Punct final la un program destinat zonelor rurale

SCM ARGCOMS – fosta Cooperaţie Meşteşugărească din Curtea de Argeş a accesat un program cu finanţare europeană de aproape 10 mld. lei vechi pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale din zona de nord a Argeşului, precum şi pentru revitalizarea forţei de muncă din zonele rurale. Iniţiativa a beneficiat de resurse locale importante nevalorificate, cum ar fi lâna, lemnul, pieile de animale etc., iar pe de altă parte, era alarmant faptul că numărul persoanelor care mai practică aceste meşteşuguri tradiţionale se afla în continuare scădere. Nu în ultimul rând, a contat şi dorinţa autorităţilor locale implicate de a oferi locuitorilor o şansă de a obţine o diplomă de calificare profesională, primul pas în deschiderea unei mici afaceri pe cont propriu.

Finanţare prin Fondul Social European

Cu mai bine de 2 ani în urmă, preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita, a depus la Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect cu obiectivele mai sus menţionate. Intitulat “Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în zona Argeşului, prin implicarea populaţiei rurale în viaţa comunităţilor locale”, acesta a primit finanţare de la Fondul Social European în sumă de circa 200.000 euro, la care s-au adăugat contribuţia proprie a SCM ARGCOMS, precum şi o sumă de bani pentru dotări primită de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de fosta Cooperaţie Meşteşugărească din oraşul nostru, în program s-au implicat primăriile din comunele Corbi şi Tigveni, precum şi Asociaţia ADES, care a asigurat componenta de instruire profesională din cadrul proiectului. Acesta a demarat pe 1 noiembrie 2009 şi s-a încheiat în data de 31 martie 2011. Cu acest prilej, la Sala Multifuncţională a Muzeului Municipal s-a desfăşurat o amplă manifestare, care şi-a propus să marcheze finalizarea fazei de implementare a proiectului. La eveniment au participat conducerile celor patru unităţi implicate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, ai Consiliului Local Curtea de Argeş, ai Camerei de Comerţ Argeş, precum şi alţi invitaţi, inclusiv câteva zeci de absolvenţi ai cursurilor de calificare profesională din comunele Corbi şi Tigveni. A fost prezentată, de asemenea, o expoziţie cu produsele realizate de participanţii la acest proiect, cuprinzând obiecte de tricotaje din lână, împletituri de nuiele şi ceramică.

Revitalizarea forţei de muncă de la sate

“Prin acest proiect, am dorit să ajutăm la calificarea forţei de muncă din cele două comune în care trăiesc comunităţi foarte sărace. Nu mai puţin de 186 persoane (136 din Corbi şi 50 din Tigveni) au absolvit cursuri de calificare în meseriile de lucrători în domeniul tricotajelor, împletiturilor din nuiele şi ceramicii. Ne-am gândit să folosim, pe de o parte, experienţa de generaţii a oamenilor, dar şi să încercăm o valorificare a unor resurse materiale locale, cum ar fi: lâna, lemnul, pieile de animale etc. Am asigurat lectori bine pregătiţi, iar majoritatea participanţilor au fost persoane cu vârsta peste 45 ani. Am fost surprins să constat interesul oamenilor pentru aceste acţiuni, ceea ce ne determină să încercăm continuarea proiectului prin sprijinirea acestor absolvenţi să intre efectiv pe piaţa muncii. Ei trebuie să-şi înfiinţeze mici întreprinderi, PFA, pentru valorificarea produselor confecţionate de oameni în gospodăriile lor. Diplomele de absolvire sunt recunoscute de Ministerele Muncii şi Educaţiei, atât în România, cât şi în toată Europa”, a declarat preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita.

Un pas mic spre o realizare mare

“Noi avem la Tigveni o importantă comunitate de rudari, din păcate foarte săracă. Am avut două cursuri: unul de ceramică şi altul de împletituri din nuiele, meşteşuguri tradiţionale pentru aceşti oameni. Eu cred că s-a făcut un lucru bun, dar este doar un prim pas, care trebuie continuat. Oamenii trebuie ajutaţi să-şi vândă produsele, ca să se poată bucura de roadele muncii lor. Sper ca astfel traiul lor să se îmbunătăţească măcar un pic”, a declarat primarul comunei Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu.

Păstrarea specificului naţional

La rândul său, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş a spus: “Am căutat să dezvoltăm şi noi ceva în comuna noastră, o zonă foarte bogată în tradiţii şi obiceiuri. Suntem comuna cu cel mai mare număr de ovine din judeţ, peste 37.000 de oi. Din păcate, lâna nu mai are nicio valoare! Am putea da miei la export, brânzeturi, piei, dar nu sunt create pârghiile legislative şi administrative ca oamenii să-şi valorifice produsele. Nu mai vorbesc de lemn, precum şi de frumuseţea deosebită a locurilor noastre, care ar putea atrage o mulţime de turişti. În loc să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm tradiţiile, ţara noastră a deschis larg porţile importurilor de tot felul, aşa că ne-am trezit invadaţi de produse din China, Turcia şi alte ţări, de proastă calitate. Noi trebuie să rămânem români, nu să devenim chinezi sau turci!”

Specificul zonei, asigurat prin simboluri tradiţionale create de cursanţi

“A fost prima experienţă de acest gen. Am întâlniţi oameni obişnuiţi cu meşteşugul lor, care fac teracotă dintotdeauna, dar nu ştiau să folosească elementele din zonă. Nu trebuie să prelucrăm tone de pământ pentru a obţine obiecte de mari dimensiuni. Dimpotrivă, va trebui să ne axăm pe produsele mici, să creem simboluri specifice zonei, pe care să le oferim turiştilor”, a spus maestrul Cucu Ureche, unul dintre lectorii în domeniul artei ceramicii.
Şi alţi vorbitori, cum ar fi meşterul popular Gheorghe Mateescu şi Maria Enculescu, fostă zeci de ani lucrătoare în cooperativa meşteşugărească, au susţinut necesitatea păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale. Costumul popular, de o mare frumuseţe, specific zonei noastre, este tot mai rar purtat. Putem produce multe obiecte de artizanat de bună calitate, dar nici legislaţia nu-i ajută pe meşteşugari. Se munceşte doar manual, prin urmare productivitatea rămâne scăzută, iar TVA-ul şi cota de impozitare sunt la fel ca pentru orice agent economic. În lipsa unor măsuri stimulatoare, meserii precum cusutul, brodatul, olăritul, cojocăritul şi altele sunt în pericol să dispară. Tocmai de aceea, iniţiativa SCM ARGCOMS este una valoroasă, care necesită a fi sprijinită şi continuată! Şi va fi, deoarece se aşteaptă undă verde pentru lansarea altui program de acest gen, care va fi coordonat de către Primăria Municipală şi care va avea între componente şi un curs pentru obţinerea licenţei de management în afaceri. La ora actuală, nu este clar dacă primăriile care au beneficiat de primul proiect finanţat din fonduri europene mai pot participa şi la următorul. În caz că nu, ar fi o dezamăgire pentru cei care şi-au făcut planul că vor putea folosi asemenea programe drept argumete electorale la viitoarele alegeri locale.

Oana PORTOCALĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: