Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: