Arhivă pentru aprilie, 2011

Posted in NOU!!! ARGESUL DE NORD pdf on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

ARGESUL DE NORD pdf aprilie 2011

Veniţi să luăm lumină din iubirea de oameni!

Posted in editorial with tags on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

În aceste zile ne străduim să alungăm iarna şi din sufletele noastre. Şi să întâmpinăm cum se cuvine cea mai sfântă sărbătoare a creştinătăţii. Care simbolizează continuitatea vieţii pe pământ. Învierea Mântuitorului şi viaţa veşnică ne dă tuturor dreptul la o nouă speranţă. Dar este un drept pe care fiecare trebuie să ni-l câştigăm pe parcursul întregului an, poate chiar sacrificând omeneşti orgolii şi, de ce nu, răutăţi. Probabil că puţini dintre noi se gândesc la astfel de lucruri simple. Poate că se mint că nu au timp să fie preocupaţi de problemele altora, poate că se iubesc pe ei înşişi atât de mult încât nu le mai pasă de restul lumii decât în măsura în care le poate fi de folos. Mi-e greu să cred că există persoane care socotesc că-şi pot răscumpăra un asemenea păcat făcând pe bunii creştini în zilele de sărbătoare, la biserică sau atunci când eventualele pomeni pot stârni admiraţia celor din jur. Şi totuşi…
În aceste zile, cei care avem respect nu numai faţă de noi, dar şi faţă de ceilalţi, încercăm să ne primenim gândurile şi să ne uşurăm cugetele pentru greşelile făcute cu voie sau fără de voie între două sărbători. Şi ne gândim şi la cei pe care îi sperie ziua de mâine, iar de Paşte nu au cum să pună mare lucru pe masa copiilor. Şi se bucură de bucuria altora la zi de sărbătoare sau de faptul că Dumnezeu le-a mai îngăduit să mai ia o dată lumină, pentru a-şi recăpăta nădejdea în zile mai bune. Noi, cei care nu avem grijile lor, avem datoria să nu-i lăsăm singuri şi trişti, pradă gândurilor negre şi deznădejdii. În aceste zile, mai mult decât oricând, ar trebui să ne amintim ceea ce ne-au învăţat părinţii din cărţile sfinte ale creştinătăţii. “Dar din dar se face rai” – este un postulat pe care nu trebuie să-l uităm cei ale căror mese de sărbători se îndoaie sub numeroasele feluri de mâncăruri şi băuturi, riscând să ne facem rău consumându-le fără cumpătare. N-ar fi mai bine ca din ele să le facem parte şi celor care acum nu au?… Un ou roşu, o bucăţică de miel fript, un pahar de vin, o bucată de pască nu ne-ar sărăci, dar ar putea bucura nişte suflete. Nu mai spun că dacă ne-ar sta în putinţă, ar trebui să-i ajutăm pe cei mai puţin fericiţi să-şi poată recâştiga demnitatea prin muncă cinstită şi tot aşa, speranţa în zile mai bune.
Atunci când vom merge să luăm lumină din lumină, nu putem s-o facem decât după ce ne-am curăţat sufletele de patimi egoiste, pentru că altfel tot în beznă vom rămâne! Să ne încărcăm de energia pozitivă dată de iubirea faţă de semeni, de îngăduinţă, de milă şi încredere, iertând greşelile celorlalţi faţă de noi, pentru a ne fi şi nouă iertate. Atunci şi numai atunci putem da cu glas mare vestea cea bună lumii întregi: ”Hristos a înviat!”

Editorial de Virgil BACIU

Cinci candidaţi pentru postul de primar din Cetatea Basarabilor

Posted in politica on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

După finalizarea alegerilor din PDL, zona noastră este destul de bine reprezentată în conducerea judeţeană. Cu Gheorghe Alecsei secretar general adjunct, cu Victor Suhan vicepreşedinte, cu Virgil Baciu secretar executiv şi cu Ştefan Lăzăroiu membru al Biroului Permanent, se poate spune că vocea argeşenilor din nord se poate face destul de bine auzită nu numai de senatorul Mircea Andrei, ci chiar şi mai sus.
După ce a primit felicitările colegilor în 14 aprilie pentru împlinirea unei frumoase vărste, liderul din Curtea de Argeş a anunţat a doua zi într-o conferinţă de presă cvintetul potenţialilor candidaţi la postul de primar. Aceştia vor fi departajaţi prin sondaje succesive, iar la sfârşitul lunii august va fi desemnat cel care va fi susţinut de colegi pentru a-l scăpa pe pesedistul Nicolae Diaconu de povara postului ocupat în prezent. Acesta va avea şi misiunea de a obţine la viitoarele alegeri minim 11 consilieri locali din totalul de 19, ceea ce ar însemna automat şi asigurarea postului de viceprimar.
Cei nominalizaţi de colegi sunt: notarul Dumitru Duinea, directorul Colegiului Naţional “Vlaicu Vodă”, prof Adrian Gobej, directorul Hidroserv, Victor Suhan, consilierul local Costel Stan şi omul de afaceri Vasile Sabie. Rămâne de văzut care dintre aceşti bărbaţi se bucură de simpatia populaţiei, dar mai ales de încrederea că are capacitatea de a fi bun primar, astfel că l-ar vota fără ezitări anul viitor.

Eva ADAM

BU: Bute e atras de Udrea spre KO-uri politice

Posted in politica with tags , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

La scurt timp după ce şi-a apărat – pentru a câta oară? – centura mondială şi în faţa lui Magee, la Montreal, Lucian Bute a anunţat că viitorul meci se va juca foarte probabil în luna iulie, în România. Astfel, un vis mai vechi i se va împlini cu sprijinul ministrului Elena Udrea, căreia îi ceruse anterior suportul şi care a mărturisit că-i place enorm marele campion şi că n-a dormit toată noaptea pentru a vedea live  lupta în care l-a făcut KO pe Magee. La rându-i, Bute a dezvăluit faptul că Elena Udrea i-a propus ca atunci când va pune mănuşile în cui să intre în ringul luptelor politice şi să-şi trimită în continuare adversarii în lumea viselor, cu armele specifice noii cariere. Oare se prefigurează un tandem de succes portocaliu, BU?…

Eva ADAM

Primarul Panţeru semnalizează spre dreapta politicii

Posted in politica with tags , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Doru Panţeru a ajuns primar la Ciofrângeni pe lista fostului PUR, în anul 2000. După 2 ani de secetă în investiţii, pentru a-şi onora promisiunile pe baza cărora primise votul de încredere al consătenilor, a renunţat la războiul dus cu PSD-ul care stăpânea Argeşul şi s-a înscris în răndurile acestuia. Bun gospodar, pe baza finanţărilor primite a transformat comuna în şantier şi situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Drumurile, alimentarea cu apă, edificarea unor cămine culturale în fiecare sat, reabilitarea imobilelor şcolare, înfiinţarea unei echipe de fotbal extrem de ambiţioasă şi cu rezultate frumoase în ligile inferioare, construirea unui sediu modern al primăriei – se numără printre realizările sale notabile. Pentru sprijinul constant primit de la Constantin Nicolescu s-a răscumpărat ca un soldat credincios în toate bătăliile electorale în cursul cărora şi-a câştigat renumele de “primarul 100% voturi pentru PSD”. Nu era chiar aşa, dar avea o medie de 90%!
Şi în ultimii 3 ani a dus o luptă dură cu adversari precum “generalul” de la ISJ, Gabriel Bratu şi cu structurile de putere ale PDL. Evenimentele din ultimul timp par să-i fi zdruncinat serios convingerile de stânga.”Eu am intrat în politică pentru a face ceva pentru oameni, nu ca să mă îngraş stând cu mâinile în sân şi aşteptând să încasez leafa. M-a dezamăgit profund să descopăr că în toţi aceşti ani am fost folosit ca un instrument de nişte şmecheri”, se confesa primarul Panţeru unor prieteni zilele trecute. Semnificativ este şi faptul că în ultimul timp a fost văzut destul de des pe la ministerele din capitală cu proiecte care-şi aşteaptă finanţarea de la guvern. Judecând prin prisma gestului pe care l-a făcut în 2002 într-o situaţie de secetă investiţională similară, nu este deloc exclus ca zvonurile privitoare la divorţul său de PSD şi trecerea la PDL să se confirme în preajma viitoarelor alegeri locale…

Eva ADAM

La Curtea de Argeş, căruţa USL e pe butuci

Posted in actualitate with tags , , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Constituirea coaliţiei de opoziţie în urbea Basarabilor bate pasul pe loc. PNL are un protocol de colaborare cu PDL, pe baza căruia liderul Costinel Vasilescu a fost ales viceprimar şi care încă nu a fost denunţat. Şeful său de la Piteşti nu îndrăzneşte să facă vreo mişcare fără ordin de la omologul său de la PSD. Şi asta pentru că Iani Popa este destul de legat de Constantin Nicolescu din perioada în care era prefect. Gurile rele vorbesc şi de anumite obligaţii, însă cert este faptul că negocierile pentru lista de candidaţi de la Piteşti şi de la Consiliul Judeţean sunt migăloase. Kir Iani trebuie să le dea satisfacţie celor care l-au trădat pe Miuţescu şi l-au ajutat să ajungă mare şef, precum Postelnicescu sau Polexe. Aşa că pe poziţii eligibile pe lista de candidaţi pentru legislativul judeţean nu şi-a făcut loc vreun liberal din Curtea de Argeş. E o pedeapsă pentru Costinel Vasilescu, pentru că l-a indispus pe Nicolescu în 2008, când pesediştii au pierdut postul de viceprimar.
Pe de altă parte, Nicolae Diaconu, liderul local al “roşilor” se are cu vicele său ca şoarecele cu pisica. Deputatul Mircea Drăghici a încercat să netezească asperităţile dintre părţi, invitându-i la ziua sa de naştere pe împricinaţi. Întâlnirea a fost caracterizată de pesedişti drept una amicală, informală şi extrem de utilă în perspectiva viitoarelor negocieri. Liberalii au vorbit însă despre un chef, la care Iani Popa, deputatul Andrei Gerea şi ceilalţi s-au amuzat copios pe seama bancurilor spuse de Ninel Diaconu şi de cei care reuşeau să nu uite poantele finale… Conservatorii nu prea contează cât timp Nelu Uţă abia aşteaptă să-i predea conducerea organizaţiei sale fantomă omului de afaceri Ionel Baltac, venit de curând de la partidul lui Gigi Becali. Aşa că, la Curtea de Argeş, deşi are pretenţii de rachetă cosmică, USL rămâne deocamdată ca o căruţă fără roate, care în cel mai bun caz poate aspira la statutul de troică rusească – “Măi, dragă!”. Numai că bidiviii săi trag unul hăis, altul cea, iar al treilea aşteaptă să se îndure vreunul dintre colegii de ham politic să-l ia la spinare. Şi ăsta nu e un banc prost spus de Ninel, ci purul adevăr…

Eva ADAM

Centru cultural la Tigveni

Posted in actualitate with tags , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Anul trecut, de Sf. Dumitru, la Ziua comunei, primarul liberal Doru Dumitru Slătineanu prezenta noul Centru cultural, realizat cu fonduri proprii prin reabilitarea localului fostului sediu administrativ din perioada 1894-1952. Acesta urmează să găzduiască biblioteca, muzeul local şi arhiva. Cinstirea înaintaşilor e la loc de cinste în localitatea multiseculară de pe Valea Topologului, care în perioada interbelică era, poate, cea mai modernă din fostul regat, fiind prima iluminată electric pentru că avea o uzină proprie şi gater şi dispunând şi de o stradă centrală cu trotuare, ca la oraş. Totul se datora fiilor satului din familia Marinescu, dar mai ales lui Gabriel (Gavrilă), fost general şi prefect al Poliţiei capitalei, asasinat apoi de legionari la Jilava, în 1940. De câţiva ani, şcoala din localitate poartă numele acestuia. Pe acest model, Centrul cultural va primi numele boierului Teodor Brătianu, care şi-a donat prin testament întreaga avere statului român. Şi nu era de neglijat, incluzând conacul, acareturile, sediul fostei primării, 47 ha teren agricol şi 92 ha pădure. Centrul cultural va fi botezat la inaugurarea programată pentru luna viitoare.

Roxana MOLDOVAN

Un nou premiu la Olimpiada Internaţională de Chimie

Posted in actualitate with tags , , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Acesta este obiectivul lui Alexandru Sava, elev la Colegiul Naţional “Vlaicu Vodă”. Nepotul primarului de la Albeştii de Argeş s-a clasat pe podiumul trecutei ediţii de la Tokyo şi, normal, acum ţinteşte şi mai sus. El s-a calificat recent în lotul de patru care va reprezenta România la olimpiada care se va desfăşura în Turcia. Elevul prof. Gheorghe Costel şi un coleg de la Călăraşi vor face echipă cu doi reprezentanţi ai Moldovei, din Iaşi, respectiv din Botoşani. Mult succes olimpicilor noştri!

Roxana MOLDOVAN

Finanţare guvernamentală de 80 miliarde pentru Valea Iaşului

Posted in actualitate with tags , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

Nicolae Barbu, ultimul primar peremist din Argeş, a anunţat recent că două din proiectele sale au primit “undă verde” şi se află pe lista obiectivelor de  investiţii care vor fi finanţate de Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Primul are ca obiectiv asfaltarea a 7 km de drumuri din zona Cerbureni-Mustăţeşti-Valea Uleului (4,3 km) şi Ungureni – Borovineşti (2,7 km) şi are o valoare estimată la 70 miliarde lei vechi. Al doilea, de 10 miliarde, trebuie să rezolve alimentarea cu apă potabilă a satului Borovineşti, cu o aducţiune în lungime de 1,5 km (de la Cerbureni) şi o reţea de distribuţie, prin cădere, în lungime de 5,5 km.
De asemenea, primăria a concesionat păşunile alpine şi de pe izlazuri unor asociaţii ale crescătorilor de animale, pentru a se evita pierderea subvenţiilor pe suprafaţă. Recensământul animalelor din acest an a inventariat existenţa pe suprafaţa localităţii a 700 bovine şi circa 2.200 ovine. În acest context este explicabil faptul că primăria este preocupată să medieze între concesionarii păşunilor şi deţinătorii de animale în sensul păstrării costurilor de utilizare la nivelul acceptabil din ultimii ani. Pe de altă parte, angajaţii administraţiei publice lucrează la documentaţia necesară accesării de fonduri pentru prima împădurire. Sunt vizate 35 ha teren degradat situate inclusiv pe păşuni, pentru care s-au prevăzut clauze speciale în acest sens atunci când s-au semnat conztractele de concesionare – a spus primarul Barbu. “Noi nu ne uităm la culoarea politică a primarilor, ci la viabilitatea proiectelor pentru comunitatea locală respectivă. PDL nu face discriminări de acest gen, iar cele bune primesc finanţările solicitate”, a reiterat secretarul de stat Răzvan Murgeanu. Afirmaţia sa are acoperire şi la Valea Iaşului, unde din totalul de 11 consilieri locali, numai doi sunt “portocalii” – fostul viceprimar din trecutul mandat, Cristian Enescu şi Florin Mira.

Roxana MOLDOVAN

Emil Cioran, filozof, moralist şi eseist – 100 ani de la naştere

Posted in cultura with tags , on aprilie 24, 2011 by argesuldenord

S-a născut la 8 aprilie 1911, la Răşinari, lângă Sibiu, unde tatăl său era preot ortodox. Tot la Răşinari s-a născut, la 1 aprilie 1881, poetul şi dramaturgul Octavian Goga, tot fiu de preot ortodox. La maturitate, filozoful Emil Cioran spunea: “Aş da toate peisajele lumii pentru cel al copilăriei mele”. Perioada copilăriei în această străveche aşezare transilvăneană era numită de filozof “epoca paradiziacă a existenţei. Cel de-al doilea fiu al familiei Emilian şi Elvira, Emil Cioran şi-a petrecut copilăria într-o deplină libertate şi într-un deplin “paradis terestru”. Primii zece ani de viaţă i-a petrecut mai mult pe afară, în munţi, de dimineaţa până seara, ca un animal sălbatic, fapt ce i-a deschis gustul deplinei libertăţi, sub semnul căreia va sta întreaga sa viaţă – după cum însuşi mărturiseşte. În anul 1921 părăseşte raiul natal şi se înscrie la Liceul “Gheorghe Lazăr” din Sibiu, unde se va muta şi familia după trei ani. Viaţa de liceu i-a dat prilejul de-a se întâlni cu mari scriitori şi filozofi ai lumii, iar cititul şi însemnările despre opera acestora au devenit pentru elevul Emil Cioran obişnuinţe cotidiene, chiar “o formă de existenţă”. După absolvirea liceului s-a înscris şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1928-1930), pe care le-a încheiat cu o teză despre filozofia lui Bergson, pentru care primeşte certificatul “Magna cum laudae”.
Între anii 1933-1935 studiază la Universitatea din Berlin, având o bursă acordată de Fundaţia Humboldt. La întoarcerea în ţară, a fost numit profesor de filozofie la Liceul “Andrei Şaguna” din Braşov. În anul 1934 i s-a publicat prima sa carte, “Pe culmile disperării”, carte care a fost premiată. În anul 1937 obţine o bursă acordată de Institutul Francez din Bucureşti. Bursa i s-a prelungit până în anul 1945, când s-a stabilit definitiv în Franţa. De acum încolo a scris numai în limba lui Voltaire. S-a stins din viaţă la Paris, la 20 iunie 1995 şi a fost înmormântat la Cimitirul Montparnasse.
Notă: Tot aici, la 16 martie 1957, a fost înmormântat un alt mare român, cel despre care scriitorul american James T. Farrell a spus: “În afară de Shakespeare şi Beethoven mai există un Dumnezeu: acesta e românul Constantin Brâncuşi. Crezul artistic al acestui geniu universal al românilor a fost că arta creatoare este singurul scut de apărare împotriva decăderii lumii”.
În România, Emil Cioran a colaborat la revistele: “Gândirea”, “Vremea”, “Floarea de foc”, “Calendarul” ş.a. şi a publicat în limba română următoarele cărţi de eseuri filozofice: “Pe culmile disperării”, “Cartea amăgirilor”, “Schimbarea la faţă a României”, “Lacrimi şi sfinţi” şi “Amurgul gândurilor”. Aceste cărţi cuprind toate marile teme ale operelor scrise mai târziu în limba franceză. Ca filozof şi moralist, Emil Cioran aparţine “noii generaţii spiritualiste”, ieşite din şcoala lui Nae Ionescu şi având drept persona-lităţi de frunte pe Mircea Eliade, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, P. Comarnescu.
Încă din prima sa carte – “Pe culmile disperării” se conturează motivele esenţiale ale eseisticii lui Cioran: dispe-rarea, melancolia, deznă-dejdea, tristeţea, singurătatea, boala, moartea. “Suntem singuri în viaţă şi suntem pe culmile disperării” – spunea filozoful Emil Cioran. Multe dintre eseurile sale sunt scrise într-o formă aforistică. Iată câteva exemple din volumul “Amurgul gândurilor”: “Poţi spune uşor că universul n-are niciun rost. Nimeni nu se va supăra. Dar afirmă acelaşi lucru despre un individ oarecare; el va protesta şi va lua chiar măsuri spre a te sancţiona”. Câtă dreptate are! Amintiţi-vă, stimaţi cititori, câte prietenii s-au destrămat, la noi, după anul 1990, pentru simplul motiv că unul sau altul a afirmat ceva pozitiv sau negativ despre politicianul X sau Y. Dacă aceloraşi oameni li s-ar fi spus că simfoniile lui Beethoven sunt mediocre, nu s-ar fi supărat.
Titlul cărţii “Amurgul gândurilor” sugerează amurgul lucidităţii, iraţionalul, absurdul, nonsensul universului şi al existenţei. Criticul Eugen Simion afirma că “Amurgul gândurilor” este “o carte de decadenţă şi despre decadenţa omului candidat etern la ratare”, iar autorul este un “îndrăgostit de valorile negative ale existenţei”. Vom mai ilustra aceste aprecieri cu câteva aforisme, care mi se par edificatoare pentru gândirea filozofului şi moralistului Emil Cioran: “Cum să nu suferi de a fi om, privind muritorii gâfâindu-şi destinul”; “Într-o lume de mărăcini, parcă sunt o salcie ce-şi plânge crengile spre cer”; “Când mintea s-a oprit, de ce mai bate oare inima?”; “De-ai fost o singură dată trist fără motiv, ai fost toată viaţa fără să o ştii”; “Prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”.
În anul 1936 a publicat volumul de eseuri “Schimbarea la faţă a României” în care Cioran pune în discuţie şi analizează procesul devenirii noastre naţionale dintr-o perspectivă filozofică.  Analiza este pătrunzătoare şi merge până la detalierea trăsăturilor esenţiale ale poporului român şi la explicarea fondului psihologic al neamului, văzut în dialectica devenirii sale. Aprecierile lui Emil Cioran sunt diferite de cele ale celorlalţi filozofi români din perioada interbelică. Iată câteva aforisme pe care orice cititor le poate interpreta: “Suntem un popor prea bun, prea cumsecade şi prea aşezat. Nu pot iubi decât o Românie în delir”; “România a vieţuit secole sub blestemul spiritului bizantin”; “Fără glorie, istoria nu este decât biologie” ş.a.
Comentând aprecierile unor istorici sau filozofi care spun că noi am apărat latinitatea, că am fost dig împotriva slavismului, că am fost apărători ai creştinătăţii şi păstrători ai tradiţiilor romane, Emil Cioran spunea răspicat: “Am apărat şi am păstrat. Se cheamă aceasta destin? Naţiunile mari au spintecat istoria în pornirea lor de a se afirma. România are nevoie de o exaltare până la fanatism. O Românie fanatică este o Românie schimbată la faţă. Fanatizarea României este transfigurarea României”.
În eseul “Spirala istorică a României”, Emil Cioran se declară, fără să mărturisească, adeptul unei atitudini anabasice, de înaintare în orizont, afirmând că “o ţară care în politica externă nu încurcă agresiv pe nimeni, nici nu poate fi băgată în seamă” şi continuă: “România actuală, continuând o tradiţie de o mie de ani, nu poate concepe viaţa decât defensiv. E-ngrozitor”! Lucian Blaga afirma că în faţa istoriei noi nu am avut o atitudine nici anabasică, nici catabasică; nu am dus războaie de cucerire, nu am atacat pe nimeni, ci doar ne-am apărat şi în acest caz am ştiut cum să-i alungăm pe invadatori. Filozoful Emil Cioran crede că din structura noastră sufletească ar trebui imediat îndepărtate mai multe trăsături, printre care:
Fatalismul – care nu poate fi folositor unei naţiuni; apoi scepticismul, care nu e deloc creator; resemnarea în faţa istoriei şi lipsa unui sens ascendent, o ieşire din linia orizontală, contemplaţia domoală, autodispreţul, complexele de inferioritate – toate ar trebui îndepărate din sufletul nostru. Întrebându-se dacă e posibilă o schimbare la faţă a României, Emil Cioran formulează mai multe condiţii, printre care: eliminarea inerţiei şi înlocuirea acesteia cu eroismul. Duioşia şi visarea ar trebui săltate în ardoare şi fanatism. După părerea filozofului Cioran, sufletul românesc ar trebui să parcurgă drumul lung de la infinitul negativ al dorului la infinitul pozitiv al eroismului. Pentru a putea deveni întâia forţă balcanică, se cere românilor să înlăture tot ce este balcanic în noi. Ţinta istorică pe care o urmăreşte Cioran este ca să ne ridicăm în faţa lumii, pentru a se şti că nu numai România este în lume, ci şi lumea este în România. Dacă nu vom pune “febră şi pasiune” în destinul nostru, vom rămâne “în umbrele trecutului nostru”.

Prof. Constantin VOICULESCU