“Rapsodia păstorească” de la Corbi – Ştefan Lăzăroiu susţine fermierii nord-argeşeni

Tradiţionala sărbătoare a vrednicei comunităţi de pe valea Râului Doamnei a ajuns la ediţia cu numărul 41. Născută în timpul dictaturii comuniste, s-a vrut şi a reuşit să rămână ziua în care este cinstită una dintre cele mai vechi ocupaţii ale ţăranului român. Cel care s-a născut şi a crescut pe sub poale de codru şi de munte, a învăţat din fragedă pruncie că nimic nu-i vine de pomană şi că viaţa poate fi îngăduitoare sau chiar darnică numai dacă ştie să se bată pentru drepturile lui şi ale celor ce-i stau alături. A ştiut să fie deopotrivă stăpân şi slugă la pământ, la oi şi vite, la cai şi măgari, la ape şi la creste de munte, apărându-le cu câinii, cu bâtele, cu sabia, suliţa, cu coasa şi cu furca de jivinele flămânde cu două sau cu patru picioare, venite de aiurea ca să-i tulbure apele vieţii. De-aceea omul de la munte vorbeşte mai puţin, face mai mult şi nu-şi risipeşte timpul plângându-le de milă nevolnicilor. Strămoşii oamenilor din Corbi şi-au durat biserică în stâncă şi au rezistat ca să le transmită celor de azi, odată cu moştenirea a tot ceea ce au agonisit, şi poruncă straşnică să păstreze averea neamului nezmintită şi s-o dea la rândul lor urmaşilor. Iar la “Rapsodia păstorească” din acest an s-a dovedit că nici ei şi nici vecinii sau oaspeţii nu dau cinstea pe ruşine.

Întâlnirea fermierilor la Căminul Cultural

Prima acţiune din program a fost această întrunire a oamenilor care sfinţesc glia cu sudoarea muncii. Sala mare a instituţiei s-a umplut, căci era ora 9, una la care agricultorul sau păstorul, în mod obişnuit, face pauza pentru prânzul cel mic. La masa prezidiului şi-au găsit loc nu numai Virgil Baciu, preşedintele Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”, dar şi Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”(unul dintre organizatorii manifestării), precum şi oaspeţi de onoare ca Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Oierilor de Munte din Braşov, deputatul PSD Mircea Drăghici sau contacandidatul său declarat la acest post, Ştefan Lăzăroiu, liderul PDL Curtea de Argeş. Un personaj foarte important a fost Marius Stroescu, directorul APIA Argeş. Cuvântul de deschidere a fost rostit de primarul Mihai Ungurenuş, urmat de medicul veterinar Ion Săvescu, de Eugen Gonţea, Virgil Baciu şi alţii. Dezbaterile au fost punctuale, axate pe accesarea de fonduri pe Măsura 141 sau pe Măsura 121, s-au formulat întrebări şi s-au oferit răspunsuri pertinente de la Marius Stroescu, Lulu Cujbescu, consultant CODAN pentru fonduri europene sau de la doctorul veterinar Vasile Pampureac. Cu acest prilej, participanţii au fost informaţi şi de obligaţiile ce le revin celor care accesează fonduri, în sensul că trebuie să-şi dezvolte afacerea pentru care primesc bani, astfel încât s-o scoată din zona minimei subzistenţe, transformând-o într-una profitabilă. În caz contrar riscă nu numai sistarea finanţării, ci chiar să fie puşi în postura de a returna banii primiţi, pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate.

Primarul Ungurenuş îşi arată muşchii

Virgil Baciu n-a reuşit să înmâneze diplomele de merit acordate de asociaţia pe care o conduce în cadrul festiv din sala Căminului Cultural. Şi asta pentru că s-a opus gazda, stăpânul comunei, primarul Mihai Ungurenuş, pe motiv că se depăşea timpul şi că ploaia ameninţa împrejurimile. Văzând că nu avea cu cine se înţelege, preşedintele Baciu i-a invitat pe cei nominalizaţi şi pe toţi fermierii care doreau, să treacă strada la sediul Asociaţiei Agricole “Argeşul de Nord”. Zis şi făcut şi acolo au continuat discuţiile pe teme de mare interes pentru truditorii pământului, fără teamă că se scurge nisipul din clepsidra timpului şi n-are cine s-o întoarcă. Totodată s-au distribuit 25 diplome de merit atât pentru cei care au accesat fonduri de finanţare, cât şi pentru cei care i-au ajutat la întocmirea documentaţiilor necesare, precum Lulu Cujbescu sau ing. Daniela Pampureac (care din motive obiective n-a putut fi prezentă, dar distincţia a fost primită de soţ).
Virgil Baciu a mai dat din partea asociaţiei pe care o conduce 35 premii – accesorii şi aparate pentru agricultură, primite cu mare bucurie şi recunoştinţă de cei recompensaţi. În ciuda spaţiului destul de restrâns, cei prezenţi s-au simţit în largul lor, simţind că erau primiţi cu dragostea şi respectul cuvenit lor şi muncii lor. Indelicateţea primarului care ţinuse cu tot dinadinsul să demonstreze că e cel mai tare în stâna lui, n-a fost taxată – aşa cum ar fi de aşteptat – pentru că, spunea un localnic mângâindu-şi sugestiv obrazul, “De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere…”.

Paradă populară în centrul comunei

În timp ce pe cer se adunau nori tot mai întunecaţi, toţi cei prezenţi aşteptau cu sufletul la gură parada portului şi obiceiurilor populare. În mijlocul oamenilor îşi găsiseră loc atât vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, şeful delegaţiei pesediste, cât şi puternica echipă pedelistă condusă de Ştefan Lăzăroiu, din care nu lipseau Vasile Sabie, Gheorghe Alecsei, Sever Pahonţu, Ruxandra Barbu (la care s-a alăturat ceva mai târziu şi prefectul Gheorghe Davidescu), dar şi Cornel Lazăr, de la PC.
Parada populară care a urmat a fost cu totul deosebită, incluzând atât grupuri de fete frumoase cum numai pe meleaguri mioritice poţi întâlni, dar şi formaţii de fluieraşi, copii şi maturi, de nu mai ştiai de ce să te minunezi mai întâi, dar cu siguranţă toţi cei prezenţi s-au simţit mândri că aparţin acestor locuri pe care poveştile mai vechi sau mai noi ţin cât veşnicia. Apariţia călăreţilor falnici ca nişte centauri a fost întâmpinată cu aplauze binemeritate. Fondul muzical popular a dominat împrejurimile, făcând să răsune văile şi purtând ecoul spre vârfurile dealurilor dimprejur, în timp ce lumea lua calea spre platoul din locul cunoscut sub numele “La Chilii”.

Expoziţie de animale

Punctul de mare atracţie de la locul unde s-a desfăşurat partea a doua a sărbătorii a fost expoziţia de animale organizată de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine “Corbii de piatră”, în care sunt adunate mare parte din cele 38.500 oi deţinute de oamenii locului, reprezentând cam un sfert din efectivele înregistrate în judeţul Argeş. Păstorii de pe valea Râului Doamnei, de la Nucşoara până la Pietroşani, n-au renunţat la necuvântătoarele cu care părinţii şi strămoşii lor s-au “hrănit” şi, în ciuda vremurilor mai puţin bune pentru această ocupaţie, au găsit soluţii de unire a turmelor şi de gospodărire a bunurilor astfel încât să nu le meargă rău celor care nu se dau în lături de la munca grea, ca oricare trudă cinstită. Şi vizitatorii expoziţiei au avut ce să vadă: oi de rasă, măgari de povară, cai şi câini de pază precum şi bovine mândre, care priveau cu calm şi cu o înţelepciune animală anume mulţimea admiratorilor. Fiecare participant cu exponate a fost premiat cu câte 100 lei, iar cei care au avut animalele cele mai frumoase, au primit de la dr. Ion Săvescu, în numele asociaţiei pe care o conduce, câte 300 lei.
Ştefan Lăzăroiu a suplimentat cele 18 premii distribuite la această categorie cu câte 100 lei. Atunci toţi cei prezenţi au înţeles
nu numai că generosul sponsor îi respectă cu adevărat, dar şi că susţine fermierii din zona de nord a Argeşului. Acest fapt a redeschis discuţia pe tema disputei dintre deputatul Mircea Drăghici şi Ştefan Lăzăroiu, consumată la întâlnirea fermierilor de la Căminul Cultural. Acolo, pesedistul criticase dur guvernul pentru că nu reuşise să acceseze decât 6% din fondurile europene puse la dispoziţia României în acest an. Replica pedelistului fusese promptă: îi reproşase deputatului din opoziţie că dezinformează lumea din interes politic, deoarece adevărul era că accesările ajunseseră la 52%. Ştefan Lăzăroiu a precizat că acele 6 procente reprezentau sumele deja încasate, iar restul până la 52 erau dosare acceptate, aflate în diverse faze de obţinere a finanţării. Astfel l-a pus la punct la modul cel mai elegant cu putinţă pe deputatul Drăghici, care a încercat să-i ducă de nas pe aceşti oameni drepţi, cărora nimic nu le este mai nesuferit decât să-i ia cineva de proşti! Vă lăsăm dvs. plăcerea de a da verdictul cine a câştigat şi cine a pierdut din această dispută.

Placheta şi ştafeta

Primarul Mihai Ungurenuş s-a simţit probabil cel mai important om de “La Chilii” în momentul în care s-a văzut din nou cu microfonul în mână, pe scenă. A trăit clipe de glorie când a premiat pentru statornicie în căsnicie 11 familii care convieţuiesc de peste 50 ani, exemple pentru cuplurile mai tinere. Fiecare a primit căte o icoană şi un plic în care erau 200 lei (jumătate de la Consiliul Local, restul de la Consiliul Judeţean). Iată familiile onorate astfel: Filofteia şi Ion Ariniş; Maria şi Ion Bădescu; Elena şi Ilie Ciurea; Valeria şi Gheorghe Crinu; Elisabeta şi Gheorghe Ionaşcu; Aurelia şi Ion Oancea; Elena şi Gheorghe Mogaru; Aurelia şi Ion Rotaru; Virginia şi Ion Sumedru; Maria şi Iosif Nica; Mariana şi Gheorghe Zaharia.
Memorabilă a fost, de asemenea, premierea celei mai vârstnice persoane din Corbi, centenara Maria Gh. Păunescu, o adevărată martoră peste timp a unor evenimente memorabile, începând cu anul de jale 1916, când pământenii au cunoscut luptele din primul război mondial, unii fiind siliţi să se retragă în băjenie din faţa prăpădului de fier şi foc, continuând cu rotunjirea hotarelor României Mari, doi ani mai târziu, cu ciuntirea acestora în anul tragic 1940, cu durerile din al doilea război mondial şi mai ales după, când mulţi consăteni s-au opus dictaturii bolşevice, plătind înfricoşat tribut de sânge prin cei pieriţi departe de casele lor, care acum îşi dorm somnul de veci prin morminte fără cruce, neştiute… Această femeie a ajuns să trăiască dintr-un ajutor social de numai 75 lei lunar, iar premiul de 1.000 lei acordat de comunitate poate fi ca mana cerească. Din păcate, bătrâna a fost împiedicată de starea precară a sănătăţii să ajungă să-şi ia premiul în mâinile sale muncite, căci drumul de la Poenărei era, poate, la fel de lung şi obositor ca şi cel al vieţii…
Primarul a mai înmânat şi altor consăteni plachete comemorative realizate de Cucu Ureche. Cea mai semnificativă premiere de acest gen a fost aceea a lui Virgil Baciu, căruia i-a spus pe un ton de subtilă ironie care, probabil se dorea ucigătoare, că-i înmânează cu inima deschisă… placheta. Mihai Ungurenuş s-a trezit văduvit de microfon. “Îmi predaţi placheta şi ştafeta!”- s-a auzit vocea sigură a fondatorului ziarului nostru. Replica inteligentă a stârnit hohote de râs muşcătoare la adresa primarului total neinspirat.

La Mulţi Ani, Corbi!

În ciuda ploii care începuse să cadă, petrecerea câmpenească a continuat fără probleme, căci atât gazdele, cât şi oaspeţii lor nu puteau să se sperie de binefacerea adusă pământului. Pe scenă s-au perindat ansambluri şi formaţiuni artistice locale sau din Domneşti, Arefu, Pietroşani, Vlădeşti ori din Jina străbunilor care trecuseră cu sute de ani în urmă Carpaţii să-şi dureze viaţă nouă alături de fraţii din sud sau de la Vaideeni – Vâlcea, Polovragi – Gorj şi din alte părţi ale cuprinsului românesc.
Cântecul, jocul şi voia bună au cuprins împrejurimile, alimentate şi de produsele tradiţionale preparate pe loc de vestiţii baci, ca la stână, adevărate trufandale care au satisfăcut pe deplin gusturile celor mai pretenţioşi gurmanzi. Gândiţi-vă că lângă fripturile de noaten şi pastrame
s-au lăfăit bulzurile cu brânză de burduf şi alte bunătăţi care au ajuns să convieţuiască la modul cel mai fericit cu putinţă cu ţuica de Poenărei, cea vestită peste şapte hotare, galbenă ca aurul mierii multiflore, care s-a împăcat de minune cu vinurile aspre sau dulci. Limbile s-au dezlegat spre seară, când şi-a făcut din nou apariţia sfântul soare ca să mai arunce o privire peste oamenii care petreceau după cuviinţă şi să-i mângâie cu ultimele raze din acea zi. Urarea cea mai des auzită a fost cea de “La Mulţi Ani!”, căreia ne alăturăm şi noi.

Eva ADAM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: