Arhivă pentru decembrie, 2012

“Bugetul 2013 va fi unul dirijat spre dezvoltarea comunei Corbi!”

Posted in Interviu with tags , , , , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

DSC_7672Primarul Virgil Baciu a ajuns la momentul unui prim bilanţ al celor 6 luni de când se află în fruntea comunităţii locale. Acum când am scăpat de canicula verii, la gura sobei, în gerul iernii, am purtat un dialog cu dumnealui, sincer, aşa cum ne-a obişnuit.

– Dle primar, care a fost primul lucru pe care l-aţi făcut după preluarea funcţiei?

– Constatasem dinainte o problemă în ceea ce priveşte relaţia dintre funcţionarii primăriei şi cetăţeni şi primele măsuri au fost cele care aveau drept scop îmbunătăţirea situaţiei şi chiar eficientizarea colaborării cu oamenii. Am pornit de la fişa postului şi am căutat să le dau angajaţilor primăriei încrederea necesară pentru a-şi face datoria. Dacă am reuşit, o pot spune corbenii, însă meritele sunt împărţite între toţi membrii comunităţii. Aşa am început…

– Cu ce aţi continuat?

– Cu ceea ce puteam face prin forţe proprii, dintre obiectivele avansate în campania electorală. Ca să n-o lungim la nesfârşit, am început cu reabilitarea drumului comunal spre Poenărei, în lungime de 1,5 km, care a fost apoi balastat cu piatră de calcar cu dimensiuni de la 1 la 63 mm, ale cărui şanţuri pluviale au fost curăţate şi configurate corespunzător.

– Pentru că tot aţi pomenit despre campania electorală, ce-aţi făcut cu drumurile de câmp?

– Drumurile spre numeroasele exploataţii agricole din afara satelor sau drumurile de câmp, cum li se mai spune, le-am reparat şi reabilitat, aşa cum m-am angajat în faţa oamenilor. Este vorba despre un total de 23 km astfel de drumuri, din care 17 km au fost pietruiţi, balastaţi şi s-a putut circula, astfel ca gospodarii să-şi strângă recoltele şi să fie încurajaţi să-şi concentreze eforturile pe cele viitoare. Pentru că, numai producând putem să ne descurcăm în mijlocul acestei crize glo-bale, din care noi încă n-am ieşit, pentru că s-au făcut şi destule greşeli în ultimele luni. Dar nu despre acestea vreau să vorbesc acum…

– Cum staţi acum cu canalizările pluviale, deficitare, după cum semnalaţi şi dvs, în dialogurile cu cetăţenii?

– Am reuşit şi cu ajutorul cetăţenilor sau a benefi- ciarilor de ajutor social să facem ceva ordine şi curăţenie cam în toată comuna şi să curăţăm canalizarea văii din satul Poduri. Vor urma şi altele, în primăvară.

Administraţie cu oamenii şi pentru ei

– Una dintre ideile pe care le-aţi promovat în campania electorală pentru alegerile locale din vară a fost aceea de a aduce lumină în comună. Ce aţi făcut în acest sens?

– Am echilibrat iluminarul public în toate satele şi cătunele comunei Corbi. Şi când spun asta, am în vedere înlocuirea a circa 200 becuri şi lămpi arse, la care am adăugat extinderi de circa 120 bucăţi, acolo unde era neapărată nevoie. Mai sunt destule de făcut, dar atât am putut în aceste 6 luni. Problema rămâne însă în atenţia edililor localităţii noastre.

– Altă componentă a programului dvs., pentru care aţi obţinut voturi, a fost aceea a sportului. Aveaţi o echipă de fotbal, care se zbătea în mediocritate şi era în centrul multor scandaluri anul trecut. Acum situaţia este categoric schimbată în bine. Cum aţi acţionat în această direcţie?

– Am schimbat conducerea, am pus-o pe baze profesioniste şi rezultatele au apărut: echipa noastră a ajuns pe primul loc în seria sa. Aşa ceva nu era posibil dacă nu veneam şi cu condiţii mai bune de pregătire şi de participare la competiţie. Vali Grigoroiu a dovedit capacitatea de a conduce echipa şi de a se ocupa şi de o primă reabilitare a stadionului din satul Jgheaburi.

– Practic, ce s-a făcut acolo?

– Într-o primă fază, s-a nivelat terenul, s-a compactat şi însămânţat cu gazon în vară. Seceta ne-a făcut mari probleme, căci a trebuit să udăm această nouă suprafaţă de joc, dar am reuşit s-o îmbunătăţim substanţial. Este numai un prim pas, care va fi urmat de alţii, dar despre asta vom vorbi la momentul potrivit. Aş vrea să vă spun că am fost mereu preocupaţi – şi aici vorbesc şi despre consilierii locali – de ridicarea calităţii actului educativ.

– Ce măsuri aţi luat în acest sens?

– Am căutat să îmbunătăţim condiţiile din şcolile şi grădiniţele comunei, unde am asigurat apă potabilă şi aprovizionarea cu lemne pentru încălzirea imobilelor pe timpul iernii. Aici trebuie precizat faptul că s-a asigurat combustibilul solid din pădurile comunei. Este vorba despre circa 130 mc, iar costurile au fost numai cele ce ţineau de exploatare, transportul şi celelalte fiind acoperite cu forţe proprii. N-am neglijat nici cadrele didactice care fac naveta…

– Mai precis?

– Am prezentat legislativului local un proiect de hotărâre pentru acoperirea costurilor navetei, după ce am identificat suma de 13.000 lei pentru perioada septembrie-decembrie. Aici mă simt obligat să le mulţumesc consilierilor locali, pentru că au votat proiectul pe care l-am propus. Şi nu este singurul! Trebuie să vă mărturisesc faptul că am reuşit să colaborăm destul de bine, pentru că sunt oameni inteligenţi, care prind din zbor ideile şi soluţiile pragmatice ce pot rezolva problemele cu care se confruntă comunitatea.

Proiecte pentru 2013

– Sunteţi mulţumit cu ceea ce aţi realizat până acum?

– Ar trebui să fiu, dar ştiţi cum este omul, mereu vrea mai mult şi mai bine, aşa că…

– Un mandat de primar are 4 ani, din care s-au scurs numai 6 luni, deci o jumătate de an! V-aş întreba ce anume v-aţi propus pentru anul viitor şi discuţia ar trebui să pornească de la buget, nu credeţi?

– Foarte adevărat, pentru că secretul unei bune administraţii publice ţine deopotrivă de legi bune şi clare, care să fie aplicate în litera şi spiritul lor şi de banii fără de care nu se mişcă lucrurile. Vă mărturiseam în vară nemulţumirea mea pentru că la secţiunea de funcţionare a bugetului din Corbi erau alocaţi mai mulţi bani decât la cea de dezvoltare, deci la investiţii.

– Acum puteţi regândi bugetul pentru 2013?

– Da, am căutat şi am găsit deja soluţii pentru a asigura echilibrul necesar şi a creşte partea de investiţii – de la circa 1,2 miliarde lei vechi în 2012 – la de 10 ori anul viitor, bazându-ne pe veniturile proprii şi pe ceea ce trebuie să primim pe baza formulei pentru echilibrarea bugetelor locale. Bineînţeles, la ora actuală discutăm doar teoretic, căci nu avem cifre concrete, deocamdată, dar noi ne-am făcut un plan de investiţii prioritare pentru anul viitor.  

– Puteţi să ne punctaţi ceva din ele?

– Sigur că da, însă nu trebuie luate în ordinea priorităţilor, pentru că nu am documentele la îndemână. Aşadar, ne propunem în primul rând să realizăm cadastrarea comunei, apoi să asfaltăm şi să betonăm şanţurile pe 1 km din Drumul Carului, investiţie finanţată cu bani europeni. Prin forţe proprii, vrem să asfaltăm drumul de la Poenărei, de la crucea de intrare din drumul judeţean, până la o distanţă de 1 km, adică până la şcoală. Practic este vorba despre o îmbrăcăminte bituminoasă de 5-6 cm, căci terasamentul a fost deja realizat – după cum spuneam – în vara aceasta.

– Cum rămâne cu alimentarea cu apă?

– Sperăm să se încheie favorabil pentru primărie procesul cu firma de construcţii, pe care l-am moştenit de la fosta administraţie, ca să putem trece la finalizarea lucrărilor de aducţiune a apei potabile. Vom începe prin racordarea reţelei existente la Corbi şi în Jgheaburi, pentru care am avea nevoie cam de 1,5 km conductă pentru a o alimenta din bazinul de la Corbşori. Concomitent vrem să începem lucrările de acest gen şi pentru satele Corbşori, Stăneşti şi Poduri. Tot la alimentare cu apă trebuie trecută şi aceea de la Poenărei, care se poate face având ca sursă izvorul cunoscut sub numele “La Muchie”.

– Cum staţi acum cu podurile şi podeţele?

– Avem destul de mult de lucru şi la ele. Prima care îmi vine în minte este reparaţia absolut necesară care trebuie făcută la structura de rezistenţă de la podul peste Râul Doamnei din Piua, care mai trebuie şi lărgit. Avem de reparat nişte podeţe şi la Pârâieşti şi tot la modernizări şi balastări trebuie să luăm în calcul finalizarea reparaţiilor la drumurile de câmp din toate satele comunei – Corbi, Jgheaburi, Corbşori, Stăneşti, Pârâieşti şi Poduri – în total cam 10-15 km. În paralel, trebuie curăţate şi amenajate vreo 10 km de şanţuri pluviale pe marginea acestor drumuri.

– Cum rămâne cu promisiunea de a face baze sportive multifuncţionale?

– Spuneam anterior că suntem preocupaţi de activitatea sportivă. Avem de reabilitat gazonul în condiţii la stadionul din Corbi, şi eventual împrejmuirea acestuia, iar la Corbşori vom amenaja o bază sportivă multifuncţională, în suprafaţă de 40×20 m, cu gazon sintetic, unde se va putea juca minifotbal, handbal, baschet, tenis de câmp, volei ş.a.m.d. Este un prim pas, programat pentru 2013.

– Dle primar, v-aţi gândit să faceţi destule lucruri în comună. Instituţia pe care o conduceţi are tot ce-i trebuie?

– Nu chiar, dar unele lucruri mai pot aştepta. Pentru anul viitor, încercăm să punem la punct reţeaua de calculatoare, cu licenţe cu tot, pentru că fără informaţie obţinută şi fructificată la timp, riscăm să pierdem enorm. Ori noi ne-am propus să facem administraţie cu oamenii, pentru oameni!  

– Acum, la final, ce mesaj le daţi cetăţenilor din Corbi?

– Îi rog să-mi acorde încredere atât mie, cât şi consilierilor locali, pentru că toţi ne dorim să aducem schimbarea aşteptată în bine în acest mandat. Eu cred că am dovedit până acum că nu batem pasul pe loc. N-o vom face nici de acum încolo. În încheiere, aş vrea să le urez numai de bine, multă sănătate şi încredere în capacitatea noastră ca împreună să ieşim la lumină poate mai repede decât cred unii. În încheiere, le doresc ani mulţi fericiţi alături de cei dragi!

A consemnat Eva ADAM

Spectacol la Valea Iaşului

Posted in actualitate with tags , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

DSCF2541Pentru al patrulea an consecutiv, administraţia publică din această localitate a organizat sărbătorirea Zilei României printr-un spectacol în aer liber, desfăşurat pe platoul din faţa primăriei, în preajma Monumentului Eroilor. “Ansamblul nostru de cântece şi dansuri, Mândruliţa, ne-a oferit un program foarte bine primit de cei prezenţi, printre care s-au regăsit şi consilieri locali. Timpul bun ne-a permis să atragem şi atenţia unor turişti, astfel că micuţii noştri artişti au fost aplaudaţi şi de ocupanţii unor autoturisme din Galaţi, care s-au oprit să vadă spectacolul. La final, i-am tratat pe dansatori cu sucuri şi prăjituri şi am urat ţării şi românilor numai de bine!”, ne-a declarat primarul Nicolae Barbu.

Dan BASARAB

Înregistrarea animalelor

Posted in actualitate with tags , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

Directorul executiv al DSVSA Argeş, dr. Daniel Lupu, ne-a informat că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743/05.11.2012 a fost publicată Legea nr. 191/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Acesta lege aduce unele modificări referitoare la condiţiile de realizare a activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor, de importanţa majoră fiind:
1. Identificarea şi înregistrarea ecvideelor, cu excepţia cabalinelor de rasă, se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi potrivit legii. Costul mijloacelor de identificare şi al manoperei de identificare şi înregistrare a ecvideelor, precum şi costul paşapoartelor duplicat şi al paşapoartelor înlocuitoare sunt suportate de către proprietarul animalelor.
2. Toate ovinele şi caprinele se identifică în mod obligatoriu odată cu mişcarea lor din exploataţia în care s-au născut ori, cel mai târziu, la împlinirea vârstei de maximum 6 luni.
3. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei, ovinele şi caprinele, indiferent de categoria şi destinaţia acestora, se vor identifica obligatoriu cu două mijloace de identificare, dintre care unul trebuie să fie electronic.
4. Costul manoperei de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi suinelor care au depaşit vârsta maximă prevăzută de legislaţia în vigoare pentru identificare şi înregistrare este suportat de către proprietarul acestora.
5. Proprietarul de animale din exploataţiile unde s-au născut acestea achiziţionează mijloace oficiale de identificare, ce respectă criteriile tehnice stabilite de legislaţia comunitară şi naţională, de la furnizori primari, precum şi de la organizaţia profesională a crescătorilor de animale sau de la medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în cazul în care proprietarii de animale nu sunt membri ai organizaţiilor profesionale care au calitatea de furnizori secundari aprobaţi de către autoritatea competentă. Costul manoperei de identificare şi înregistrare a ovinelor şi caprinelor ce au depăşit vârsta de 6 luni, dar care nu au fost identificate şi înregistrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi suportat de proprietarul acestora.

Vladimir ALBU

Cât le-a plătit APIA fermierilor până la 4 decembrie 2012

Posted in actualitate with tags , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi către fermieri în valoare de 1,89 miliarde euro în perioada 2 ianuarie-4 decembrie 2012, care reprezintă plăţi finanţate atât din fondurile europene, cât şi de la bugetul de stat, au anunţat reprezentanţii instituţiei. Din această sumă, 1,56 miliarde euro reprezintă plăţi finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) şi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). APIA precizează că plăţile efectuate din FEGA în valoare de 1,13 miliarde euro includ avansul acordat fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă – Campania 2012, avans reprezentând suma de 503,6 milioane euro. Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, suma alocată Măsurii 214 “Plăţi de agromediu” a fost suplimentată cu 33,2 milioane de euro, reprezentând un fond alocat din Planul European de Redresare Economică (PERE), sumă ce a fost absorbită în totalitate în 2012. De asemenea, în anul 2012, aceeaşi perioadă, s-au efectuat plăţi din bugetul naţional în valoare de 334 milioane euro, din care 89 milioane euro reprezintă cofinanţarea acordată măsurilor de dezvoltare rurală. APIA precizează că 2012 este primul an în care a reuşit să efectueze plăţi pentru măsurile de dezvoltare rurală din AXA II, în acelaşi an cu depunerea cererilor.

Vladimir ALBU

Unirea – visul de veacuri al românilor

Posted in actualitate with tags , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită, la Domneşti, în sala Casei de Cultură, printr-un spectacol foarte bine alcătuit de către o echipă de cadre didactice sub îndrumarea prof. Mihai Grigore – consilier educativ. Publicul prezent a putut vedea, vreme de două ceasuri, un program ce a cuprins: o prezentare succintă a dorinţei de unitate naţională a românilor (prof. Costin Comănescu), montaj literar-muzical susţinut de elevii clasei a IV-a (înv. Adrian Hirică), dans modern – formaţia MERIDIAN a liceului (coregraf, prof. Anisela Mazilu), sceneta “Moş Ion Roată şi Unirea” (actori fiind elevi din clasa a VIII-a), o lecţie de istorie altfel de cum suntem obişnuiţi – poezie, muzică, film, cântec, teatru (protagonişti elevi ai Liceului Tehnologic “Petre Ionescu-Muscel”, pregătiţi de profesorii Anuţa Hirică şi Costin Comănescu). Nu au lipsit acordurile flamenco ale chitarei lui Andrei  Hănescu (clasa a VI-a, instructor prof. Cristian Matei) şi nici dansurile populare susţinute de Ansamblul CETINA al Casei de Cultură Domneşti. O zi minunată ca sufletele noastre, ale românilor!

Prof. George BACIU

10.000 de credincioşi la “Sfântuliţa”

Posted in actualitate with tags , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

72144_Calinic-ArgatuÎn ajunul sărbătorii “Sfântuliţei”, aşa cum o alintă credincioşii, odoarele Sfintei Muceniţe Filofteia au fost scoase în procesiune din paraclisul arhiepiscopal până în faţa Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeş, fiind aşezate spre cinstire într-un baldachin. Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, în oraşul Tîrnovo. Moaştele acesteia au fost aduse în ţara noastră şi aşezate în Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae” din Curtea de Argeş, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii româneşti medievale şi cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească. Peste 10.000 de credincioşi au venit vineri la Curtea de Argeş pentru a participa
la sărbătoarea închinată Sfintei Muceniţe Filofteia. Dimineaţa, începând cu ora 09.30, în Catedrala Arhiepiscopală din Curtea
de Argeş, Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de către
ÎPS Calinic, Întâistătătorul Eparhiei Argeşului şi Muscelului, împreună cu PS Lucian, episcopul Caransebeşului, PS Visarion, episcopul Tulcii, PS Paisie, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. De asemenea, a fost de faţă un important sobor de preoţi şi diaconi. Temperatura scăzută nu a fost însă o piedică în calea pelerinilor veniţi să ceară de la Bunul Dumnezeu împlinirea rugăciunilor prin mijlocirea sfântuliţei de la Argeş.

Vladimir ALBU

Încă un rănit în Afganistan!

Posted in actualitate with tags , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

daniel_gheorghe_tuica2_81462200Batalionul 33 Vânători de Munte din Curtea de Argeş, aflat pe teatrul de operaţii de la Zabul, cu misiuni de pace în cadrul trupelor NATO, a înregistrat duminică, 9 decembrie, un nou militar rănit. Este al doilea caz după cel al cap. Dragoş Dobra, care revenise la unitate după ce se refăcuse de pe urma rănilor suferite din cauza unui dispozitiv exploziv artizanal, care-l doborâse pe autostrada A1. Fără alte comentarii, vă prezentăm alăturat comunicatul dat de către Ministerul Apărării Naţionale:
Comunicat de presă
O patrulă aparţinând Batalionului 2 Manevră, aflată în misiune de cercetare a unui pod, pe autostrada A1, în provincia Zabul din Afganistan, a fost atacată, duminică, 9 decembrie, în jurul orei 14.25 (ora României), cu armament de infanterie. În urma schimbului de focuri, caporalul Daniel-Gheorghe Tuică a fost rănit în zona gâtului.
Militarului i s-a acordat primul ajutor, apoi a fost evacuat de urgenţă, cu un elicopter MEDEVAC, la Spitalul Militar din baza Lagman, pentru investigaţii de specialitate, starea lui fiind stabilă.
daniel_gheorghe_tuica_91003100Militarul, în vîrstă de 29 de ani, este căsătorit, face parte din Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada” şi a mai participat în teatrul de operaţii din Afganistan, în anul 2010. Ministrul Corneliu Dobriţoiu şi întreaga conducere a Ministerului Apărării Naţionale urmăresc cu atenţie evoluţia stării de sănătate a caporalului Daniel-Gheorghe Tuică.

Vladimir ALBU

Bilanţ 2012 în administraţiile publice din nordul Argeşului

Posted in actualitate with tags , , , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

Luna decembrie este, în mod tradiţional, una a bilanţurilor din fiecare an. După o toamnă prelungită, în care s-a muncit pentru finalizarea sau cel puţin înaintarea cu lucrările demarate, frigul, ploile şi apoi lapoviţa şi ninsorile au pus capăt multora dintre acestea. Zăpezile căzute au adus destule neplăceri oamenilor nordului Argeşului, începând cu întreruperile de energie electrică, cu avalanşe prin munţi, dar şi prin defilee sau cu drumuri înzăpezite. Administraţiile publice locale au reuşit să menţină totul în stare de funcţionare, în ciuda multor lipsuri. După gerurile care au viscolit zăpada, acum se anunţă ceva ploi şi alte dezagremente, dar vom trece şi peste astea, iar în primăvară vom relua ciclul normal al activităţilor. Cum se pregătesc edilii pentru viitorul an, pornind de la ceea ce au făcut în 2012, aflaţi din rândurile următoare.

panteruPrimăria Ciofrângeni nu are datorii!

Edilul-şef Panţeru poate încheia cu sufletul liniştit acest an, care n-a fost deloc uşor pentru administraţia pe care o conduce. Şi asta datorită faptului că 2012 se va încheia fără datorii, deoarece acum se vor plăti toate lucrările şi serviciile. Imobilele şcolare au lemne pentru încălzirea sălilor de clasă prin centralele termice, ca şi instituţiile din subordine, de altfel. La ora actuală s-au întrerupt lucrările la asfaltarea DC 205, care leagă satul Schitu Matei de Ciofrângeni, pe o lungime de 2,991 km, din care mai era cca. 1 km de rezolvat. Banii pentru această lucrare au fost primiţi de la Consiliul Judeţean şi asfaltarea se va finaliza în primăvara următoare. Doru Panţeru a fost destul de reticent în a face previziuni pentru 2013, câtă vreme nu are certitudinea banilor de care va dispune.

dscn0301Primăria Cepari, datoare la constructori

Administraţia publică locală a contractat un împrumut bancar de 50 miliarde lei vechi pentru achitarea lucrărilor executate conform unor proiecte care obţinuseră finanţări, inclusiv europene. În ultima vreme, primarul Gheorghe Minculete a făcut naveta între Târgovişte şi Bucureşti, pentru completarea documentaţiei care dovedeşte efectuarea plăţilor şi acum aşteaptă recuperarea banilor. Termenul de achitare pentru împrumutul luat prin Fondul de garantare este în decembrie, după care, dacă nu se onorează obligaţiile asumate, pot începe să curgă penalităţile. Primarul consideră că anul 2012 a fost pentru cei care se ocupă de administrarea treburilor publice în Cepari unul de multă muncă, alergătură şi realizări, dar deocamdată – cât timp mai sunt încă probleme de rezolvat – încă nu se poate trage linia finală a bilanţului.

stoican arefuLa Arefu, 2012 a dezamăgit

Primarul Gheorghe Stoican socoteşte că anul acesta a fost unul normal, de criză. Administraţia pe care o conduce s-a bazat încă o dată mai mult pe veniturile proprii în asigurarea funcţionării şi a unor investiţii. Acestea au fost mai ales în domeniul infrastructurii, astfel că asfaltarea din satul Arefu (2011) a fost urmată anul acesta de una care a legat satul Căpăţâneni de Corbeni, pe luncă. De asemenea, au fost lucrări de modernizare a unor reţele de apă sau a imobilelor unităţilor şcolare din comună, care acum dispun de cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Cele mai mari probleme ţin de lipsa banilor pentru achitarea datoriilor către constructori, care se cifrează la circa 3 miliarde lei vechi. Cererile depuse până în prezent la organismele superioare din punct de vedere ierarhic n-au avut încă finalitatea aşteptată. Toate speranţele se leagă de alocările la viitorul buget.

tigveni_primarIluminat de sărbători, în preajma Crăciunului

Primarul Doru Dumitru Slătineanu este foarte atent la modul în care se cheltuiesc banii publici, astfel că a decis ca iluminatul de sărbători să intre în funcţie pe 20 decembrie şi să fie menţinut până pe data de 7 ianuarie 2013. Sistemul de iluminat public al comunei are peste 800 lămpi, iar costurile sunt considerabile. Edilii s-au concentrat pe realizarea unor investiţii de mare interes public din zona infrastructurii de apă şi canal, dar şi a altor obiective. Planurile de lucrări la reabilitarea reţelei de alimentare cu apă de la Tigveni, cu extindere la Bălileşti, care cuprinde şi un foraj la o sursă estimată să ofere un debit de circa 300 sau 400 mc, s-au amânat pentru 2013. În planul administraţiei publice locale este ca până la sfârşitul acestui an să se monteze şi să fie pus în funcţie sistemul de încălzire centralizată la Căminul Cultural modernizat de la Bîrseşti, care va deservi şi localul unităţii şcolare din imediata vecinătate. La bilanţul favorabil pentru anul în curs, primarul Slătineanu a trecut lucrările la reţeaua de canalizare realizate 95%, reabilitarea Căminului Cultural de la Tigveni, reţeaua de apă în lungime de 4,5 km de la Bîrseştii de Sus, optimizarea iluminatului public, vestiarul de la stadionul din centrul comunei aflat în fază finală de realizare şi inaugurarea remizei de pompieri, care deserveşte toate localităţile de pe Valea Topologului. Totalul investiţiilor realizate în 2012 este între 70 şi 80 miliarde lei vechi. “L-aş mânia pe Dumnezeu, dacă aş spune că sunt nemulţumit”, concluzionează Doru Dumitru Slătineanu.

remoLa Corbeni, investiţii de 13 miliarde

Acesta este lucrul cu care se pot lăuda edilii acestei comune în anul de care ne vom despărţi la sfârşitul lunii decembrie. Din veniturile proprii au fost finanţate două lucrări – alimentarea cu apă în satul Oeşti-Ungureni, investiţie de circa 5 miliarde lei vechi şi o asfaltare pe Valea Oească de 2 km de drum, care a costat cam 8 miliarde lei vechi. Primarul Remo Mateescu ne-a informat că la prima investiţie mai sunt de montat ceva echipamente şi că reţeaua, după toate probabilităţile, va fi dată în funcţiune anul acesta. Demn de remarcat este faptul că ambele s-au realizat prin fonduri alocate de la bugetul local, parte de bani provenind din fondul de rulment. Anul acesta s-a demarat asfaltarea unui drum forestier în lungime de 6 km, care duce la pădure, din Valea Oească, pe baza unui proiect care a obţinut finanţare europeană de 1,5 milioane euro. Lucrarea este realizată cam 30%, urmând să fie continuată în primăvară, precizează edilii. La ora actuală se lucrează la configurarea traseului, la terasamente şi rigole, podeţe, pregătindu-se frontul de lucru pentru 2013. Un alt proiect cu finanţare de 2,5 milioane euro obţinută pe Măsura 322, va fi scos la licitaţie. Este unul complex, care cuprinde canalizare, asfaltare, 2 terenuri de sport la Corbeni şi Oeşti, precum şi un AFTER SCHOOL. Tot în cursul acestei luni se aşteaptă finalizarea licitaţiei de execuţie pentru un proiect de canalizare pentru satele Pământeni şi Ungureni, de la Oeşti, cu o lungime a reţelei de 17 km, care a obţinut o finanţare de 1,5 milioane euro de la Administraţia Fondului de Mediu. Fondurile de 5,5 milioane euro care au fost obţinute, la care se adaugă investiţiile de 13 miliarde lei vechi, plasează administraţia publică locală de la Corbeni pe locuri fruntaşe la realizări în anul 2012. La ora actuală se lucrează la un proiect de anvergură, care ar putea rezolva aproape definitiv problema infrastructurii rutiere din localitate, pentru că vizează satele Pământeni şi Ungureni din Oeşti, Bucşeneşti, Corbeni, Poenari şi Berindeşti. Este vorba despre sectoare din drumurile de acolo, lungimea totală fiind cam de 8,5 km, a precizat primarul Remo Mateescu.

Eva ADAM

 

Un an mai bun

Posted in editorial with tags , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

virgojpgAsta aşteptăm cu toţii, acum când ne despărţim de 2012. Care a fost un an destul de frământat încă din ianuarie. Atunci au izbucnit la Bucureşti demonstraţii anti-guvernamentale, care s-au întins în toată ţara. Drept urmare, a picat guvernarea democrat-liberală şi a fost înlocuită în aprilie cu cea socialist-liberală. Guvernul Ponta s-a instalat în luna mai la Palatul Victoria. Rezultatul alegerilor locale a fost determinat de votul politic, iar USL a ştiut să determine populaţia s-o susţină. Nu este mai puţin adevărat nici că electoratul a dat semne de maturizare, pentru că acolo unde au apărut candidaţi credibili, au fost aleşi, chiar dacă nu făceau parte din arcul politic al actualei guvernări. Primarii care şi-au făcut datoria au fost realeşi, după cum bine se ştie. Noile administraţii au pornit la drum cu bugetele gândite de precedentele. Şi nu
le-a fost uşor, într-o vară sfâşiată de noi lupte politice. Pentru că, după cum se ştie, am avut un referendum pentru suspendarea preşedintelui ţării. Traian Băsescu a fost salvat de cvorumul despre care s-a spus că nu s-a realizat, iar disputele politice au continuat la nivel central. Noi, truditorii gliei, ne-am văzut de treburile noastre, pentru că ştiam prea bine că nu din certuri puteam să ne umplem hambarele şi să trecem de o iarnă grea.

Personal sunt unul dintre noii primari, care s-au angajat în lupta politică nu pentru orgoliul propriu, ci pentru a schimba în bine viaţa comunităţii în care am văzut lumina zilei. Şi care, comparativ cu altele, era evident rămasă în urmă după 8 ani de stagnare. Am pornit la drum decis să dau viaţă promisiunilor făcute în campanie, pe baza priorităţilor fixate după o analiză pragmatică a posibilităţilor. Oamenii ştiu că mi-aş fi dorit să fac mai mult, dar cred că au înţeles că atâta s-a putut în aceste 6 luni. Cel mai mare câştig a fost acela că împreună cu echipa de la primărie am dovedit că se pot mişca lucrurile în direcţia cea bună, dacă există voinţă neabătută. Acum ştim ce lipsuri trebuie să acoperim şi vom încerca să facem un buget local care să răspundă mai mult nevoilor de dezvoltare, eficientizând funcţionarea aparatului administrativ, pentru a realiza un echilibru sănătos al cheltuielilor. Nu ne minţim că va fi uşor, dar avem un set de soluţii verificate, pe care le vom aplica pentru a ne atinge obiectivele din 2013. Atunci când am ajuns în fruntea comunităţii, am decis cu responsabilitate să fac strict administraţie publică locală. Am abandonat politica de partid pentru aceea în folosul cetăţeanului. Mi-am propus şi cred că oamenii din comuna Corbi pot certifica faptul că n-am făcut deosebiri între cei care m-au votat şi cei care nu m-au vrut primar. În campania electorală pentru alegerile parlamentare am manifestat egală deschidere pentru toţi competitorii. Acum aşteptăm de la noii parlamentari legi bune şi trainice şi sprijin pentru a putea să ne desfăşurăm proiectele de modernizare a localităţii, crearea de locuri de muncă, taxe şi impozite locale care se pot achita, dar care să şi permită dezvoltarea comunităţii. Consider că politica de urmat, la toate nivelurile, trebuie să fie aceea a îndeplinirii datoriei de către fiecare dintre noi. Sperăm ca şi la vârf politicienii să lase disputele personale sau de partid la o parte şi să se concentreze pe îmbunătăţirea nivelului de viaţă a celor care i-au votat. Alegerile au prefigurat un guvern stabil, pe care ar trebui să-l vedem instalat înainte de sfârşitul anului, ca să poată să lucreze din plin imediat după sărbători. Timpul presează, avem nevoie de bugete, pentru a ne planifica strategiile de dezvoltare pentru anul viitor. Este, dacă vreţi, o situaţie asemănătoare cu cele din fiecare familie. România trebuie să devină o familie, în care toţi trebuie să muncim pentru mai binele comun. De aceea, acum, în prag de sărbători, vă urez ca vestea minunată a Naşterii Domnului să vă aducă pace în case şi suflete, iar Noul An, rod bogat al muncii, împlinirea speranţelor de mai bine şi multă sănătate pentru dvs. şi cei dragi. La mulţi ani!

Virgil BACIU

Medalion didactic: profesorul Ion Dinu, de la Şcoala Stăneşti-Argeş

Posted in Evocari with tags , , , on decembrie 17, 2012 by argesuldenord

dinu1În galeria de portrete ale dascălilor de elită din “Cartea de Onoare” a bătrânei Şcoli Generale din satul Stăneşti, com. Corbi, jud. Argeş, la loc de cinste se află şi portretul învăţătorului Ion Dinu, profesorul meu de matematici şi de muzici, diriginte şi director, un nume de aur, ca şi mentorii săi Constantin Crinu, Nicolae Vitan, Ioan Comandaşu, ctitorii şcolii. La “panoul de onoare” se adaugă, fără-ndoială, toţi profesorii mei din anii cincizeci, colegii săi de cancelarie Nicolae Hera, Mihail Dudu, Margareta Teodorescu (căsătorită Duţoiu), Zina Moisescu, Gh. Ungureanu şi alţii. În “medalionul didactic”, pe care îl păstrez, simbolic, în memoria conştiinţei mele, încă din leagănul copilăriei, la loc de cinste se află, ca o icoană strălucitoare, imaginea blândă şi surâzătoare a “Domnului Dinu”, aşa cum i se spunea familiar în satul nostru. Asumându-mi rolul de “mesager” al multor generaţii de elevi pe care Domnul Dinu i-a păstorit cu har şi grijă părintească, asemenea unui adevărat Dascăl de ţară, aş spune că toţi “îl purtăm cu respect şi recunoştinţă în inimi, pentru dragostea sa cu care ne-a înconjurat în anii şcolarităţii stăneştene; ne fascina nu neapărat cu formule şi ecuaţii de matematici, ci cu vorba-i dulce şi-nţeleaptă, care ne mângâia pe suflet, ca o melodie de leagăn pe strune de vioară”. De altfel, prof. Gh. Ungureanu consemnează în lucrarea monografică “Familii de ieri şi de azi…”: “Învăţătorul Ion Dinu predă matematica la clasele V-VIII în Şcoala Generală din Stăneşti. Sistemul de predare, exerciţiile practice, cunoştinţele sale de muzică îl clasifică pe acesta ca unul dintre cei mai buni dascăli din judeţul Argeş” (Op. cit., p. 102).
Prin amabilitatea doamnelor Maria Miu şi Eugenia Ivănescu, fiicele familiei Dinu, aflăm şi povestea adevărată a învăţătorului şi profesorului Dinu I. Ion, un om cu suflet nobil, o personalitate care şi-a dăruit întreaga viaţă şcolii şi comunităţii stăneştene. A văzut lumina zilei chiar la început de vară, la 1 iunie 1916, în satul Stăneşti (în alt document, se menţionează satul Slănic), judeţul Muscel, în familia Eugeniei (i se spunea familial “Mama Voiţa”) şi a lui Ion Dinu. Era anul când pe cerul senin al patriei pluteau deja norii grei ai Primului Război Mondial. În inima bietei Mame Voiţa, bucuria venirii pe lume a noului fecior s-a stins repede, odată cu plecarea pe front a soţului Ion Dinu. Şi, din păcate, destinul soţului i-a fost tragic pe câmpul de luptă. Pe o “placă de bronz” turnată în 1936, pe faţada Căminului Cultural, se află imprimate cu litere cernite numele celor 54 “Eroi din satele Stăneşti şi Pârâieşti”: “… şi-au dat viaţa pentru apărarea Patriei, în Războiul pentru Întregirea Neamului”… Printre ei se află şi “Soldatul Dinu I. Ion, din Regimentul 30 Muscel”, tatăl celor trei copii ai slăniceancei Eugenia (Maria, Gheorghe şi Ion). Rămas orfan de război, mezinul Ion a crescut cu dorul de tată în suflet, pornind pe drumul şcolii în satul bunicilor materni, la Şcoala Primară de 4 ani din Slănic, com. Domneşti, unde urmează clasa I cu învăţătorul Dragomir Hera (unchiul profesorului Nicolae Hera). Un an mai târziu, tânăra mamă, văduvă la 22 de ani şi cu trei copii de crescut, îşi adună feciorii pe lângă casă, orientându-i pe toţi spre Şcoala Elementară din Stăneşti. Aici beneficiază de buni învăţători: Constantin Crinu, Nicolae Vitan şi Ioan Comandaşu. Învăţătorul C. Crinu, un bun pedagog şi patriot, rănit şi el la mâna dreaptă, în luptele pentru Întregirea Patriei, “i-a înfiripat copilului în suflet pasiunea pentru carte şi pentru folclorul românesc, precum şi pasiunea pentru vioară”, confirmă fiica sa cea mare, Maria Miu, “pasiune care îl va însoţi toată viaţa, cu o dragoste statornică”…
dinuÎncepând cu anul 1929 se înscrie şi urmează cu succes Şcoala Normală de Învăţători “Carol I” din Câmpulung-Muscel, până în anul 1937, când absolvă cu “Diploma de Capacitate pentru Învăţământ”. Tot în această prestigioasă instituţie şcolară îşi aprofundează şi studiul pentru vioară, devenind capabil să descifreze cu uşurinţă diverse partituri muzicale. Este chiar selecţionat în corul şi în orchestra Şcolii Normale. Se dovedeşte şi un “autodidact”, întrucât “prinde” cu uşurinţă cântecele şi jocurile populare auzite la hora satului natal.
După absolvirea Şcolii Normale, urmează Şcoala de Ofiţeri de Rezervă de la Ploieşti (1937-1938), apoi, cu diploma de învăţător în buzunar şi cu vioara sub braţ, tânărul învăţător Ion Dinu porneşte cu entuziasm pe traseele şcolare, în căutarea unui loc de muncă. Pentru doi ani şcolari (1937-1939), predă “Abecedarul” bobocilor de la Şcoala Primară din Vărzăroaia, com. Pietroşani, pe mirifica vale a Râului Doamnei. Se transferă pentru încă doi ani şcolari, la Şcoala Primară din Valea Româneştilor (1939-1941), în apropiere de Câmpulung-Muscel, iar de la 1 octombrie 1941 până la 1 septembrie 1945, se apropie de capitală, la Şcoala de 7 ani Ciocăneşti, plasa Snagov, raionul Răcari.
Ca sublocotenent de rezervă, e nevoit să participe la instruiri militare şi concentrări de înaintare la gradul de locotenent. Vremurile tulburi, care s-au abătut peste Europa, impun, firesc, şi mobilizarea tânărului locotenent, combatant, în 1941, la Regimentul 30 Dorobanţi-Muscel, fiind numit comandant de pluton pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial. A luptat pe ambele fronturi, atât pe cel din est, până la Stalingrad, cât şi pe cel din vest, până în Ziua Victoriei, la 9 Mai 1945. A luptat, se pare, şi în Divizia de voluntari “Tudor Vladimirescu”. “În luptele de la Iaşi (povesteşte doamna Mariana Miu), la 20 august 1944, comandantul de pluton Ion Dinu este luat prizonier în URSS şi dus în lagărele Oranchi şi Manastîrca, regiunea Gorki, până în august 1945, când revine în ţară. Este reintegrat în Armata Română, în funcţia de comandant de companie, dar în bătăliile care au urmat, este rănit la Ilut Temuş (URSS) şi internat în Spitalul Francez din Bucureşti. În 1946 este lăsat la vatră” (După Maria Miu, Ion Miu “Exemplul prof. Ion Dinu”, B.C. nr. 2/17/2009, p. 7).
poza tataci 18 martie 1941 cu plutonul de instructiePentru eroismul dovedit pe câmpul de luptă, ofiţerul Ion Dinu, devenit între timp căpitan şi “veteran de război”, primeşte înalte distincţii din partea Armatei şi statului român: decoraţiile “Coroana României”, cu Spade în grad de Cavaler cu Panglică de “Virtute Militară”, precum şi “Steaua României” în grad de Cavaler, cu Panglică de “Virtute Militară”.
După perioada grea a războiului, rănit şi călit în crâncene lupte cu ruşii, apoi cu nemţii, dar şi “galonat” cu prestigioase decoraţii şi medalii, ca dovezi de eroism, tânărul învăţător reuşeşte să se întoarcă pe meleagurile natale, încadrându-se, la 1 septembrie 1946, la Şcoala Primară de 4 ani din Pârâieşti, unde funcţionează până la 20 septembrie 1948. După această dată se transferă pe catedra de matematică (completare fizică şi muzică), la Şcoala Elementară de 7 ani din Stăneşti. Din 19 ianuarie 1949 este numit şi director, funcţie pe care o îndeplineşte până la 31 august 1952. În aceeaşi perioadă (1949-1952) îndeplineşte şi funcţia de şef la Secţia de Învăţământ şi Cultură, Comitetul Provizoriu, din Plasa Domneşti. Catedra de mate-matică de la Şcoala Generală Stăneşti o păstrează până la 31 august 1974. Apoi, se întoarce la “vechea dragoste”, catedra de învăţător, pe care funcţionează din 1 septembrie 1974, până la 31 august 1977, când se pensionează, pentru limită de vârstă, având peste 40 ani de activitate didactică.
poza tataci noiembrie 1960Pe lângă munca de la catedră, învăţătorul şi profesorul Ion Dinu s-a implicat firesc şi în activitatea cultural-educativă şi artistică în rândul elevilor, precum şi în activitatea din Căminul Cultural din Stăneşti, unde colaborează mulţi ani cu înv. Maria Dudu, directoare de Cămin Cultural şi instructoarea formaţiei de dansuri de la Stăneşti, cunoscută în întreaga ţară. Urmează cursuri de coregrafie la CÎCPMAM Piteşti, obţinând şi diploma de “Instructor Cultural” al formaţiilor de dansuri populare. Înfiinţează formaţii folclorice în şcoală şi în Căminul Cultural, formaţii cu care obţine peste 30 trofee, în festivalurile judeţene şi republicane, începând cu anul 1951, până în anul 1981, când i se acordă “Diploma de Onoare” pentru întreaga activitate. Dansatorii stăneşteni susţin spectacole pe litoralul Mării Negre şi pe Valea Prahovei, acompaniaţi de Orchestra “Doina Argeşului” din Piteşti. Aşa cum citim în “Monografia satului Stăneşti”, înv. Ion Dinu era de fapt “vioara întâi” în întreaga activitate culturală. De aceea, pentru rigurozitatea informaţiei, consemnăm aprecierile autorilor aşezate cu sfinţenie în monografia amintită: “Înv. Dinu Ion, în cadrul Şcolii Generale Stăneşti, a format şi instruit echipele de dansuri şi de cor ale şcolarilor şi pionierilor, între anii 1948-1977. Formaţia de dansuri populare a şcolarilor a dobândit o faimă binemeritată, clasându-se în anul 1968 pe locul I la Festivalul cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor şi pe locul al III-lea la faza republicană din anul 1971. Cunoscător al viorii, a sprijinit activ formaţia de dansuri a Căminului Cultural între anii 1948-1969, pe care a instruit-o în continuare după pensionarea învăţătoarei Maria Dudu” (Nicolae Hera şi Gh. Ungureanu, “Satul Stăneşti, judeţul Argeş, schiţă monografică”, Ed. “Litera”, Bucureşti, 1984, p. 127). Trebuie menţionat că formaţia de dansuri a Căminului Cultural (instruită de înv. Maria Dudu, corepetitor înv. Ion Dinu) atinge strălucirea artistică la “Dialog la distanţă” (27 martie 1966), când pe scena “Operei Române” din Bucureşti se încheia spectacolul folcloric al regiunii Argeş cu “Brâul pe şase” de la Stăneşti, coloana fiind încheiată chiar de semnatarul acestor rânduri, pe atunci “student-dansator”.
Prin voinţă şi perseverenţă, învăţătorul Ion Dinu a urcat toate treptele didactice, obţinând gradele şi titlurile de “Învăţător Fruntaş” şi “Învăţător Emerit”. Ca semn de preţuire pentru întreaga sa activitate, Prezidiul MAN i-a conferit “Medalia Muncii” (14 februarie 1950), iar Ministerul Învăţământului şi Culturii i-a acordat Ordinul “Meritul Cultural”, clasa a III-a (26 iunie 1969).
dinu iarasiÎn general, Domnul Dinu ducea o viaţă modestă, liniştită, fără abuzuri, în armonie cu natura înconjurătoare. Pe lângă pasiunea pentru vioară şi pentru lectură, Domnul Dinu îşi amenajase o grădină frumoasă în jurul casei, cu mulţi stupi de albine, pomi fructiferi şi parc cu flori. Avea şi preocupări ciudate, acelea de a “împăia păsări şi animale mici”, pentru a le da o “nouă însufleţire”.
Domnul Dinu a fost şi un bun familist. Aşa cum descrie colegul său de cancelarie, prof. Gh. Ungurenuş, în cartea “Familii de ieri şi de azi…”, Domnul Dinu “se căsătoreşte cu o tânără şi frumoasă fată cu chipul brunet, ochi negri ca mura, păr negru ca pana corbului, privire de foc ce a topit inima băieţilor, cu Marioara Dumitru din Poduri” (Op. cit., p. 102). Împreună vor avea trei fete frumoase, distinse şi inteligente (Maria, Eugenia şi Ileana), toate absolvente ale Şcolii Normale din Câmpulung-Muscel. Încă din şcoala primară s-au dovedit foarte bune dansatoare. Fiica cea mare, înv. Maria Dinu-Miu, căsătorită cu prof. Ion Miu, din Corbşori, a pus bazele Grupului folcloric al Şcolii Generale din Corbşori, laureat recent cu “Premiul de Excelenţă” pentru “păstrarea şi valorificarea tradiţiilor folclorice rurale”. “Ca locuitori şi dascăli ai şcolilor din sat”, Ion şi Maria Miu au realizat “Monografia satului Corbşori, comuna Corbi, judeţul Argeş” (Ed. “Alean”, 2007), o bijuterie de carte, “ca un pios omagiu adus generaţiilor trecute, pentru cei de astăzi şi pentru cei ce vor veni” (Cuvântul autorilor, p. 8). Eugenia, fiica cea mijlocie a familiei Dinu, căsătorită cu profesorul coregraf Mircea Ivănescu, din Curtea de Argeş, este învăţătoare de elită la Şcoala Generală “Mircea cel Bătrân” (Nr. 4) din “Capitala Basarabă”. Ani de zile a activat ca membră a Ansamblului folcloric “Argeşul” al Casei de Cultură, făcând numeroase turnee în ţară şi peste hotare (Olanda, Germania, Cehoslovacia etc.). Stimata doamnă Eugenia Ivănescu a organizat, împreună cu soţul, Asociaţia folclorică “Brâuleţul”, iniţiind împreună cu organele locale şi Festivalul Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret “Brâuleţul”, care se desfăşoară anual în municipiul Curtea de Argeş. La rândul ei, învăţătoarea Ileana, mezina familiei, căsătorită în Piteşti cu colonelul Titel Crinu, s-a dovedit, ca şi surioarele sale, o talentată dansatoare în formaţiile din Stăneşti, punându-şi în valoare zestrea moştenită de la părinţi.
Cu sentimentul datoriei împlinite, venerabilul Domn Dinu, la aproape 91 de ani, îşi găseşte odihna-i veşnică, la 1 martie 2007, răpus de ani ca un copac viguros doborât de furtuni. A intrat în armonie cu “Stelele din Clopotniţa de lacrimi” a Bisericii “Sf. Voievozi” din Pârâieşti, sub lespedea de marmură din cripta familiei, unde comunitatea locală îi va păstra peste veacuri aprinsă candela-i neuitării, pentru cinstirea lui întru eternitate… 

Prof. Daniel DEJANU