Dracula Fest, în criză financiară

Primarul Gheorghe Stoican şi viceprimarul său, Paul Bârlă, nu mai sunt prea agreaţi de şeful cel mare al PSD Argeş. Şi asta pentru că au dovedit cam de multe ori că nu le place să stea în genunchi în faţa lui Constantin Nicolescu. Drept urmare, li s-a închis robinetul finanţărilor de la Consiliul Judeţean, ca să înţeleagă că sunt pedepsiţi pentru veleităţile de independenţă dovedite. Bârlă se luptă de ani de zile pentru a da viaţă proiectului staţiunii turistice de la Moliviş, în care a angrenat şi alte comune care au pământ în zonă. Acum câţiva ani, preşedintele Consiliului Judeţean spunea sus şi tare că materializarea acestui proiect ar putea da aripi unei viitoare industrii turistice şi proclama Valea Argeşului viitoarea Vale a Prahovei. Acum situaţia s-a schimbat: cu câteva luni în urmă, Constantin Nicolescu afirma că proiectul pentru care se luptă Paul Bârlă se va mişca abia prin 2013, când va veni USL la guvernare. Atunci, viceprimarul arefean şi-a ieşit din fire şi a spus într-un cerc de prieteni că numai PSD mai poate bloca acest plan, fără a-şi duce gândul până la capăt şi a zice că era un mod de a-şi tăia singur craca de sub picioare. Probabil credea că tăcând, îl va face pe marele şef s-o lase mai moale şi să revină la sentimente mai bune. Totuşi, când s-a convins că nu se va întâmpla aşa ceva, cum nu este omul care să se îmbete cu apă rece, a căutat soluţii de rezolvare. Şi a apelat la sprijinul prefectului Gheorghe Davidescu în ideea de a face un parteneriat cu Ministerul Turismului care să-i aducă sprijinul financiar de care-l lipseşte Consiliul Judeţean. Uşor de înţeles atunci când la mijloc este un proiect cotat la 20 milioane euro, din care jumătate ar fi partea de investiţie care cade în sarcina celor trei primării asociate. A fost, practic, un act disperat…

“Trădare, luminăţia ta!”

Aşa au ţipat pe întrecute eunucii de la Înalta Poartă a Fericirii Pesediste de la Piteşti, arătând cu degetele făcute gheară spre ghiaurii arefeni, urmaşii Hareşoaiei, ai cărei fii îl făceau scăpat pe Vlad Ţepeş în 1462, potcovindu-i invers caii suitei şi trecându-l peste munţi, în Transilvania. Şi padişahul a făcut semn muţilor de la visterie să pună şapte lacăte pe bani, ca să nu mai ajungă la Dracula Fest. Iar dacă la prima ediţie de acum 3 ani apărea ca prin farmec un drum tăiat în coastele dealurilor pentru a se ajunge cu maşinile până pe Măgureaua Arefului, acum nici vorbă: bani ioc de la Consiliul Judeţean!
Numai că roşimea sa n-a luat în calcul cerbicia arefeană, care nu se dă bătută în faţa greutăţilor. Edilii au reuşit să asfalteze prin forţe proprii cam 1,5 km din cea mai aglome-rată zonă a Arefului, dovedind că aşa ceva se putea face mai demult, dacă n-ar fi avut cineva ambiţii faraonice. Şi n-au renunţat nici la Dracula Fest, reuşind să atragă sponsori şi sprijin pentru a-i da o desfăşurare normală şi a menţine tradiţia pe care au instituit-o.

“Vlad Ţepeş ne-a dat demnitatea de oameni liberi!”

Aşa spun cu mândrie toţi arefenii care-şi respectă strămoşii şi îşi leagănă copiii cu vechile poveşti despre dreptul voievod. Prof. Cezar Bădescu ştie mai bine decât mulţi aşa-zişi istorici care au auzit şi ei câte ceva sau au citit prin cine ştie ce fiţuici despre enigmaticul şi cruntul fiu mijlociu al lui Vlad Dracul, ponegrit de duşmanii lui saşi din burgul Braşovului, care l-au prezentat lumii drept un vampir şi un ticălos. Adevărul este că Drăculea i-a miluit pentru slujbe credincioase pe cei 7 fii ai Hareşoaiei cu cu mari suprafeţe de pământ, cu munţi şi suhaturi să fie moşneni, oameni liberi şi să trăiască în obşte. Şi au fost puternici atâta timp cât au fost uniţi, lecţie pe care au învăţat-o în timp, şi nu fără suferinţe.
Dracula Fest, ediţia a treia, a început în 19 august printr-un simpozion istoric dedicat lui Vlad Ţepeş, la Căpăţâneni, în umbra cetăţii de la intrarea în defileul Argeşului, unde se spune că ar fi fost castrul lui Basarab I, cel care a retezat nasul trufiei regelui Carol Robert de Anjou, refăcut tocmai de cel comemorat. La eveniment n-a mai participat un Radu Florescu, venit din SUA acum 3 ani şi nici alte nume mari în presă, dar n-au lipsit Mişu Ştefănescu, descendent al întemeietorului Operei Române, o autoritate în heraldica medievală sau generalul Florian Tucă ori specialiştii de la Muzeul Judeţean. Comunicările lor au fost de ţinută şi extrem de interesante.

Imnul lui Vlad Ţepeş
        Text şi muzică: Sică Niţescu

Mulţi te-au ponegrit, Dracula,
Domn al Ţării Româneşti;
Cât e de uşor acuma,
Doamne-Vodă să huleşti.
  Tu ai pedepsit minciuna,
   Pe hoţi şi pe trădători,
   Lenea şi cu lăcomia
   Şi ai ţării vânzători.
Nu ai fost vampir tu, Doamne,
Sânge de om n-ai băut,
Pentru pace şi dreptate
Vodă Ţepeş te-ai bătut.
    Ai fost idol al dreptăţii,
    Ai iubit pe cei sărmani
    Şi doar vărfurile ţepei
    Dărui-t-ai la duşmani!
Iartă-i, Doamne, pe străini,
Că de sute ani în şir
Dintr-un idol al dreptăţii
Te-au transformat în vampir.
    Sus pe Argeş cetăţuia
    Te aşteaptă ca să vii,
     Te aşteaptă toată glia
     Să-i aperi pe-ai noştri fii.
Vino Ţepeş la cetate
Să fii tu legiuitor,
Să aduci dreptatea-n ţară
Azi te cheamă un popor.
Să notăm că autorul, Sică Niţescu, este unul dintre membrii grupului folcloric “Rapsozii Argeşului”, este născut, crescut şi trăieşte la Arefu.

Spectacol medieval

După simpozionul istoric, la baza Cetăţii lui Vlad Ţepeş s-a dezvăluit o placă prin care se marcau cei 465 ani de atestare documentară a localităţii. Seara a fost mare spectacol medieval susţinut de artişti profesionişti, iar turiştii care au urcat spre cuibul de vulturi au fost întâmpinaţi de cruntul voievod, de ţepe, eşafoade şi au avut parte de senzaţiile tari pe care le-au visat, dar şi de oboseală din plin, căci numărul treptelor a depăşit 1.400.
În ziua de sâmbătă s-a desfăşurat un concurs de ciclism în creierul munţilor, iar în ultima zi, Casa de Cultură de la Căpăţâneni a găzduit un extraordinar spectacol muzical folcloric.
La final, viceprimarul Pavel Bârlă şi-a anunţat intenţia ca de anul viitor, pe baza unui nou proiect, să transforme Dracula Fest într-un festival naţional. Ceea ce înseamnă că poate obţine sprijin de la Ministerul Turismului şi nu numai. Supoziţia are contururi de certitudine numai luând în calcul faptul că reprezentanţi ai puterii judeţene au fost aproape de această ediţie, precum şeful Culturii, Sorin Mazilescu. Fără să ne mai ascundem după degete, trebuie să remarcăm că PDL ştie să se asocieze unor proiecte serioase şi să le transforme în reuşite pentru oameni!

Roxana MOLDOVAN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: