”.

1989: “Socialismul e pe dric…”

În data de 23 august, Gheorghe Mateescu se afla la Zvolen, oraş înfrăţit cu Câmpulungul, pentru că atunci, acolo, cu prilejul aniversării a 44 ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial se organiza o ceremonie de comemorare a ostaşilor căzuţi pentru eliberarea Cehoslovaciei. Printre aceştia se găseau în Cimitirul Eroilor din localitate şi destui români, originari din comuna musceleană Lereşti. În acea vizită, Gheorghe Mateescu a descoperit un alt tip de comunism decât cel de acasă şi a rămas de-a dreptul interzis de curajul gazdelor de a critica fără menajamente corupţia regimului comunist la toate nivelurile. Alt aspect frapant a fost acela că în timpul vizitelor prin intreprinderi nu se întrerupea lucrul pentru ca muncitorii să-şi spargă piepturile cu lozinci comandate de activişti de partid sau să-şi rupă mâinile agitând steguleţe în culorile drapelelor naţionale. Mai mult, la o manifestaţie organizată în 24 august în Piaţa Jaroslav, din Praga, miliţienii asistau impasibili la bălăcărirea organelor de partid şi de stat. Exprimându-şi uluirea către colegul ceh Petr Zvarka şi spunându-i că la noi era de neconceput asemenea blasfemie, i s-a replicat: “Asta pentru că voi încă n-aţi înţeles că socialismul e pe dric…”. N-a fost singura situaţie în care lui Gheorghe Mateescu a simţit că-i crapă obrazul de ruşine. Şi mai jenat a fost atunci când după ce a dat citire unui mesaj pregătit de către propagandiştii din ţară, în care se enumerau “măreţele realizări” ale economiei noastre socialiste, cineva din rândul gazdelor a remarcat pe un ton zeflemitor: “Dacă ar fi să vă dăm crezare, ar trebui să acceptăm că mai aveţi puţin şi-i veţi depăşi şi pe canadieni la producţia agricolă. Hai să fim serioşi…”.
Gheorghe Mateescu se fereşte să dea verdicte chiar şi acum după atăţia ani de la acele întâmplări. Preferă să-şi vadă de noua sa viaţă şi să-şi justifice reputaţia pe care şi-a câştigat-o cu soţia prin munca de aproape două decenii, pusă în slujba conservării valorilor artei populare tradiţionale, element determinant al identităţii naţionale tot mai agresată de globalizare. Totuşi, cu un zămbet enigmatic ne îndeamnă să judecăm prezentul prin prisma lecţiilor trecutului, căci – spune dumnealui – nimic nu e cu totul nou sub soare…

Eva ADAM

PNL Argeş anemiază sub conducerea fanariotului kir Iani Popa: primarul din Băbana a renunţat la funcţiile politice!

Posted in Dezvaluiri with tags , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Printr-o scrisoare de la sfârşitul lunii trecute, adresată conducerii judeţene, Bebe Ivan şi-a anunţat decizia de a demisiona din funcţiile politice deţinute în partid. Deşi a depus 17 exemplare ca să fie pentru toţi membrii BPJ, preşedintele Iani Popa le-a confiscat şi şi-a anunţat colegii despre hotărârea primarului Ivan ca despre un fapt banal care nu merita prea multă atenţie, sugerând că s-ar înscrie în şirul gesturilor teatrale ale acestuia. Primarul din Băbana este un tip spectaculos, dar are priză la alegători şi prin gestul său l-a pus în mare dificultate pe liderul PNL, care nu poate să-l dea afară din partid pentru că astfel i-ar deschide calea spre alt partid. Demn de remarcat este faptul că numărul contestatarilor “grecului” despre care se spune tot mai insistent că are comportări de fanariot este în creştere. Persoanele avizate dau ca sigure noi dezertări ale unor liberali autentici, nemulţumiţi de pactul cu diavolul pesedist, încheiat ca o blasfemie tocmai în conacul Brătienilor de la Florica în cea mai mare taină.Tot mai mulţi susţin că puciul care l-a alungat pe fostul lider judeţean a fost un complot susţinut din afara PNL, deoarece Adrian Miuţescu nu-i pupa papucul padişahului pesedist Constantin Nicolescu, ceea ce nu se poate spune despre Iani Popa. Fără alte comentarii, vă prezentăm scrisoarea lui Bebe Ivan:

Către Biroul Politic al PNL Argeş, d-lui preşedinte Ion Popa

Stimaţi colegi,
Sunt nevoit să mă adresez dumneavoastră, deoarece în ultima perioadă am ajuns să-l deranjez pe preşedintele organizaţiei, probabil şi pe câţiva membrii stil prof. Gorgoi, prin apariţiiile mele nenumărate în presa locală şi în emisiunile TV, motivând că m-am mutat la PDL.
Nu este adevărat! Au fost negocieri  privind fondurile structurale, de care a ştiut preşedintele filialei PNL Argeş. Nu pot să mă mut la alt partid, deoarece legea îmi interzice acest lucru!
Dacă apar în presă sau la TV, apar fără să plătesc. Nu sunt ca domnul preşedinte Popa, care – pe banii noştri – apare săptămânal cu “plagiate” din cuvântările liderilor de la Bucureşti.
Am constatat că deranjez, deoarece am mai multă popularitate decât domnia sa. Deranjez că plătesc lunar 300 lei la partid şi nu am restanţe la documente si la “leul” partidului”! Deranjez că spun “pe faţă” cum directorii de deconcentrate  au primit prime într-un an cât am primit eu indemnizaţie de primar pe 7 ani şi refuză să plătească cotizaţia de 200 lei lunar şi multe alte aspecte…
M-am bucurat când domnia sa şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte. Mi-am dorit o schimbare în mai bine, dar m-am sau ne-am înşelat (staţi de vorbă cu primarii PNL şi o să-mi daţi dreptate, deoarece îl regretă pe Miuţescu!). Ne-am trezit în acest moment fără acei membri care reprezintă “ afacerile argeşene”. Ne-am trezit într-o Uniune cu cei care, în urmă cu câţiva ani, îl schimbau cu drag şi zâmbete din funcţia de prefect al judeţului.
Cineva mă întreba: “Cum să vină la voi  oameni de afaceri, când deja Iani a pus taxă pentru funcţiile pentru deconcentrate?” Şi iată că are dreptate! Încasăm bani pentru o promisiune electorală în viitor, promisiune care nu este legală. Economia şi viaţa pe Terra are surprize lună de lună, an de an şi dumneavoastră sunteţi Mesia!
V-aţi pus întrebarea dacă în 2012 nu câştigaţi alegerile, cum veţi returna banii celor cărora le-aţi promis funcţii la deconcentrate? Sunteţi singurul fost prefect care nu aţi ajutat în campania electorală partidul cu NIMIC! V-aţi folosit de o lege că sunteţi apolitic, aţi jucat la două capete şi partidul a pierdut peste 5 procente datorită lipsei de implicare a “Măriei voastre” în campaniile electorale!
Aţi denigrat persoana lui Florin Călinescu, cel care a obţinut voturi cât cei doi parlamentari! Am primit bani pentru echilibrarea bugetelor locale (salarii, utilităţi, facturi restante) şi conducerea partidului m-a obligat să pun la dispoziţia acesteia suma de 20.000 lei pentru campania electorală. (Aşa au păţit toţi primarii PNL, care au dat 5% din suma primită). Astfel, am fost forţat să apelez la salariaţii primăriei ca să doneze sume de bani pentru ca partidul să obţina un procent mai mare la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor în anul 2008!
În anul 2003 am fost preşedintele Partidului Umanist – filiala Piteşti. Am suportat singur costurile conferinţelor de presă, de unul singur am plătit datoriile partidului… Am fost nevoit să vând terenul din str. Traian pentru a achita datoriile! Acelaşi lucru trebuia să îl faceţi şi dumneavoastră când aţi preluat conducerea partidului, să aduceţi datoriile la zero, nu să ne puneţi pe noi să cotizăm pentru ca dumneavoastră să vă faceţi imagine! Cine vrea să facă politică, trebuie să aibă bani şi să-i cheltuiască! Se pare că dumneavoastră aveţi posibilitatea deoarece – poate nu aţi văzut – mie îmi este jenă să-mi bag maşina de 3.000 euro în curtea partidului, lângă cea care vă aparţine, de 45.000 euro! Îmi este greu să stau lângă dumneavoastră, care aveţi un ceas de peste 3000 euro… Eu nu am ceas, mă îmbrac cu cămăşi româneşti, chiar şi de la second-hand. Dar mie nu îmi este ruşine să stau pe marginea şanţului cu cetăţenii şi să le aflu problemele sociale!
Ameninţarea dumneavoastră de vineri, 25.03.2011, orele 10.40: “Cei care vor pleca din PNL, mă voi ocupa personal de comunele lor şi le voi demonstra că aceştia nu vor mai câştiga alegerile”, denotă că sunteţi mojic, răzbunător şi fără caracter! Ştiu că aţi fost numit de două ori în funcţia de subprefect şi de prefect şi că aţi câştigat alegerile interne în urma unei contestaţii şi cu  ajutorul lui Postelnicescu şi al primarilor PNL. Nu am văzut nicio competiţie pe care să o câştigaţi  detaşat şi să vă arătaţi  astfel valoarea! Poate că dacă nu aţi fi avut în spate numele şi persoana tatălui dumneavoastră, aţi fi rămas un simplu… cetăţean al oraşului Piteşti!
Nu am contract cu dumneavoastră! Sunt administratorul unei localităţi, sunt ales, nu numit! Oamenii aşteaptă să le fac drumuri şi canalizări. Nu am fost pe lista de consilieri locali a partidului, ci am mers la risc pentru funcţia de primar. Cetăţenii îşi pierd încrederea în mine pe zi ce trece dacă nu fac lucrările de infrastructură în localitate. Când a fost Crin Antonescu la Piteşti (v-am trimis 20 delegaţi, conform “ordinului“), de ce nu l-aţi adus în Băbana că să vadă un drum administrat de C.J. Arge, care este impracticabil? L-aţi plimbat pe Strada Mare din Piteşti ca pe o “fată mare”… Nu mai ascundeţi problemele primarilor ca să vă faceţi dumneavoastră imagine!
Câte primării aţi vizitat? La câte şedinţe de consiliu local aţi participat de când aţi fost ales preşedinte al PNL Argeş? La şedinţele Biroului aveţi mereu două puncte: probleme organizatorice şi diverse, dar niciodată nu aţi votat ordinea de zi! Niciodată nu aţi început cu “diversele”, ca să aflaţi problemele adevărate ale noastre! Nu ştiţi altceva decât “leul” şi cotizaţia… Aţi ajuns un papagal bine îngrijit, care îşi aranjează firele de păr care i-au mai rămas în cap, înainte de a mai scoate o “prostie” din gură!
După 20 ani, PNL a obţinut la Băbana primul primar, primul viceprimar şi 5 consilieri locali, aleşi de către cetăţeni nu datorită implicării prefectului Popa, ci a omului Bebe Ivan! Aşa s-a întâmplat şi în celelalte localităţi administrate de primari PNL, care încet-încet, vor să devină apolitici!
M-aţi acuzat că am publicat în presă un material. Greşiţi, domnule preşedinte, am o lună de când nu am venit la şedinţe! Aveţi alţi “prieteni” care vă mănâncă de fund şi, tragic, numărul acestora creşte zi cu zi….
Aţi făcut Uniunea cu PSD-ul, care vă “lucrează pe la spate”. Doar cu câteva zile în urmă au votat “în secret” candidaţii la primăriile unde primarii sunt de la PNL. La Băbana a fost desemnat  Toma Constantin, zis “Bebe Metropol”. Ne considera o forţă mică în Argeş şi se folosesc de faptul că “totul este venit de la centru şi nu era nevoie în Argeş de alianţă”. Sunteţi desconsiderat total în eventualitatea unei candidaturi la şefia C.J. Arges!
V-am spus că pericolul în Argeş este PSD-ul, nu PDL-ul. Administraţiile locale se confruntă cu probleme create de consilierii locali ai PSD şi PC, care nu vor să ia în consideraţie această alianţă “de stânga”. Ei luptă să denigreze imaginea PNL, dar dumneavoastră vă faceţi că nu auziţi, că nu vedeţi. Ce să mai, sunteţi un actor!
Cred că am obosit… Cred că trebuie să meditez mai mult la ameninţarea domnlui preşedinte Ion Popa şi iată ce am decis:
1. Demisionez din toate funcţiile de conducere pe care le deţin în cadrul Organizaţiei PNL Argeş;
2. predau documentele şi conducerea PNL Băbana vicepreşedintelui, ing. Iulian Chera – inspector de urbanism, ales candidat la alegerile din 2012 (în cadrul Adunării Generale din anul 2009);
3. rămân simplu membru, iar dacă dumneavoastră decideţi să fiu exclus şi din partid, promit că nu voi contesta decizia B.P. Argeş al PNL. Organizaţia locală a PNL Băbana nu se va destrăma, iar toţi membrii vor rămâne pe loc, cum sunt la ora actuală;
4. vreau să dovedim că suntem oameni, nu suntem manipulaţi de politica de la centru şi rămânem prieteni cu toţii.
Decizia mea este I-R-E-V-O-C-A-B-I-L-Ă!
Nu sunt o valoare în partid. Sunt alte persoane mult mai bine pregătite decât mine care pot candida şi câştiga în localitatea Băbana alegerile din 2012 şi fără sprijinul dumneavoastră. Nimeni nu este de neînlocuit, domnule preşedinte!

Cu consideraţiune,
Primar,  Ivan Vasile Bebe
28.03.2011