“Comori din lada de zestre”, la Arefu

În data de 25 august s-a desfăşurat ultima etapă a acestui eveniment itinerant, finanţat din fonduri europene cu 953,857 lei, conform contractului de finanţare semnat în octombrie 2011. Proiectul “Valea superioară a Argeşului – comori din lada de zestre” include 6 localităţi din zonă, Valea Danului, Valea Iaşului, Cicăneşti, Albeşti, Corbeni şi Arefu şi are drept scop promovarea specificului tradiţional local pentru dezvoltarea turismului. Lansat oficial în luna martie a acestui an la Arefu, a pornit la drum în 16 iulie la Valea Danului şi a parcurs toate localităţile angrenate, în ordinea amintită. Valoarea eligibilă a proiectului care se va desfăşura timp de 3 ani, după cum ne-a informat managerul acestuia, Ramona Şerban, este de 751.800 lei, din care contribuţia de la bugetul naţional este de 97.734 lei, iar cofinanţarea din partea beneficiarilor, de 15.036 lei.
Pe o căldură sufocantă, care se apropia de 40 grade Celsius, numeroşi localnici (în ciuda zilei de muncă) şi destui oaspeţi au urcat pe platoul de lângă şcoala din Arefu, unde erau montate mai multe căsuţe rustice, unde meşterii populari locali îşi expuneau produsele muncii. Dintre ei n-au lipsit primarii din Valea Iaşului şi Brăduleţ – Nicolae Barbu (însoţit de vicele Cristian Enescu), respectiv Alecu Evlampie – dar şi familia pictorului olandez Leo van Slujs, adoptată de localnici şi ansamblurile folclorice care au făcut deliciul spectatorilor. Toţi au fost primiţi cu ospitalitatea specifică zonei de către preşedintele ADI Molivişu, Pavel Bîrlă, de primarul localnic, Ghorghe Stoican şi de viceprimarul Gheorghe Buzoiu, alături de care au fost şi reprezentanţi ai consiliului local. Vizitând căsuţele amintite, participanţii la eveniment au putut descoperi faptul că arta cioplitorilor în lemn nu s-a pierdut de pe aceste meleaguri, ca şi aceea a cusăturilor în arnici a veşmintelor populare, păstrate graţie eforturilor coordonate de Gabriela Pendiuc, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii de la Piteşti, care a deschis un cerc special în localitate, dar şi fascinanta pricepere a unui meşter care confecţiona pe loc opinci şi alte obiecte din piele. N-a lipsit nici lansarea unei cărţi semnate de g-ral de brigadă (r) Florian Tucă, col. (r) Eugen Siteanu şi prof. Cezar Bădescu – “Războaiele domnitorului Radu de la Afumaţi”. Cu acest prilej, cei prezenţi au putut afla că ginerele lui Neagoe Basarab, care a asigurat pictura Mănăstirii Argeşului, ctitorită de socru, în scurta lui domnie de numai 5 ani, cu întreruperi, purtase 22 lupte, dintre care una în zona Cetăţii Poenari, din comuna Arefu. La loc de cinste, pe un panou expus la căsuţa cu cărţi, erau prezentate numele şi portretele unor oameni de litere ridicaţi din zonă – Horia Bădescu, Ion C. Ştefan, Victor Gh. Stan, Gheorghe Ciulbea, Nicolae Buzoiu, Gheorghe Bîrlă, Elena Bădescu, Geo Dobrin, Ilie Cîrstea, Ion Radu şi, bineînţeles, prof. Cezar Bădescu. Lansarea de carte s-a constituit într-o convingătoare pledoarie pentru învăţătură, adresate generaţiilor mai tinere, care abia aşteptau spectacolul muzical coregrafic, din care n-au lipsit cântecele şi dansurile populare, dar nici folk sau melodiile de dans. Impresionante au fost horele în care s-au prins oameni din diverse generaţii. Urmărind vigoarea mişcărilor şi grija pentru păstrarea tradiţiilor locale, am înţeles de unde vine impresia de rezistenţă neclintită în faţa vremurilor, lăsând să se înţeleagă care este secretul dăinuirii moştenitorilor moşnenilor Dobrei Hareşoaia, miluiţi cu hrisov de danie de Vlad Ţepeş, pentru slujbele lor credincioase din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Voievodul medieval n-a lipsit cu cetaşii săi de la sărbătoarea arefenilor, iar actorii n-au pregetat să se prindă în horele localnicilor. Acestea au fost întreţinute de muzica ansamblurilor folclorice “Tămăşelul” (Cicăneşti), “Datina păstorilor” (Galeş-Brăduleţ) sau cele locale, “Muntişorul” şi “Izvoraşul”. Un moment aparte l-a constituit recitalul la ţiteră, susţinut de un rapsod de la Galeş, care este cunoscut şi ca mare maestru în cioplitul lemnului. Efectele caniculei au fost combătute cu băuturi răcoritoare, bere, şpriţuri reci, dar şi cu licoarea prunelor crescute prin livezile localnicilor. Produsele culinare tradiţionale au fost la mare căutare, începând cu brânza şi terminând cu tochitura sau cu frigăruile din pastramă de berbecuţi. Spre seară, animaţia a crescut, după ce oamenii au revenit de la muncă, iar evenimentul a fost considerat unanim o reuşită, mai ales pentru că a prilejuit o mai bună cunoaştere între localnici şi oaspeţii lor, dar şi datorită revenirii la matcă a unor fii ai satului.

Dan BASARAB

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: