Martirii luptei antibolşevice, condamnaţi la uitare!

Cam aceasta ar fi concluzia comemorării organizate de către prof. Ion Băşoiu la monumentul de la Domneşti, în 17 iulie. Ziua caniculară de duminică i-a ţinut pe cetăţeni la umbra teraselor, unde se răcoreau cu bere şi se îndestulau cu mititei, astfel că le-a păsat prea puţin de slujba de pomenire a memoriei celor 17 martiri executaţi în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 la Jilava, pentru că s-au opus bolşevizării ţării. Organizatorul avea lacrimi în ochi şi nici n-a mai putut să vorbească la finalul slujbei la care au asistat numai câţiva urmaşi ai celor pieriţi în lupta anticomunistă, împreună cu primarul domnişan Nicolae Smădu şi cu doi dintre liderii conservatori de la Curtea de Argeş, Ionel Baltac şi Ion Uţă (originar din Stroeşti).
În marmura monumentului ridicat după planurile arh. Florin Scărlătescu şi cu sprijinul omului de afaceri Constantin Metehoiu şi a altor asemenea lui, sunt săpate zeci şi zeci de nume de martiri originari de pe văile râurilor din zonă sau veniţi să lupte aici cu hidra roşie. Arnăuţoiu Petre şi Toma, preotul Ion Drăgoi, muncitorii forestieri Benone Mileu şi Ion Săndoiu, învăşătorul Alexandru Moldoveanu (toţi din Nucşoara), ţăranul Nicolae Băşoiu (Stăneşti), preoţii Nicolae Andreescu şi Ion Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Ticu Sorescu (toţi din Poenărei, satul ultimului bastion al luptei împotriva ciumei roşii din zona noastră), învăţătorul Ion Micu (Corbi), industriaşul Nicolae Mitu (Pietroşani), ţăranul Gheorghe Tomeci (Galeş) sau ţăranul Constantin Popescu (Şipot-Gorj) sunt cei executaţi în iulie 1959. Acestor nume trebuie să li se mai aduge multe altele, începând cu familia Jubleanu şi terminând cu ultimul din cei 140 bărbaţi, 51 femei, 10 tineri din toate mediile sociale care au avut de suferit crunta represiune materializată inclusiv cu condamnări la temniţă grea de peste un mileniu, executate prin lagărele morţii, din care puţini s-au mai întors pentru a povesti după 1990 ceea ce au pătimit pentru credinţa şi convingerile lor. Iar noi, ruşine să ne fie, nici măcar nu ştim să le preţuim memoria!…

Alexandra SIMIONESCU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: