Spectacol la Valea Iaşului

Pentru al patrulea an consecutiv, administraţia publică din această localitate a organizat sărbătorirea Zilei României printr-un spectacol în aer liber, desfăşurat pe platoul din faţa primăriei, în preajma Monumentului Eroilor. “Ansamblul nostru de cântece şi dansuri, Mândruliţa, ne-a oferit un program foarte bine primit de cei prezenţi, printre care s-au regăsit şi consilieri locali. Timpul bun ne-a permis să atragem şi atenţia unor turişti, astfel că micuţii noştri artişti au fost aplaudaţi şi de ocupanţii unor autoturisme din Galaţi, care s-au oprit să vadă spectacolul. La final, i-am tratat pe dansatori cu sucuri şi prăjituri şi am urat ţării şi românilor numai de bine!”, ne-a declarat primarul Nicolae Barbu.

Dan BASARAB

Înregistrarea animalelor

Directorul executiv al DSVSA Argeş, dr. Daniel Lupu, ne-a informat că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743/05.11.2012 a fost publicată Legea nr. 191/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Acesta lege aduce unele modificări referitoare la condiţiile de realizare a activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor, de importanţa majoră fiind:
1. Identificarea şi înregistrarea ecvideelor, cu excepţia cabalinelor de rasă, se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi potrivit legii. Costul mijloacelor de identificare şi al manoperei de identificare şi înregistrare a ecvideelor, precum şi costul paşapoartelor duplicat şi al paşapoartelor înlocuitoare sunt suportate de către proprietarul animalelor.
2. Toate ovinele şi caprinele se identifică în mod obligatoriu odată cu mişcarea lor din exploataţia în care s-au născut ori, cel mai târziu, la împlinirea vârstei de maximum 6 luni.
3. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei, ovinele şi caprinele, indiferent de categoria şi destinaţia acestora, se vor identifica obligatoriu cu două mijloace de identificare, dintre care unul trebuie să fie electronic.
4. Costul manoperei de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi suinelor care au depaşit vârsta maximă prevăzută de legislaţia în vigoare pentru identificare şi înregistrare este suportat de către proprietarul acestora.
5. Proprietarul de animale din exploataţiile unde s-au născut acestea achiziţionează mijloace oficiale de identificare, ce respectă criteriile tehnice stabilite de legislaţia comunitară şi naţională, de la furnizori primari, precum şi de la organizaţia profesională a crescătorilor de animale sau de la medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în cazul în care proprietarii de animale nu sunt membri ai organizaţiilor profesionale care au calitatea de furnizori secundari aprobaţi de către autoritatea competentă. Costul manoperei de identificare şi înregistrare a ovinelor şi caprinelor ce au depăşit vârsta de 6 luni, dar care nu au fost identificate şi înregistrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi suportat de proprietarul acestora.

Vladimir ALBU

Cât le-a plătit APIA fermierilor până la 4 decembrie 2012

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi către fermieri în valoare de 1,89 miliarde euro în perioada 2 ianuarie-4 decembrie 2012, care reprezintă plăţi finanţate atât din fondurile europene, cât şi de la bugetul de stat, au anunţat reprezentanţii instituţiei. Din această sumă, 1,56 miliarde euro reprezintă plăţi finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) şi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). APIA precizează că plăţile efectuate din FEGA în valoare de 1,13 miliarde euro includ avansul acordat fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă – Campania 2012, avans reprezentând suma de 503,6 milioane euro. Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, suma alocată Măsurii 214 “Plăţi de agromediu” a fost suplimentată cu 33,2 milioane de euro, reprezentând un fond alocat din Planul European de Redresare Economică (PERE), sumă ce a fost absorbită în totalitate în 2012. De asemenea, în anul 2012, aceeaşi perioadă, s-au efectuat plăţi din bugetul naţional în valoare de 334 milioane euro, din care 89 milioane euro reprezintă cofinanţarea acordată măsurilor de dezvoltare rurală. APIA precizează că 2012 este primul an în care a reuşit să efectueze plăţi pentru măsurile de dezvoltare rurală din AXA II, în acelaşi an cu depunerea cererilor.

Vladimir ALBU

Unirea – visul de veacuri al românilor

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită, la Domneşti, în sala Casei de Cultură, printr-un spectacol foarte bine alcătuit de către o echipă de cadre didactice sub îndrumarea prof. Mihai Grigore – consilier educativ. Publicul prezent a putut vedea, vreme de două ceasuri, un program ce a cuprins: o prezentare succintă a dorinţei de unitate naţională a românilor (prof. Costin Comănescu), montaj literar-muzical susţinut de elevii clasei a IV-a (înv. Adrian Hirică), dans modern – formaţia MERIDIAN a liceului (coregraf, prof. Anisela Mazilu), sceneta “Moş Ion Roată şi Unirea” (actori fiind elevi din clasa a VIII-a), o lecţie de istorie altfel de cum suntem obişnuiţi – poezie, muzică, film, cântec, teatru (protagonişti elevi ai Liceului Tehnologic “Petre Ionescu-Muscel”, pregătiţi de profesorii Anuţa Hirică şi Costin Comănescu). Nu au lipsit acordurile flamenco ale chitarei lui Andrei  Hănescu (clasa a VI-a, instructor prof. Cristian Matei) şi nici dansurile populare susţinute de Ansamblul CETINA al Casei de Cultură Domneşti. O zi minunată ca sufletele noastre, ale românilor!

Prof. George BACIU

10.000 de credincioşi la “Sfântuliţa”

În ajunul sărbătorii “Sfântuliţei”, aşa cum o alintă credincioşii, odoarele Sfintei Muceniţe Filofteia au fost scoase în procesiune din paraclisul arhiepiscopal până în faţa Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeş, fiind aşezate spre cinstire într-un baldachin. Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, în oraşul Tîrnovo. Moaştele acesteia au fost aduse în ţara noastră şi aşezate în Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae” din Curtea de Argeş, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii româneşti medievale şi cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească. Peste 10.000 de credincioşi au venit vineri la Curtea de Argeş pentru a participa
la sărbătoarea închinată Sfintei Muceniţe Filofteia. Dimineaţa, începând cu ora 09.30, în Catedrala Arhiepiscopală din Curtea
de Argeş, Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de către
ÎPS Calinic, Întâistătătorul Eparhiei Argeşului şi Muscelului, împreună cu PS Lucian, episcopul Caransebeşului, PS Visarion, episcopul Tulcii, PS Paisie, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. De asemenea, a fost de faţă un important sobor de preoţi şi diaconi. Temperatura scăzută nu a fost însă o piedică în calea pelerinilor veniţi să ceară de la Bunul Dumnezeu împlinirea rugăciunilor prin mijlocirea sfântuliţei de la Argeş.

Vladimir ALBU

Încă un rănit în Afganistan!

Batalionul 33 Vânători de Munte din Curtea de Argeş, aflat pe teatrul de operaţii de la Zabul, cu misiuni de pace în cadrul trupelor NATO, a înregistrat duminică, 9 decembrie, un nou militar rănit. Este al doilea caz după cel al cap. Dragoş Dobra, care revenise la unitate după ce se refăcuse de pe urma rănilor suferite din cauza unui dispozitiv exploziv artizanal, care-l doborâse pe autostrada A1. Fără alte comentarii, vă prezentăm alăturat comunicatul dat de către Ministerul Apărării Naţionale:
Comunicat de presă
O patrulă aparţinând Batalionului 2 Manevră, aflată în misiune de cercetare a unui pod, pe autostrada A1, în provincia Zabul din Afganistan, a fost atacată, duminică, 9 decembrie, în jurul orei 14.25 (ora României), cu armament de infanterie. În urma schimbului de focuri, caporalul Daniel-Gheorghe Tuică a fost rănit în zona gâtului.
Militarului i s-a acordat primul ajutor, apoi a fost evacuat de urgenţă, cu un elicopter MEDEVAC, la Spitalul Militar din baza Lagman, pentru investigaţii de specialitate, starea lui fiind stabilă.
Militarul, în vîrstă de 29 de ani, este căsătorit, face parte din Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada” şi a mai participat în teatrul de operaţii din Afganistan, în anul 2010. Ministrul Corneliu Dobriţoiu şi întreaga conducere a Ministerului Apărării Naţionale urmăresc cu atenţie evoluţia stării de sănătate a caporalului Daniel-Gheorghe Tuică.

Vladimir ALBU

Bilanţ 2012 în administraţiile publice din nordul Argeşului

Luna decembrie este, în mod tradiţional, una a bilanţurilor din fiecare an. După o toamnă prelungită, în care s-a muncit pentru finalizarea sau cel puţin înaintarea cu lucrările demarate, frigul, ploile şi apoi lapoviţa şi ninsorile au pus capăt multora dintre acestea. Zăpezile căzute au adus destule neplăceri oamenilor nordului Argeşului, începând cu întreruperile de energie electrică, cu avalanşe prin munţi, dar şi prin defilee sau cu drumuri înzăpezite. Administraţiile publice locale au reuşit să menţină totul în stare de funcţionare, în ciuda multor lipsuri. După gerurile care au viscolit zăpada, acum se anunţă ceva ploi şi alte dezagremente, dar vom trece şi peste astea, iar în primăvară vom relua ciclul normal al activităţilor. Cum se pregătesc edilii pentru viitorul an, pornind de la ceea ce au făcut în 2012, aflaţi din rândurile următoare.

Primăria Ciofrângeni nu are datorii!

Edilul-şef Panţeru poate încheia cu sufletul liniştit acest an, care n-a fost deloc uşor pentru administraţia pe care o conduce. Şi asta datorită faptului că 2012 se va încheia fără datorii, deoarece acum se vor plăti toate lucrările şi serviciile. Imobilele şcolare au lemne pentru încălzirea sălilor de clasă prin centralele termice, ca şi instituţiile din subordine, de altfel. La ora actuală s-au întrerupt lucrările la asfaltarea DC 205, care leagă satul Schitu Matei de Ciofrângeni, pe o lungime de 2,991 km, din care mai era cca. 1 km de rezolvat. Banii pentru această lucrare au fost primiţi de la Consiliul Judeţean şi asfaltarea se va finaliza în primăvara următoare. Doru Panţeru a fost destul de reticent în a face previziuni pentru 2013, câtă vreme nu are certitudinea banilor de care va dispune.

Primăria Cepari, datoare la constructori

Administraţia publică locală a contractat un împrumut bancar de 50 miliarde lei vechi pentru achitarea lucrărilor executate conform unor proiecte care obţinuseră finanţări, inclusiv europene. În ultima vreme, primarul Gheorghe Minculete a făcut naveta între Târgovişte şi Bucureşti, pentru completarea documentaţiei care dovedeşte efectuarea plăţilor şi acum aşteaptă recuperarea banilor. Termenul de achitare pentru împrumutul luat prin Fondul de garantare este în decembrie, după care, dacă nu se onorează obligaţiile asumate, pot începe să curgă penalităţile. Primarul consideră că anul 2012 a fost pentru cei care se ocupă de administrarea treburilor publice în Cepari unul de multă muncă, alergătură şi realizări, dar deocamdată – cât timp mai sunt încă probleme de rezolvat – încă nu se poate trage linia finală a bilanţului.

La Arefu, 2012 a dezamăgit

Primarul Gheorghe Stoican socoteşte că anul acesta a fost unul normal, de criză. Administraţia pe care o conduce s-a bazat încă o dată mai mult pe veniturile proprii în asigurarea funcţionării şi a unor investiţii. Acestea au fost mai ales în domeniul infrastructurii, astfel că asfaltarea din satul Arefu (2011) a fost urmată anul acesta de una care a legat satul Căpăţâneni de Corbeni, pe luncă. De asemenea, au fost lucrări de modernizare a unor reţele de apă sau a imobilelor unităţilor şcolare din comună, care acum dispun de cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Cele mai mari probleme ţin de lipsa banilor pentru achitarea datoriilor către constructori, care se cifrează la circa 3 miliarde lei vechi. Cererile depuse până în prezent la organismele superioare din punct de vedere ierarhic n-au avut încă finalitatea aşteptată. Toate speranţele se leagă de alocările la viitorul buget.

Iluminat de sărbători, în preajma Crăciunului

Primarul Doru Dumitru Slătineanu este foarte atent la modul în care se cheltuiesc banii publici, astfel că a decis ca iluminatul de sărbători să intre în funcţie pe 20 decembrie şi să fie menţinut până pe data de 7 ianuarie 2013. Sistemul de iluminat public al comunei are peste 800 lămpi, iar costurile sunt considerabile. Edilii s-au concentrat pe realizarea unor investiţii de mare interes public din zona infrastructurii de apă şi canal, dar şi a altor obiective. Planurile de lucrări la reabilitarea reţelei de alimentare cu apă de la Tigveni, cu extindere la Bălileşti, care cuprinde şi un foraj la o sursă estimată să ofere un debit de circa 300 sau 400 mc, s-au amânat pentru 2013. În planul administraţiei publice locale este ca până la sfârşitul acestui an să se monteze şi să fie pus în funcţie sistemul de încălzire centralizată la Căminul Cultural modernizat de la Bîrseşti, care va deservi şi localul unităţii şcolare din imediata vecinătate. La bilanţul favorabil pentru anul în curs, primarul Slătineanu a trecut lucrările la reţeaua de canalizare realizate 95%, reabilitarea Căminului Cultural de la Tigveni, reţeaua de apă în lungime de 4,5 km de la Bîrseştii de Sus, optimizarea iluminatului public, vestiarul de la stadionul din centrul comunei aflat în fază finală de realizare şi inaugurarea remizei de pompieri, care deserveşte toate localităţile de pe Valea Topologului. Totalul investiţiilor realizate în 2012 este între 70 şi 80 miliarde lei vechi. “L-aş mânia pe Dumnezeu, dacă aş spune că sunt nemulţumit”, concluzionează Doru Dumitru Slătineanu.

La Corbeni, investiţii de 13 miliarde

Acesta este lucrul cu care se pot lăuda edilii acestei comune în anul de care ne vom despărţi la sfârşitul lunii decembrie. Din veniturile proprii au fost finanţate două lucrări – alimentarea cu apă în satul Oeşti-Ungureni, investiţie de circa 5 miliarde lei vechi şi o asfaltare pe Valea Oească de 2 km de drum, care a costat cam 8 miliarde lei vechi. Primarul Remo Mateescu ne-a informat că la prima investiţie mai sunt de montat ceva echipamente şi că reţeaua, după toate probabilităţile, va fi dată în funcţiune anul acesta. Demn de remarcat este faptul că ambele s-au realizat prin fonduri alocate de la bugetul local, parte de bani provenind din fondul de rulment. Anul acesta s-a demarat asfaltarea unui drum forestier în lungime de 6 km, care duce la pădure, din Valea Oească, pe baza unui proiect care a obţinut finanţare europeană de 1,5 milioane euro. Lucrarea este realizată cam 30%, urmând să fie continuată în primăvară, precizează edilii. La ora actuală se lucrează la configurarea traseului, la terasamente şi rigole, podeţe, pregătindu-se frontul de lucru pentru 2013. Un alt proiect cu finanţare de 2,5 milioane euro obţinută pe Măsura 322, va fi scos la licitaţie. Este unul complex, care cuprinde canalizare, asfaltare, 2 terenuri de sport la Corbeni şi Oeşti, precum şi un AFTER SCHOOL. Tot în cursul acestei luni se aşteaptă finalizarea licitaţiei de execuţie pentru un proiect de canalizare pentru satele Pământeni şi Ungureni, de la Oeşti, cu o lungime a reţelei de 17 km, care a obţinut o finanţare de 1,5 milioane euro de la Administraţia Fondului de Mediu. Fondurile de 5,5 milioane euro care au fost obţinute, la care se adaugă investiţiile de 13 miliarde lei vechi, plasează administraţia publică locală de la Corbeni pe locuri fruntaşe la realizări în anul 2012. La ora actuală se lucrează la un proiect de anvergură, care ar putea rezolva aproape definitiv problema infrastructurii rutiere din localitate, pentru că vizează satele Pământeni şi Ungureni din Oeşti, Bucşeneşti, Corbeni, Poenari şi Berindeşti. Este vorba despre sectoare din drumurile de acolo, lungimea totală fiind cam de 8,5 km, a precizat primarul Remo Mateescu.

Eva ADAM

 

Ignatul, tăierea porcului – datini şi obiceiuri la români

Se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi. În unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului. Carnea acestuia este destinată în principal preparării produselor ce urmează a se consuma ritual pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează.

“Înătoarea”, ispititoarea femeilor

Conform rânduielii tradiţionale, tăierea porcului este singura activitate permisă a se desfăşura in ziua de Ignat. Se credea că prestarea oricărei alte munci – spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii, măturatul casei etc., atrăgea dupa sine pedepsirea celor care se făceau vinovaţi de încălcarea normelor sărbătoririi. Femeile însărcinate respectau cu stricteţe interdicţia de a lucra, de teamă să nu nască copii cu infirmităţi sau labili psihic. Măsurile punitive – căzături, opărit, dureri ale membrelor inferioare – aplicate celor consideraţi ca vinovaţi de nerespectarea interdicţiilor, erau atribuite unei divinităţi răzbunătoare, ce patrona sărbătoarea: Înătoarea. Se spunea ca Înătoarea era o femeie bătrână, urâtă, lacomă şi cu apucături de căpcăun, “mânca lumea”. În acelaşi timp, în poveştile ce circulau în satele din sudul Moldovei, la începutul secolului al XX-lea, ea apărea ca o fiinţă vicleană, ce încerca să le ispitească pe femei să lucreze, după care le opărea sau le devora. Pentru a contracara acţiunile ei malefice şi a o împiedica să se apropie de casă, femeia “ispitită” trebuia să iasă, la miezul nopţii, în curte şi să imite cântecul cocoşului, repetându-l de trei ori. Se credea că, auzind cântecul cocoşului, Înătoarea se retrăgea speriată. Aşadar, în acest ceremonial, se sconta pe funcţia protectoare a cocoşului – chiar dacă era vorba numai de imitarea sunetelor lui – care, în calitate de animal solar, avea puterea de a exorciza spiritele malefice. 
După ce îndeplinea acest ritual cu funcţii apotropaice, de apărare, femeia trebuia să intre în casă şi să stingă focul, ca Înătoarea să nu fie atrasă de lumină şi să revină. Ea căuta lumina focului, întrucât locul pe unde putea intra era hornul casei. Dacă era întuneric, ea nu reuşea să găsească calea de acces către interiorul locuinţei şi pleca definitiv. Dar, până să părăsească satul, ea încerca să se răzbune pe oricine îi ieşea în cale. De aceea, se spunea că este bine ca, pe tot parcursul zilei de Ignat, oamenii să poarte sau să aibă asupra lor inele, cercei, monede sau orice alt obiect metalic. Fiind încărcate cu energie, obiectele me-talice puteau ţine la distanţă de om duhurile ostile lui. Metalul bara trecerea Înătoarei, împiedicând-o să se apropie de cel pe care îl întâlnea în peregrinările ei diurne sau nocturne pe pământ. După credinţele comunităţilor rurale din Banat, Înătoarea putea fi împiedicată să se apropie de casă dacă, în dimineaţa de Ignat, după ce se tăia porcul, se înconjura de trei ori curtea cu o cârpă aprinsă. Fumul degajat de cârpa aprinsă o forţa să se îndepărteze.

Sacrificarea porcului, un nou început

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului, aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este cel de la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou, se sconta pe funcţia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, ce moare, o nouă viaţă se înfiripă, aceea a noului an. Şi aceasta, pentru că sacrificiul, ca moarte violentă, lasă liber energiile vitale neconsumate. Din aceste energii neconsumate, cel sacrificat putea reveni la viaţă, putea renaşte. Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuşi era socotit ca întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semănăturilor, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii. În desfăşurarea obiceiului sacrificării porcului, se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificiul nu poate fi început înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. El trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuţile sacrificiului. Totodată, locul ales pentru tăierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu agheasmă sau cu apă neîncepută, pentru a îndepărta duhurile necurate. După ce animalul este sacrificat, iar carnea sortată, are loc un al doilea act ceremonial: împărţirea pomenii porcului. Prin tradiţie, ea se oferea împreună cu o lumânare aprinsă celor care au ajutat la tăierea porcului, ca şi săracilor. Din restul cărnii se preparau produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, tocătură, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă etc. Totodată, o parte se conserva pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atingea însă de preparatele din carnea porcului decât după ce, în dimineaţa de Crăciun, o parte din ele erau împărţite de femei în vecini sau la biserică, pentru morţii familiei. Acest obicei se respecta cu stricteţe, întrucât, aşa cum arăta folcloristul S.Fl. Marian, “… a gusta mai înainte de a sacrifica se socoteşte drept cel mai mare păcat şi de vătămare pentru sufletele (spiritele) protopărinţilor care cer şi doresc acest sacrificiu”.

Superstiţii de Ignat

Diferite organe sau părţi din carnea porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor maladii ale omului sau animalelor, în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant în vrăji şi farmece, ca şi pentru “repararea” morţilor-strigoi. 
* Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare.
*Sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai.
*Părul de porc se păstrează şi cu el se afumă copiii atunci când se crede că sunt deochiaţi. n Cu el se afuma şi adăposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sălbatice.
*Untura de la porcul negru este utilizată în vrăji, în descântece şi pentru prepararea unor leacuri. De asemenea, ea se foloseşte şi pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor şi viţeilor.
*Grăsimea de porc se foloseşte pentru calmarea durerilor reumatice, cu ea ungându-se membrele corpului afectate de boală.
*Copitele animalului sunt căutate de vrăjitoare, pentru a le utiliza în practici de magie neagră, de legat căsătoriile, de despărţire a cuplurilor etc. n În satele din Banat, există obiceiul ca morţii-strigoi să fie unşi cu untură, înainte de a fi aşezaţi în sicriu. Se crede că untura îi fixează, împiedicându-i să se reîntoarcă şi să se răzbune pe cei vii.

Simona POPESCU

Virgil Baciu luptă pentru oamenii satelor!

În 22 noiembrie, de la ora 12.00, sala de consiliu de la Primăria Curtea de Argeş abia a făcut faţă mulţimii celor care au venit să participe la reuniunea Colegiului Prefectural. Prefectul Cristian Soare a venit însoţit de şefii direcţiilor deconcentrate şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Popa. Deputatul de Curtea de Argeş, Mircea Drăghici, a ţinut, de asemenea, să participe la reuniunea în care se dezbăteau multe probleme ale oamenilor din colegiul său, având dubla calitate de parlamentar şi de consilier onorific al premierului Victor Ponta. Domnia sa a dat multe răspunsuri pertinente solicitărilor formulate de participanţi. Practic, responsabilii cam din toate domeniile de interes din viaţa judeţului au fost prezenţi: ec. Petre Cojocaru (DGFP Argeş), Corneliu Vasilescu (Direcţia Agricolă), Florin Gardin (IŞJ), Adrian Dobrin (Direcţia de Statistică), Armand Chiriloiu (Direcţia Silvică), Daniel Lupu (DSVSA), Dan Nicolae (comandant Poliţia Judeţeană), Valeriu Olteanu (OCPI), Iulian Nicolae (AJOFM, care avea să fie înlocuit din funcţie peste 5 zile), Marius Lungescu (Inspectoratul de Stat în Construcţii), Laurenţiu Achimescu (Sport), George Iliescu (AFDRP), Nicolae Burcea (Garda Financiară), Elena Pană (Garda de Mediu), Ion Creangă (OSPA), Georgeta Armanaschi (Vamă), col. Ion Popa (ISU Argeş) şi alţii. Dintre primarii din zonă i-am remarcat pe Nicolae Langer, Gheorghe Minculete şi Doru Dumitru Slătineanu (din localităţile de pe Valea Topologului), Vasile Sava, Remo Mateescu şi Nicolae Barbu (comunităţi de pe Valea Argeşului), Alecu Evlampie (Vâlsan), Virgil Baciu şi Ion Cojocaru (Râul Doamnei), care au ţinut să ridice şi probleme cu care se confruntă cetăţenii din loca-lităţile pe care le conduc. Au fost prezenţi, de asemenea, directori şi responsabili ai unităţilor şcolare preuniversitare din zonă. Demn de remarcat este faptul că, acolo unde s-a putut, s-au dat pe loc soluţiile de rezolvare ale acestora, iar în rest, au rămas în studiu, inclusiv cele care presupun promovarea unor iniţiative legislative în viitorul parlament. Pe ordinea de zi a reuniunii au figurat 3 puncte: o informare din partea Direcţiei de Statistică, privind recensământul agricol şi al populaţiei, o alta de la Casa Judeţeană de Pensii şi, în sfârşit, prezentarea planului de măsuri stabilit prin colaborarea cu ISU de către Prefectura Argeş, pentru prevenirea incendiilor şi a efectelor unor calamităţi (înzăpeziri, inundaţii ş.a.m.d.). S-a remarcat faptul că se doreşte o mai bună colaborare între părţi pentru eficientizarea actului administrativ şi s-au identificat şi soluţii în acest sens, sugerând o încercare de schimbare a stilului de lucru, ceea ce nu este deloc rău!

Un edil curajos

Purtător de cuvânt al şefilor de administraţii publice locale a fost Virgil Baciu, chiar dacă nu era – politic vorbind – afiliat la USL, ai cărei reprezentanţi erau majoritari în sală. Edilul-şef din Corbi a ridicat la Colegiul Prefectural mai multe probleme cu care se confruntă locuitorii din comuna sa. Una dintre cele mai importante a fost aceea a adeverinţelor lunare care trebuie depuse la Fisc de către beneficiarii de ajutoare sociale. Propunerea lui Baciu a fost să se renunţe la taxa percepută pentru aceste documente şi să se revină la sistemul de dinainte, când asemenea adeverinţe se cereau trimestrial. Cum în sală era prezent şi şeful de la DGFP Argeş, ec. Petre Cojocaru, răspunsul s-a dat pe loc şi a fost favorabil propunerilor primarului Baciu. La fel s-a soluţionat şi pro-punerea ca pentru ajutorul de lemne să se întocmească liste la nivelul administraţiilor publice locale şi să se renunţe la dosare individuale. Tabelele nominale ar putea să fie trimise la forul de rigoare prin fax, prin poşta electronică sau prin sistemul de curierat, de la primărie. Nu în ultimul rând, Virgil Baciu a cerut o soluţionare a problemei sigilării şi desigilării cazanelor de ţuică. “Noi suntem într-o zonă cu multe prune şi obligaţia de a merge la Vama din Piteşti cu capacele cazanelor pentru îndeplinirea acestei formalităţi este destul de greu de îndeplinit. Oare nu se poate găsi o posibilitate ca oficiali ai Vămii să vină la faţa locului?” “Nu avem combustibil alocat pentru astfel de deplasări!”, a răspuns scurt Georgeta Armanaschi.
În replică, s-a propus să fie acoperit costul combustibilului de către comunităţile locale interesate, dar a fost evident că nu aceasta era problema reală. Virgil Baciu n-a renunţat, propunând apoi să se instituie un formular standard, pe care angajaţii primăriei să-l completeze, în care să se specifice ziua când se începea activitatea la fiecare cazan şi cea în care urma să înceteze, iar intervalul respectiv să fie strict monitorizat de cei care vor fi împuterniciţi pentru aceasta. 
Un răspuns ferm la această problemă nu s-a dat, dar s-a sugerat că se vor analiza propunerile, cu atât mai mult cu cât deputatul Mircea Drăghici le-a considerat drept pertinente şi reflectând probleme reale ale cetăţenilor. Totuşi, domnia sa a ţinut să-i amintească primarului pedelist că ele au fost generate de decizii ale guvernărilor conduse de Emil Boc, iar acum se cere să le rezolve actuala conducere administrativă a ţării, dirijată de Victor Ponta. “Poate că dl. Baciu se gândeşte să adere la USL”, a dat-o pe glumă deputatul care, în mod evident, era mulţumit de faptul că un primar din opoziţie apela cu încredere la autorităţile actuale, convins că astfel putea să rezolve problemele din comunitatea pe care o conducea.
Nu în ultimul rând, trebuie consemnat faptul că primarul Baciu s-a interesat şi de modul în care administraţiile publice rurale ar putea intra în posesia alimentelor europene pentru oamenii cu probleme sociale. Acestea urmează să fie distribuite înainte de Sărbătorile de iarnă, după ce toate produsele de pe listă vor fi aduse de firma bulgară care a câştigat licitaţia şi vor intra în depozitele Consiliului Judeţean.

Eva ADAM

Potop de bani la Valea Iaşului: peste 2,1 milioane euro din vânzări de terenuri!

În şedinţa ordinară a legislativului local din data de 27 noiembrie s-au aprobat rapoartele de evaluare pentru vânzarea unor suprafeţe de pământ din izlazul de la Valea Uleiului. Acestea stabilesc un preţ de 13,5 euro/mp şi vizează scoaterea la vânzare prin licitaţie publică a 16 ha teren, deci 160.000 mp. Proiectele au fost propuse în mod repetat de către primarul Nicolae Barbu. După cum v-am informat anterior, cererile de cumpărare au fost formulate de două firme de pe teritoriul localităţii. SC International Lazar Co. deţine în concesiune o suprafaţă de 2 ha teren, pe care acum vrea s-o cumpere, pentru dezvoltarea unei afaceri de mare viitor. Cunoscuta firmă germană Dr. Oetker a solicitat 16 ha teren din acel izlaz pentru crearea altor două capacităţi de producţie pe lângă cea existentă, dar s-au aprobat deocamdată numai 14 ha pentru a fi scoase la vânzare prin licitaţie publică. Aceste vânzări de terenuri din izlazul de la Valea Uleului au stârnit de fiecare dată mici scandaluri, s-a ajuns cu câtva timp în urmă şi la un referendum local, dar până la urmă, raţiunea a triumfat în faţa susţinătorilor cauzei văcuţelor, cum se exprima unul dintre aleşii locali, care susţinea că trebuie fructificate oportunităţile investiţiilor în producţie. De reţinut este faptul că numărul bovinelor care pasc pe acel izlaz a scăzut în ultimii 20 ani la circa 35-40, iar opoziţia a reuşit să blocheze cererile anterioare formulate de firme precum Dr. Oetker sau Karcher. Când s-a votat la ultima şedinţă, la prima vânzare s-au opus 2 consilieri, iar la cea de a doua, 3 din totalul de 11. Licitaţia va porni, aşadar, de la preţul minim de 13,5 euro/mp şi calculul matematic are ca rezultat suma de 2,16 milioane euro, care poate fi obţinută prin adjudecare.

ARGEŞUL DE NORD