Al.Th. Ionescu, “Umbra bibliotecii. Studii”

Cartea a apărut în anul 2011, la Editura “Paralela 45” din Piteşti, în colecţia “Studii”, seria “Studii literare”, colecţie iniţiată de Mircea Martin. Este prefaţată de criticul literar Al. Cistelecan, care îl numeşte pe autorul acestei cărţi “un cronicar benedictin”, termen care, în sens figurat, înseamnă laborios, harnic, muncitor. Aşa cum se arată şi în prefaţa cărţii, domnul prof. Al.Th. Ionescu a fost un cunoscut şi apreciat cronicar literar, care a publicat în revistele “Echinox”, “Calende”, “Argeş”, “Vatra”, “Familia”, “Tribuna”, “Viaţa studenţească”, “Paralela 45” ş.a. La revista “Echinox” a publicat cronici literare, cu deosebire în perioada studenţiei (1970-1974), cronici apreciate de prefaţator ca fiind “ferme în judecată şi limpezi în idee”.
În volum a debutat în anul 1995 cu lucrarea “Aventura prozei scurte în anii ’80”, publicată de Editura “Calende” din Piteşti. A continuat cu cartea “Mircea Nedelciu. Monografie” – publicată de Editura “Aula” din Braşov, în anul 2001. Tot la Editura “Aula” a publicat cartea “George Bacovia – o antologie comentată”. Criticul literar Al.Th. Ionescu este prezent cu contribuţii importante şi în câteva volume colective. Împreună cu Miron Cordun, Nicolae Oprea şi Călin Vlasie, dl. Al. Ionescu reîntemeiază, în anul 1991, la Piteşti, revista “Calende”. În acelaşi timp, a desfăşurat o intensă activitate gazetărească şi în presa locală, fiind senior editor la cotidianul “Argeş Expres”. Prin grija redacţiei, articolele publicate în acest ziar au apărut postum, în două volume, îngrijite de dl. acad. Gh. Păun: “A(l)titudini” – 2009 şi “A(l)titudini culturale” – 2010. Dl. prof. Al.Th. Ionescu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Piteşti, al Societăţii de Ştiinţe Filologice – filiala Curtea de Argeş, al Asociaţiilor Ziariştilor din România.
Cartea “Umbra bibliotecii” cuprinde şase capitole: Proză; Critică şi istorie literară; Memorialistică; Antologii, dicţionare; Eseu; Addenda – fapt ce dovedeşte preocuparea autorului pentru toate domeniile ştiinţei literaturii: critică, istorie, teorie, eseu, memorialistică. Prefaţatorul cărţii, Al. Cistelecan îl apreciază ca fiind “unul dintre cei mai devotaţi şi mai bine orientaţi critici ai prozei contemporane”, un cercetător cu o “viziune critică extrem de coerentă”. În primul capitol sunt prezentate opere în proză din creaţia a 31 scriitori, cei mai mulţi fiind din perioada contemporană. Aceste scurte recenzii au fost publicate între anii 1989-2005, cele mai multe în revista “Calende”. Recenziile criticului Al.Th. Ionescu se caracterizează prin limpezimea stilului, obiectivitate şi fineţea observaţiei. Cititorul rămâne impresionat de numărul mare şi variat al creaţiilor pe care le comentează criticul literar, de profunzimea ideilor şi a referirilor la alte opere ale aceluiaşi scriitor sau la operele altor autori. Stilul criticului literar e cel al specialistului în teorie şi critică literară: obiectiv, clar, concis. Dintre operele prezentate în acest capitol menţionăm doar câteva: “Vară indiană” de Marcel Constantin Runcanu; “Zborul gâştei sălbatice” de Horia Bădescu; “Trenul de noapte” de Ioan Groşan; romanul “Calendarul de nisip” de Ioan Lăcustă; romanul “Blocada” de Pavel Chihaia; romanul “Eu şi maimuţa mea” de Ovidiu Pecican; romanul “Umbra penei de gâscă” de Radu Ţuculescu; romanul “Şarlatanii” de George Rizescu; romanul “Maratonul învinşilor” de Gabriel Chifu şi alte cărţi de proză scurtă de diferiţi autori contemporani.
Capitolul al II-lea, intitulat “Critică şi istorie literară” cuprinde articole consacrate unor cărţi de referinţă de istorie şi critică literară. Remarcabil este studiul dedicat cărţilor istoricului literar Ion Pop: “Avangardismul poetic românesc” şi “Avangarda în literatura română”. Studiul următor se ocupă de cartea lui Constantin Pricop, “Marginea şi centrul” – carte ce abordează două subiecte tratate paralel: I.L. Caragiale şi “Generaţia ’60”. Cartea lui Ion Negoiţescu, “Istoria literaturii române” este apreciată de autorul studiului ca fiind “o carte vie, incitantă”, subliniind şi trăsăturile stilistice ale cărţii: siguranţa tonului, expresivitatea cuvântului, seninătatea negării. În studiul “Critica literară la vreme de tranziţie” este comentată cartea lui Ion Simuţ, intitulată “Incursiuni în literatura actuală”, carte pe care o apreciază ca fiind “masivă şi bine articulată”, în care autorul propune o nouă modalitate de clasificare a literaturii contemporane “prin îmbinarea criteriului estetic cu criteriul politic”. Cartea “Peisaj critic” a lui Gheorghe Grigurcu este apreciată ca fiind “cartea unui autor aflat în momentul deplinei sale maturităţi ideatice şi stilistice”. Gheorghe Grigurcu este supranumit “reputatul şi omniprezentul comentator al fenomenului literar contemporan”. Deosebit de interesant este studiul “În binecuvântata lume a clasicilor”, în care se ocupă de eseurile publicate de Petru Creţia în cartea “Catedrala de lumini”, o adevărată operă în care autorul cercetează aspecte din creaţia “a trei mari spirite ale lumii”: Homer, Dante şi Shakespeare. Judecăţi de valoare formulează criticul literar Al.Th. Ionescu şi asupra cărţii lui Gh. Crăciun în căutarea referinţei, subliniind seriozitatea cu care autorul abordează temele, capacitatea de a cumpăni referinţele critice, dar şi orizontul vast al lecturilor – trăsături care se potrivesc de minune şi celui care face asemenea aprecieri, adică domnului profesor Ionescu. În câteva articole se ocupă de valoroasele cărţi ale lui N. Manolescu – cunoscut critic şi istoric literar. În ordinea publicării, acestea sunt: “Literatură română postbelică”, în trei volume; “Istoria critică a literaturii române”, carte ce cuprinde cinci secole de literatură română, în aproape 1.500 pagini. Uimeşte exactitatea cu care dl. Ionescu a studiat masiva carte a lui Nicolae Manolescu, modul cum prezintă curentele literare, epocile literare, scriitorii, precum şi opere ale acestora.
Capitolul al III-lea se ocupă de memorialistică. Sunt prezentate şi comentate importante cărţi de memorialistică, precum: “Jurnalul fericirii” de Nicolae Steinhardt, “Jurnalul unui martor ocular” de Liviu Ioan Stoiciu; “Evadări în lumea liberă” de Adrian Marino; “Jurnalul din exilul parizian” – în două volume de Sanda Stolojan.
Capitolul al IV-lea se ocupă de antologii şi dicţionare. Remarcabilă este opera “Dicţionarul scriitorilor români” – coordonată de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu. Printre autorii dicţionarului se numără cunoscuţii istorici şi critici literari Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Gabriel Ţeposu ş.a.
O altă operă de mare valoare prezentată şi comentată de prof. Al.Th. Ionescu este “Dicţionarul cronologic al romanului românesc. De la origini până în 1989” – publicat în anul 2004 la Editura Academiei Române. Numită
de autorul articolului “o carte exemplară”, această operă cuprinde câteva mii de titluri, remarcându-se perioada interbelică printr-o adevărată explozie a
romanului în literatura română. Numai în anul 1933 s-au publicat şaptezeci de romane, printre care unele au fost şi sunt considerate capodopere ale speciei roman. Menţionăm câteva dintre acestea: “Europolis” de Jean Bart; “Cartea nunţii” de George Călinescu; “Maitreyi” de Mircea Eliade; “Adela” de Garabet Ibrăileanu, “Doctorul Taifun” de Gala Galaction; “Rusoaica” de Gib Mihăescu; “Patul lui Procust” de Camil Petrescu; “Oraş patriarhal” de Cezar Petrescu; “Velerini şi Veler Doamne” de V.I. Popa; “Creanga de aur” de M. Sadoveanu; “Maidanul cu dragoste” de G.M. Zamfirescu etc.
Capitolul al V-lea. Eseu. Sunt analizate, în acest capitol, mai multe volume de eseuri de diferite feluri ale unor cunoscuţi eseişti, precum: Şerban Foarţă, Dan Petrescu, Dan Pavel, Nicolae Manolescu ş.a.
Capitolul al VI-lea este intitulat “Addenda” şi cuprinde, aşa cum se subînţelege, câteva completări care dau cărţii o structură închegată. Se fac referiri la cartea “Ghilotina de scrum”, în care sunt adunate diferite dialoguri politice la cartea “Eu am intrat buzna în realismul socialist” – o carte de convorbiri cu Petru Dumitriu. E prezentată, de asemenea, cartea “O utopie tangibilă”, care cuprinde convorbiri cu Nicolae Breban – mare prozator contemporan, numit metaforic de autor “un orgolios bântuit de spaima singurătăţii”.
În finalul acestei succinte prezentări a unei cărţi de excepţie, ce pune în valoare o personalitate a criticii literare contemporane, doresc să subliniez strădania şi meticulozitatea domnilor Călin Vlasie – editor, Cristi Dinu – redactor, Adriana Boboc – tehnoredactor şi Alexandru Cistelecan – prefaţator. Subliniez, de asemenea, că structurarea cărţii şi selectarea articolelor au fost bine gândite. Prin grija conducerii cotidianului “Argeş Expres” şi a domnului acad. Gheorghe Păun, asemenea personalităţi, precum este domnul Al.Th. Ionescu, nu sunt lăsate să intre în “negura uitării”, aşa cum frumos spune prof. I.C. Hiru într-o carte memorabilă, ce a fost lansată de curând la C.I.C. din Curtea de Argeş.

Prof. Constantin VOICULESCU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: