Un apărător al limbii române – profesorul Voiculescu

“Limba noastră-i o comoară” – a fost deviza neobositului profesor de specialitate, Constantin Voiculescu, de-a lungul unei cariere continuate pe mai bine de jumătate de veac, chiar şi după pensionare. Deşi nu respinge utilizarea neologismelor, recomandă discernământ atât în utilizarea acestora, cât şi a arhaismelor care pot da savoare atunci când se apelează la ele acolo unde le este locul. Recent a publicat cartea “Cum vorbim, cum scriem”, în care face inventarul celor mai frecvente greşeli şi demonstrează forma corectă. Scrisă pe înţelesul tuturor, este o adevărată bijuterie şi se constituie într-un îndreptar minunat atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru publicişti, politicieni sau simpli vorbitori de limbă maternă. Cartea va fi lansată la întâlnirea Clubului Iubitorilor de Cultură din 9 februarie şi merită s-o aveţi, mai ales într-o vreme în care acest pilon de bază al dăinuirii neamului, alături de unitatea de teritoriu şi credinţă este supus la tot felul de agresiuni vecine cu prostituarea. Lecturaţi Legea învăţământului care-şi va face efectele din acest an graţie asumării (i)responsabilităţii guvernamentale, şi veţi înţelege mai bine totul.
Caracterizat drept “un cavaler al eleganţei literare şi al corectitudinii gramaticale” în prefaţa semnată de prof. Nelu Arefeanu, Constantin Voiculescu s-a născut în 25 februarie 1935 la Poienarii de Argeş, într-o familie de agricultori. După absolvirea Şcolii Pedagogice din Sibiu (1953), a funcţionat în următorii 2 ani ca învăţător în comuna natală. În 1959 obţine diploma de profesor de pedagogie şi limba română, absolvind cursurile facultăţii la Bucureşti. Revenit la catedră, a predat la Tigveni şi Valea Iaşului până în 1963, după care a fost 5 ani inspector şcolar. Între 1968-1974 a predat psihologia şi literatura română la “Vlaicu Vodă”, îndeplinind şi funcţia de director adjunct al liceului. Următorii 5 ani a funcţionat ca inspector general şcolar adjunct, la judeţ, după care a revenit la “Vlaicu”, unde a predat Româna până în 1997. A predat, de asemenea, la Seminarul Teologic “Neagoe Vodă”, din Curtea de Argeş şi la Şcoala postliceală de învăţători şi educatori, câştigându-şi respectul tuturor pentru seriozitatea cu care îşi făcea datoria de formare a unor specialişti şi caractere umane. Chiar şi după pensionare a rămas deosebit de activ, dovadă această carte care merită să fie studiată cu atenţie, pentru că reprezintă un îndrumar lingvistic şi, totodată, unul
Ana UDREA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: