Respect şi omenie

Poporul român a fost dintotdeauna de omenie înzestrat, cu calităţi deosebite morale şi civice şi cu respect fără limite faţă de semeni. Bunătatea, cinstea şi dorinţa de a-şi primi oaspeţii cu deosebită atenţie şi bucurie pentru ca aceştia să se simtă bine a fost cartea de vizită a înaintaşilor noştri. Întotdeauna şi-a ajutat aproapele la bine şi la rău, s-a bucurat de succesele celorlalţi şi s-a întristat de necazurile prietenilor săi. A fost şi a rămas prieten cu cei de alt neam, cu cei care au venit în ţara noastră cu gânduri paşnice, iar dovadă grăitoare este faptul că în aici convieţuiesc numeroase naţionalităţi şi etnii. Dar au fost necruţători cu toţi cei ce au râvnit la bogăţiile ţării şi au venit cu gânduri războinice asupra noastră. Strămoşii, moşii şi părinţii noştri, în astfel de situaţii au dat dovadă de mare curaj, vitejie şi eroism până la sacrificiu pentru a-şi apăra “sărăcia, nevoile şi neamul”. Ţara şi-au apărat-o, iubirea de moşie a fost “un zid” de netrecut pentru invadatorii de orice naţie, care oricât de numeroşi au fost – “câtă frunză, câtă iarbă” şi au venit să ne subjuge, au cerut pământ şi apă, înaintaşii noştri nu s-au înfricoşat şi intimidat, “ci cum veniră, se făcură toţi o apă şi-un pământ”, cum plastic a redat marele poet naţional. Fără excepţie, domnitorii români au slujit cu devotament poporul şi ţara, punându-i toată munca şi priceperea în slujba acestuia, spre binele lui şi al patriei. Au desfăşurat o politică pacifistă, de prietenie şi solidaritate cu toate ţările, nu au dat război vreunui popor, iar la vremuri de restrişte au dat riposta cuvenită celor care au vrut să ne subjuge şi să ne facă vasalii lor. Acelaşi mare poet i-a prevăzut României un viitor strălucit, “la trecutu-ţi mare, mare viitor!”. Majoritatea românilor, cu entuziasm şi încredere şi-au pus nădejdea că acest lucru se va întâmpla după evenimentele din Decembrie 1989, dar speranţele le-au fost înşelate. Acest prezent şi viitor prezis de marele bard îl merită mai mult încercatul nostru popor ce are copii minunaţi, tineri talentaţi, maturi bine pregătiţi şi buni specialişti, iar vârstnicii merită să trăiască decent. După umila mea părere, aceste timpuri vor reveni atunci când persoanele privilegiate vor pierde avantajele de care beneficiază nemeritat, când omului i se va cuveni atenţia pe care o merită şi va fi considerat pe primul plan. Şi doar atunci când toţi vom înţelege că numai prin muncă şi nu pe căi necinstite vom trăi mai bine. Este cazul şi timpul ca omenia, cinstea, unitatea, munca şi solidaritatea să fie atributele tuturor. Se cuvine să fim mai buni, mai cinstiţi, să părăsim ura şi duşmănia duse până la încrâncenare. Şi aşa viaţa este în unele situaţii critică şi prea scurtă şi nu merită să o complicăm mai mult. Aceasta s-o trăim în bunătate, iertare, prietenie şi solidaritate şi să fim mai cooperanţi cu semenii. Se impun măsuri ferme pentru modernizarea învăţământului şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Agricultura trebuie să ajungă la stadiul cînd România era considerată grânarul Europei. Ramurile industriale performante trebuie să fie puse din nou în funcţiune, turismului trebuie să i se dea o mai mare atenţie, fiindcă avem locuri demne de a fi cunoscute de vizitatorii din lumea întreagă. Iar dacă cele anunţate pe posturile TV sunt adevărate, şi anume că România are de primit sume importante de la unele ţări care s-au împrumutat la noi, aceste împrumuturi trebuie înapoiate poporului român. Parlamentarii şi demnitarii români trebuie să facă absolut totul pentru a sluji poporul şi ţara, respectând astfel jurământul făcut de aceştia cu mâna pe Biblie. Clasa politică, indiferent că este la putere sau în opoziţie, trebuie să fie constructivă, nu obstrucţionistă, fiindcă atât unii, cât şi ceilalţi au aceleaşi drepturi băneşti, fără să depună eforturi peste măsură şi au obligaţia să respecte promisiunile făcute alegătorilor. Trebuie să îşi pună întrebarea câte din promisiunile făcute au fost şi respectate? Mass-media trebuie să fie imparţială, să redea corect evenimentele, obiectivă şi echidistantă. Nu trebuie să fie pe placul unor grupuri sau partide şi să-şi expună propriile păreri fără comentarii de prisos, fără patimă sau ranchiună. Cu multă bucurie şi sentimente deosebite îmi amintesc de propria copilărie, de consătenii de atunci, care erau cu mult bun simţ, cinstiţi, deosebit de ospitaliei şi cu respect până la sfială faţă de preoţi, învăţătorii satului şi de cei vârstnici. Ajutau pe cei care îşi întemeiau o căsnicie, pe cei bolnavi şi bătrâni şi pe rudele celor decedaţi. Acest lucru s-a transmis şi urmaşilor lor şi este respectat şi în zilele noastre. Satisfacţia noastră, a tuturor este că s-au păstrat cu sfinţenie şi s-au transmis bunele şi vechile obiceiuri, frumoasele tradiţii creştine şi excepţionalele colinde specifice poporului nostru. Să dăm mână cu mână pentru binele şi viitorul poporului nostru şi pentru înflorirea României! Noi, ca oameni, suntem cu toţii supuşi greşelilor la tot pasul, nimeni nu este fără greşeală, dar să greşim din ce în ce mai puţin şi totodată să iertăm necondiţionat semenilor noştri, pentru ca şi pe noi toţi să ne ierte Tatăl Ceresc! Doamne, ocroteşte-i pe români!

Prof. Gheorghe C. CATANĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: