FĂRĂ JUMĂTĂŢI DE MĂSURĂ – Tupeu de politician

Politicienilor din România nu le este de ajuns că au pus ţara pe butuci. Nu le este suficient că influenţează până şi zborul muştei. Nu se mulţumesc cu traiul îmbelşugat şi liniştit pe care-l exersează zi de zi, sub privirile cetăţeanului necăjit. Nu. Au şi tupeul să ne ceară să-i credem necondiţionat.
Traian Băsescu şi pedeliştii săi slugarnici vor să ne regionalizeze. De ce şi cum? Care sunt argumentele? Nu au explicaţii. Dacă vrea Băsescu, este musai a se face. Să-l credem pe cuvânt. Cum de avem obrăznicia de a pune întrebări? Facă-se voia lui, că el este conducătorul, iar noi – executanţii.
Mircea Andrei se afişează ca alternativa perfectă la Constantin Nicolescu. Nimeni cu scaun la cap nu a înţeles de ce Andrei ar fi mai bun ca fostul “baron” al judeţului. Senatorul de Dâmboviţa s-a înconjurat de mercenari, de oportunişti şi de neciopliţi şi dezvoltă un cinism supărător. În ciuda acestor realităţi, vrea să-l considerăm omul providenţial pentru Argeş.
Constantin Nicolescu reclamă că ar fi victima unei comenzi politice. Acuzat de fapte foarte grave, mai ales de fraudarea de fonduri europene (aproape 900.000 de euro), Nicolescu pozează în fecioara cu mustaţă. Îşi doreşte ca lumea să creadă că cineva anume îi poartă sâmbetele din răutate şi din interes. Problema lui este că acuzaţiile formulate la adresa sa de procurorii anticorupţie sunt al naibii de concrete, cu nume, cu date, cu sume. Am mai spus-o undeva şi o repet: Nicolescu are de dat răspunsuri în justiţie!
Victor Ponta se dă de ceasul morţii încercând să lămurească electoratul că actuala opoziţie merită votată cu zâmbetul pe buze. “Uitând”, desigur, că primul eşalon al PSD e populat cu figuri de tristă amintire, ca de pildă Adrian Năstase, sau că preşedintele de onoare al partidului este tovarăşul Ion Iliescu, cel de numele căruia se leagă mineriada din 1990.
Crin Antonescu vrea imperativ să credem că nimic nu este imoral pentru a-l pune cu botul pe labe pe Traian Băsescu. Nici măcar o alianţă cu PSD-ul, pe care altădată îl combătea vehement, pe motive de corupţie şi de aroganţă, sau cu Dan Voiculescu, dovedit în justiţie ca fiind fost colaborator al mizerabilei Securităţi comuniste. Dacă îi adresezi întrebări în acest sens, se supără, se irită şi te ceartă cum că ai fi omul lui Băsescu.
Ion Popa se îmbrăţişează azi cu pesediştii, cei cărora, nu cu mulţi ani în urmă, le reproşa, printre altele, stilul autoritarist de conducere. Acum se pupă pe obraji cu Nicolescu şi turuie verzi şi uscate împotriva pedeliştilor, adică a foştilor parteneri ai PNL. Ca şi Crin Antonescu, dă impresia că ne crede uşor oligofreni din moment ce ne vorbeşte despre corectitudine şi alternativă în politică stând braţ la braţ cu neocomuniştii din PSD.
Politicienii din România fac şi desfac alianţe. Pupă acolo unde au scuipat şi scuipă acolo unde au pupat. Mai scârbos decât asta este că, în ciuda repetatelor dovezi de ipocrizie şi de imoralitate, insistă a ne cere să credem că ar fi animaţi de cele mai bune intenţii.

Mihai Paul CODUNAS
mihaipaulcodunas@yahoo.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: