Hidrocentralele – producţie record de energie în 2010

Potrivit topului firmelor din România întocmit pentru 2010 de către Ziarul Financiar, HIDROELECTRICA s-a clasat pe locul trei, după două multinaţionale, realizând o producţie totală de energie electrică de 19.560 Gwh. Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, parte componentă, a reuşit a doua producţie record din istorie după cea din 2005, oferind sistemului naţional 1.464 Gwh şi depăşind energia de proiect (124%). Directorul Constantin Metehoiu a explicat reuşita prin hidraulicitatea crescută, dovadă debitul mediu de 24,7 mc/sec, superior celui mediu de 19,74 mc/sec, înregistrat la Acumularea Vidraru. Buna coordonare a celor 700 angajaţi proprii şi colaborarea excelentă cu HIDROSERV care asigură mentenanţa celor 44 unităţi din subordine care valorifică potenţialul hidroenergetic al râurilor Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Ghimbăşel, Ialomiţa, Bârsa, Târgului şi Turcu sunt alţi vectori ai reuşitei.
Profesionalismul hidroenergeticienilor din nordul judeţului nostru este dovedit dincolo de orice dubiu, pentru că au atins performanţe deosebite la o putere instalată de 608,01 MW cu turbine tip elicoidale EOS sau Pelton sau Francis Kaplan, moderne în 1965, când au început să producă energie. Acesta a fost recunoscut şi de specialiştii nemţi încă din 1999, când s-a sărbătorit centenarul Hidrocentralei Sinaia 0, aflată încă în funcţiune cu echipamentele originale. Aceştia au oferit o centrală ultraperformantă în locul celei de muzeu, dar au fost refuzaţi cu eleganţă. Unitatea a fost pusă în funcţiune cu trei grupuri de cîte 250 KW şi supă ce în 1901 s-a montat şi cel de-al patrulea, era cea mai mare centrală electrică din România regelui Carol I, la începutul sec. XX, alimentând castelele Peleş, Pelişor şi zona. Turbinele folosite erau marca Francis orizontal de câte 3.600 CP şi fuseseră fabricate la Heidenheim, de firma VOITH, primele de acest tip montate în Europa. Generatoarele de câte 250 KW şi 300 Vca erau produse de AEG şi Siemens AG şi Sachsenwerk. Lucrările hidrotehnice şi clădirea centralei s-au realizat după proiectele inginerului Elie Radu (1853-1931), unul dintre colaboratorii lui Anghel Saligny, creatorul vestitului pod de la Cernavodă, unul dintre cele mai vestite din Europa sfârşitului de secol XIX. Pe lângă realizările de la Sinaia, în portofoliul său profesional figurază lucrări unicat de arhitectură, precum actualul sediu al Primăriei Capitalei şi vreo 6 gări, între care se evidenţiază cele din Galaţi şi Comăneşti. Ca o recunoaştere a întregii sale activităţi, în 1927, Elie Radu a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române. În prezent, urmaşii săi în domeniul tehnicii din Argeş şi nu numai dovedesc capacitatea de a menţine în stare de funcţionare moştenirea primită.
Vladimir ALBU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: