Arhivă pentru august, 2010

”Picior de Paris” în sărbătoare – a şaptea întâlnire anuală a fiilor satului Poenărei

Posted in eveniment rural with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Anno Domini 2010, august 21, sâmbătă… Zi de sfârşit de vară cu temperaturi caniculare, de parcă tropicele s-ar fi mutat pe valea Râului Doamnei. Dar după prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, şi căldura pare să-şi mai fi tocit colţii sub adierea blândă a vântului curgând parcă la vale dintre vârfurile munţilor. Urcând pe drumul asfaltat, clopotul Bisericii “Cuvioasa Paraschiva” ne cheamă la a şaptea întâlnire anuală a fiilor satului Poenărei. Torenţii din ultimele ploi au spălat nemilos uliţa cu pretenţie de drum, transformând-o într-o cale a Golgotei. Pietrele colţuroase pun la grea încercare maşinile, trimiţând memoria dincolo de 1938, când premierul de atunci, Armand Călinescu, ordonase să se facă pe aici unul dintre cele mai moderne drumuri ale ţării, spre ceea ce avea să se numească mai în glumă, mai în serios, ”Picior de Paris”.
Urcăm printre livezi de prun, măr şi păr minunându-ne de bogăţia roadelor care mai că rup crengile. Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Dumitru Cosmescu, ne spune că în urmă cu mai bine de două decenii, România ocupa locul secund în lume după Iugoslavia la producţia de prune, iar Argeşul, locul doi în ţară după Vâlcea. ”Azi puteam să ne îmbogăţim valorificând prunele!…”, constată dumnealui cu amărăciune. Într-un târziu, cu chiu, cu vai, ajungem la biserica unde astăzi bate inima comunităţii. Ne închinăm ca nişte buni creştini ce suntem şi ne aplecăm genunchii şi frunţile în faţa troiţei eroilor căzuţi în lupta împotriva totalitarismului comunist acum mai bine de jumătate de veac.

Lacrima lui Virgil

În porţile larg deschise ale lăcaşului de cult ortodox ridicat prin truda bunilor creştini localnici între 1937-1943 ne întâmpină cu braţele deschise ctitorul evenimentului, Virgil Baciu, care de şapte ani îi asigură continuitatea. Atunci a pornit la drum pentru a asigura dăinuirea localităţii natale alături de Gigi Vlad – Dumnezeu să-l odihnească în pace alături de cei drepţi! – şi de Sorinel Păunescu. În timp i s-au alăturat localnici şi mulţi prieteni ca prof. Gheorghe Nicuţ, prezent de la prima întâlnire organizată în colaborare cu primăria reprezentată de primarul Mihai Ungurenuş.
Şase preoţi oficiază slujba de pomenire a eroilor împuşcaţi la Jilava în 18 iunie 1959, pentru că s-au împotrivit fiarei bolşevice care răsturna rânduielile ştiute din moşi-strămoşi. Numele preoţilor Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu, învăţătorului Gheorghe Popescu şi baciului Nicolae Titu-Sorescu – propuse de către consilierul local Sorinel Păunescu să denumească uliţe ale satului Poenărei – li se adaugă multe altele spre veşnică pomenire. Virgil Baciu e podidit de lacrimi constatând că fiii satului sunt mai puţini ca altădată, fiind depăşiţi la număr de “străinaşi” şi lacrima îi sugrumă vocea într-o primă fază, când voia să facă deschiderea pentru lansarea revistei anuale a satului şi a două cărţi pe care le-a sponsorizat.
Mai apoi reuşeşte să anunţe că va preda ştafeta organizării reuniunii din 2011 prietenului şi finului său Nicolae Stoian şi că s-au anunţat localnici cu suflet mare interesaţi s-o ducă mai departe în timp, spre veşnică dăinuire. Din lacrima lui Virgil, iată, se întrupează, viitorul, care are temelii solide în bisericile pe care le-a ajutat să rămână în picioare, în tradiţia reuniunii anuale de la Poenărei, poate singurul sat din ţară care-şi sărbătoreşte ziua, lansându-şi revista anuală, în publicaţia lunară ARGEŞUL DE NORD, destinată zonei rurale, pe lângă care s-a înfiripat şi prinde puteri cu fiecare nouă zi o asociaţie agricolă cu acelaşi nume, în cultul eroilor şi în încrederea în capacitatea tinerei generaţii de a duce mai departe moştenirea părintească.
Şi nu-i puţin lucru pentru fosta comună musceleană care risca să decadă de la statutul de sat la cel de cătun cu câteva zeci de suflete. În prima zi de sâmbătă după sărbătorirea Sf. Maria, Poenăreii îşi dublează, dacă nu chiar îşi triplează numărul locuitorilor în ultimii şapte ani, şi asta graţie lui Virgil Baciu, care a adus cunoscuţi şi prieteni alături de consătenii printre care se regăsesc acum 20 proprietari ”străinaşi”, din care jumătate şi-au clădit case, împământenindu-se. Numai în ultimul an trei români au cumpărat aici pământuri şi doi şi-au construit case, ceea ce nu-i puţin în vreme de criză!…

Două cărţi pentru viitorime

”Nu avem nevoie de comunişti!” de Ion I. Ştefan şi ”Aşa s-a născut jurnalul”, de Titu Napoleon Berevorescu sunt cărţi de învăţătură pentru cei prezenţi şi viitori. Prima reînvie epoca legalizării dictaturii comuniste prin alegerile furate din noiembrie 1946 în fostele judeţe Argeş şi Muscel şi este bazată pe memoria documentelor scoase din arhive şi pe mărturiile supravieţuitorilor. Istoria adevărată trebuie cunoscută, spunea autorul, prof. Ştefan, care timp de mai bine de trei ani s-a documentat, lăsând baltă pentru moment subiectul care îl obseda – rezistenţa armată împotriva comuniştilor – carte pe care o pregăteşte pentru anul viitor. Fapte de viaţă incredibile de-a dreptul, într-o împletire care pe alocuri pare chiar absurdă între omenia unora şi ticăloşia altora, toţi semeni, vecini sau tipi pe care-i ştiam în cu totul altă lumină ori cu copiii cărora mulţi am fost prieteni, fără a cunoaşte trecutul întunecat sau a bănui chinul ispăşirilor pentru a căpăta dreptul la viitor.
Titu Napoleon Berevoescu, autorul multor scrieri, inclusiv a monografiei comunei careia îi poartă numele, ne prezintă un jurnal de călătorie prin ţară şi străinătate, înainte şi după 1990. Este o carte a descoperirilor unor locuri din împrejurimi sau mai depărtate, şi de ce nu, a propriului “eu”, care ne trimite de la Berevoeşti la Câmpulung Muscel, la Piteşti, Bucureşti, Amara şi Govora, la Moscova, Kiev, Leningrad în timpul fostului URSS, în Bulgaria sau Franţa, pentru a reveni acasă îmbogăţit cu cunoştinţe care te pot ajuta să te înţelegi mai bine pe tine însuţi şi, pe cale de consecinţă, lumea în permanentă transformare în care trăim. Ambele cărţi sunt scrise într-un stil alert, care-l ţine pe cititor cu sufletul la gură până la ultima filă şi-l îndeamnă la meditaţie fie şi pornind numai de la întrebarea banală “ce-ar fi dacă?…”.

Oameni pentru oameni

La sărbătoarea fiilor satului Poenărei au venit prieteni mai noi şi mai vechi, oameni care încep sa fie receptaţi drept “de-ai casei”. Cum maestrul Gheorghe Dinică s-a mutat în veşnicie, a venit soţia sa, doamna Doina şi s-a bucurat enorm văzându-i fotografia în revista satului, alături de marele om de cultură localnic Costel Samoilă – cel care nu s-a sfiit să-l certe în biserică pe primarul Ungurenuş pentru starea proastă a drumului spre “Picior de Paris”, dar şi să-l laude că a asfaltat calea spre Corbii de Piatră, neasemuită biserică scobită în stânca muntelui din satul Jgheaburi – dar şi alături de rapsozii Leana şi Nicu Oprea, pe care starea sănătăţii i-a oprit să fie prezenţi la această ultimă reuniune.
Cu un zâmbet enigmatic, doamna privea imaginea soţului de pe telefonul mobil şi poate că spiritele lor dialogau, schimbând impresii…
Actriţa Doina Ghiţescu, maestru de seremonii al serbării câmpeneşti din curtea şcolii din sat, cu inepuizabilul său patos a dezmorţit atmosfera, generând momente de bună dispoziţie de calitate şi a făcut intrări spectaculoase atât pentru formaţia de fluieraşi din Corbi, cât şi pentru îndrăgitele soliste de muzică populară Ştefania Rareş şi Valentina Ionescu, precum şi pentru tinerele, dar extrem de talentatele Giulia şi Adelina, care au adus ritmurile moderne pe iarba frământată mai întâi de hore.
Scurtele cuvântări rostite de oameni ca primarul Nicolae Smădu din Domneşti, viceprimarul Robert Badea, de la Berevoeşti, realizatoarea Elena Picu (WEST TV) sau jurnalistul Doru Bobi (ARGEŞ EXPRES), au fixat în timp şi spaţiu importanţa momentului trăit, ca şi semnificaţiile sale.
Sorinel Păunescu. soţia sa şi prietenii au oficiat la grătarele pe care s-au rumenit mititeii, fleicile şi pastramele, în tuciuri de dimensiuni pantagruelice s-au făcut mămăligi aurii pentru bulzurile cu brânză de burduf, a curs berea în valuri şi s-a degustat cu religiozitate acea licoare deosebită care este ţuica de Poenărei, lăsându-se să cadă pe buza friptă a pământului câteva picături de sufletul morţilor, potrivit vechilor datini… S-au înfrăţit la mese popii cu primarii şi cu poliţiştii, ţăranii cu cărturarii, artiştii cu toţi cei prezenţi, fiecare bucurându-se de clipa trăită şi promiţându-şi revederea peste un an. Târziu, în noapte s-a aprins focul de tabără în care s-au ars ca pe vremea dacilor cele rele, lasând loc celor bune să se adune. Virgil Baciu, soţia şi cele două fiice au reuşit performanţa de a fi prezenţi peste tot, de parcă ar fi fost personaje fermecate de basm, având pentru fiecare un zâmbet, un cuvânt potrivit sau o strângere de mână şi făcându-i să se simtă acasă. Şi cea mai bună dovadă a fost a familiei Nicolae Iuraşcu, inginerul venit de la Bucureşti pentru prima dată la acest eveniment. În fapt era o revenire prin locurile unde dumnealui îşi petrecuse tinereţea, în urmă cu aproape jumătate de veac…
Petrecerea a ţinut, ca de obicei, până în zorii zilei de duminică şi toţi participanţii, indiferent de ora la care s-au retras, n-au uitat să adreseze străbuna urare: La Mulţi Ani, Poenărei!
Eva ADAM

Dor de România?!? – un text care doare

Posted in editorial with tags on august 28, 2010 by argesuldenord

Virgil BACIU
În ultimul timp, am primit sumedenie de mesaje din ţară şi din străinătate. M-am bucurat că publicaţia noastră este citită pe blog şi în locuri în care nu mă aşteptam. Dintre mesajele primite, cel care m-a frapat, şi fără exagerare, m-a lovit în suflet, a fost unul primit de la un concetăţean stabilit în SUA. România văzută de dumnealui este una apocaliptică, dar nu mai puţin adevărată. Şi nu este viziunea unui Neica-nimeni. Alin Fumurescu predă filozofia politică la Indiana University-Bloomington. Este medic, ziarist, scriitor, filozof, explorator – într-un cuvânt, un made self-man – care a răzbătut în viaţă prin munca sa şi nu-şi permite să se îmbete cu apă rece. Fără alte comentarii, vă redau câteva flash-back-uri din realitatea contemporană românească, văzută de dumnealui, pe lângă care cei mai mulţi dintre noi trecem cu indiferenţă. Vom reveni asupra reflecţiilor sale, pentru că sunt convins că merită şi că dumneavoastră, cititorii noştri, oameni raţionali, veţi fi pe aceeaşi lungime de undă cu mine.

Te arde. Ştiu că te arde. Dar dacă vii în România, aşteaptă-te să găseşti aici o societate profund polarizată, profund schizoidă. Din ce în ce mai polarizată şi mai schizoidă de la an la an. Mă tem că ai să găseşti – ca şi mine – o majoritate ponosită, subjugată compromisului şi lipsită de drepturi, despuiată până şi de propriile potenţialităţi, peste care tronează vulgar şi arogant o minoritate, îndrăznesc să spun ucigaşă, cu “gipane” supradimensionate, gata să te spulbere cu zile pentru singura vină de a te fi aflat în faţa scumpilor lor bolizi, gata să te stâlcească în bătaie pentru simplul moft de a-i fi încurcat în grandomania lor fără limite. Sînt indivizi care şi-au pierdut orice reper nu doar creştin, ci şi uman. Iar lege nu există. Decât, poate, pentru proşti, în fond, asta e şi ideea. Sărmanii îi urăsc pe bogaţi, îi dispreţuiesc pentru comportamentul lor, dar în adâncul inimii îi invidiază, le admiră viaţa şi ar vrea să fie ca ei. Să poţi ajunge din terorizat terorist, iată visul ce merită visat! Oamenii au uitat să(-şi) vorbească şi latră. Se comunică aproape monosilabic: băi, măi, vino, du-te, hai, mă-ta; toate formulele de politeţe, de bunăvoinţă, cuvintele acelea galante, cu consistenţă, noimă şi duh, care te îmbogăţesc, care îţi descreţesc fruntea şi îţi fac ziua agreabilă – mulţumesc, bună ziua, ce mai faceţi, mă bucur pentru dumneavoastră – par să fi ieşit din uz. Trăiesc numai în dicţionare şi, din câte îmi dau seama, dicţionare nu prea mai foloseşte nimeni.
De gura adolescenţilor să te fereşti! Mulţi dintre ei nu mai respectă nimic şi pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rînd), pe ei înşişi. Ruşinea a murit, cuviinţa îşi dă ultima suflare! Prin cartiere, cofetăriile s-au transformat în cazinouri. Manelele au evadat din muzică şi s-au instalat în haine, în arhitectură, în maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor naţionale, în drujbe şi în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele bastioane ale solemnităţii şi ale decenţei. Piese de o frumuseţe elegant trasată cad în mîinile unor demolatori nu doar fără cultură, ci lipsiţi chiar şi de acea înnăscută delicateţe în faţa purităţii simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul şi frumosul, sluţesc peisajul şi handicapează sufletele privitorilor. Natura, creaţie a lui Dumnezeu, e incendiată, braconată, furată, retezată la pămînt, lăsată să se irosească sub scaieţi. Aşa tratează mai-marii darul. Ţara-i un SRL. Al lor.

FĂRĂ JUMĂTĂŢI DE MĂSURĂ – Sistemul public de sănătate, sub urmărire penală

Posted in editorial with tags on august 28, 2010 by argesuldenord

Parchetul a început urmărirea penală a asistentei de la Maternitatea Giuleşti acuzată că a lipsit nejustificat, minute fatale, din salonul devenit crematoriu pentru bebeluşii născuţi prematur. Femeia, cel mai probabil, a greşit şi merită să înfunde puşcăria pentru ucidere din culpă şi pentru vătămare gravă din culpă. Având în vedere că vorbim despre un caz mai dramatic ca oricare altul şi, pe cale de consecinţă, foarte mediatizat, sunt ceva şanse ca asistenta să plătească, în justiţie, pentru imprudenţă.
Cele întâmplate la maternitatea bucureşteană reprezintă, însă, numai vârful iceberg-ului. Sistemul public de sănătate este efectiv în metastază, nu doar subfinanţat, ci, mai ales, dezumanizat. Spitalele statului se află la discreţia unei caste, cea a medicilor şi a asistentelor, care nu are compasiune pentru bolnavi şi care şi-a construit bunăstarea pe şpăgile pacienţilor.
Este o stare de fapt generală. Mă revoltă, mă irită discursurile, ipocrite, ale unora şi ale altora, în special din sistem, care pretind, insistent,  până în pânzele albe şi în ciuda evidenţei, că derapajele sunt izolate. Nu, nu sunt izolate, sunt cât se poate de obişnuite, de banale, de cotidiene. În orice spital de stat aţi ajunge şi pentru orice suferinţă, veţi fi tratat cu spatele, ca să nu zic altfel, până când veţi împărţi şperţ în stânga şi în dreapta, doctorilor, asistentelor şi infirmierelor. O ştim cu toţii, este o realitate indubitabilă!
Dincolo de lipsurile materiale, atitudinea sfidătoare, de ţoapă, a personalului medical este cea care pune între paranteze sistemul public de sănătate. Rar mi-a fost dat să văd în spitalele româneşti doctori care să discute cu rudele pacienţilor omeneşte, calm, cu prietenie, cu înţelegere. Nu le pasă, dragii mei. N-au afecţiune nici pentru bolnavul căruia îi caută în măruntaie, nici pentru familia acestuia, îngrijorată şi cu lacrimi în ochi.
Dacă aţi trecut ca pacient printr-un spital de stat de pe la noi, de pildă la Judeţean sau la municipalele din Curtea de Argeş şi Câmpulung, sunt convins că aţi avut cel puţin un motiv să înjuraţi şi să blestemaţi sistemul public de sănătate. Nici nu vă întreb dacă aţi dat şpagă, ci cât. Şi nici nu vă întreb dacă vi s-a întâmplat ca vreun doctor sau ca vreo asistentă ori infirmieră să ridice tonul la dumneavoastră, ci doar dacă n-aţi simţit cumva că vi se urcă sângele la cap, abia abţinându-vă să nu-i pocniţi pe obraznici.
Tot sistemul public de sănătate ar trebui pus sub urmărire penală, metaforic vorbind, desigur. De la cazurile de malpraxis şi de deficit de profesionalism până la răutate şi indiferenţă, este un sistem de condamnat. Un sistem împotriva omului, iar nu în favoarea lui.
Mihai Paul CODUNAS
mihaipaulcodunas@yahoo.com

Lăcaşurile de cult ortodox – ţinta hoţilor: Biserica Olari a fost prădată!

Posted in fapt divers with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Sâmbătă, 21 august, uşa de la intrarea în biserica de pe strada Cuza Vodă din Curtea de Argeş a fost găsită forţată. Preotul paroh Vasile Marinescu i-a liniştit pe enoriaşi, spunând că nu s-au furat obiecte de cult sau bani din cutia milelor a bisericii. Totuşi, s-au luat toate bancnotele din cutia milelor Asociaţiei Umanitare ”Dumnezeu este iubire”, sumă care n-a putut fi estimată. S-a depus o plângere la Poliţie şi s-a deschis o anchetă pentru identificarea hoţilor blasfemiatori, stabilindu-se operativ un cerc de suspecţi. La închiderea ediţiei, cercetările erau în desfăşurare.
Preotul Vasile Marinescu a luat legătura cu o firmă de securitate pentru instalarea unui dispozitiv de supraveghere electronică a uneia dintre cele mai vechi şi valoroase biserici din Curtea de Argeş, înscrisă în patrimoniul cultural şi istoric al ţării. Spargerea de la Olari nu este singulară, căci cu câtva timp în urmă se mai înregistrase un fapt similar la Biserica “Sf. Andrei” din Capu Dealului. Făptaşii au fost descoperiţi de către poliţişti şi deferiţi justiţiei. Să sperăm că la fel se va întâmpla şi în acest caz.
Vladimir ALBU

PELERINUL – amendat cu 100 milioane lei!

Posted in fapt divers with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Garda Financiară Argeş a făcut un control la Casa PELERINUL, care ţine de Mănăstirea Argeşului, în data de 16 august. Acesta s-a soldat cu o amendă în valoare de 10.000 lei (100 milioane lei vechi), pentru că s-a constatat că deşi locaţia desfăşura activitate de comerţ, nu folosea case de marcat şi nu elibera clienţilor bonuri fiscale. Totodată, comisarii de la Garda Financiară au confiscat şi suma de 1.260 lei, găsiţi în casă. Comisarul şef Valeriu Mincă a declarat că sancţiunea a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor fiscale, care impun evidenţierea veniturilor realizate, dar a evitat să se pronunţe dacă s-a constatat o evaziune fiscală, preferând să vorbească despre o simplă contravenţie.
În opoziţie cu domnia sa s-a pronunţat arhidiaconul Caliopie Ichim (foto), care a anunţat că se va face uz de dreptul la contestaţie în justiţie, lăsând să se înţeleagă faptul că reprezentanţii Gărzii Financiare au încălcat anumite prevederi legale care oferă un statut special arhondaricului de la Curtea de Argeş, ce oferă spaţii de cazare şi masă pelerinilor, în conformitate cu legile Bisericii Ortodoxe Române şi ale statului privind turismul ecumenic. ”Legile noastre sunt cele ale Codului fiscal!”, a replicat sec comisarul şef Mincă. Rezolvarea cazului este acum aşteptată în instanţă. Vom reveni cu amănunte atunci când situaţia o va impune.
Vladimir ALBU

Schimbarea la faţă a adus prăpăd în nordul Argeșului

Posted in rural with tags , , , , , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

În noaptea de 6 spre 7 august, fulgere teribile au brăzdat catapeteasma întunecată a cerului, urmate de tunete care au zguduit fără milă pământul. Vântul stârnit ca din senin a luat proporţii de vijelie, rupând crengile copacilor şi chiar scoţându-i din rădăcini. Pe ici, pe colo au început să zboare bucăţi smulse din acoperişuri şi tot felul de resturi depozitate aiurea. Zăgazurile cerului parcă s-au rupt şi puhoaie de apă s-au prăvălit peste pământ şi peste gospodăriile oamenilor. Reţelele de electricitate prost întreţinute de CEZ Distribuţie au cedat şi un întuneric de început sau de sfârşit de lume apocaliptic s-a înstăpânit pentru mult timp peste satele cuibărite pe cele patru văi de râuri – Topologul, Argeşul, Vâlsanul şi Râul Doamnei – sau agăţate de coastele dealurilor care dau temeinicie celor mai înalţi munţi ai ţării. A fost o noapte de groază, în care mulţi oameni au crezut că le-a bătut ceasul de pe urmă, cât timp nici făcliile de Paşte păstrate cu sfinţenie sub icoanele cu busuioc nu păreau să-i mai scape de ispăşirea păcatelor ştiute sau neştiute, anunţate de stihiile dezlănţuite. “Doamne, iartă-ne şi ajută-ne!”, s-au rugat chiar şi cei care în ultimul timp au cam uitat calea bisericii.

Furia devastatoare a apelor

Furtuna bezmetică şi ploaia în rafale a rupt crengi şi a dezrădăcinat copaci purtaţi de torente la vale. La Piscu Negru şi în alte locuri, pietrele s-au desprins din trupul muntelui şi s-au prăvălit în hău. După câteva ore de potop a început să alunece pământul acolo unde solul a fost mai slab şi puhoaiele au putut muşca spornic din malurile apelor. Aşa s-a întâmplat la Cicăneşti, unde puţin după miezul nopţii de vineri spre sâmbătă (6 spre 7 august), apele au reuşit să izoleze comuna de restul lumii pe drumul judeţean care face legătura cu Albeştiul. Intervenţia promptă a forţelor locale conduse de către primarul Ion Ionescu a făcut ca până în zori, legătura cu lumea să fie restabilită.
La Albeşti, pe DN 7C spre Barajul Vidraru, Valea Stupina, regularizată de zeci de ani, n-a mai reuşit să preia puhoaiele, un zid de sprijin a fost afectat, s-au format mici baraje naturale care au împins apa spre gospodăriile din împrejurimi şi în zona bisericii din centru parcă ar fi curs un râu uriaş. Distrugerile au fost şi mai mari în satul natal al primarului, la Brăteşti, unde au fost distruse mai multe poduri şi podeţe, izolând cătune şi gospodării, distrugând drumuri şi uliţe. La fel s-a întâmplat şi la Corbeni, pe Valea Oească, pe drumul spre satul Poienari, unde apele învolburate ale Limpezii şi Turburii au inundat mai multe gospodării ceva mai sus de Dispensarul veterinar, în zona podului de la Iosifaru. Reţeaua de aducţiune a apei potabile a fost ruptă pe câţiva zeci de metri, la Berindeşti, spunea a doua zi primarul Daniel Dincuţă.
Punţi pietonale şi podeţe au fost distruse şi la Borovineşti (Valea Iaşului), unde a fost afectat serios şi drumul. Dar cele mai mari distrugeri le-au provocat apele la Brăduleţ, unde Vâlsanul a ieşit din albie, inundând gospodării, case, culturi agricole, distrugând un pod şi mai multe autoturisme luate de viituri. Nici Muşăteştiul, Nucşoara şi Corbii n-au fost ocoliţi de furtună şi de furia apelor, care i-a făcut pe localnici să se teamă de o repetare a dezastrului de luna trecută din Moldova.

Reţele electrice distruse

Proasta întreţinere din ultimii ani, supraîncărcarea reţelelor electrice, faptul că branşamentele s-au tras aiurea printre crengi de copaci care nu s-au mai curăţat şi multe alte nereguli, au dus la avarierea mai multor circuite. Bilanţul dezastrului făcut sâmbătă, 7 august, a fost totodată unul al incompetenţei cu care sunt administrate reţelele de distribuţie. Nu mai puţin de 17 linii electrice aeriene de medie tensiune au fost afectate, din care 3 total şi 14 parţial, cărora li s-au mai adăugat 135 posturi de transformare. De asemenea, au fost rupţi 8 stâlpi de susţinere a reţelei, înregistrându-se întreruperi în furnizarea energiei electrice în mai multe localităţi din nordul Argeşului, dintre care amintim Arefu, Albeştii de Argeş, Brădet, Cicăneşti, Corbi, Nucşoara, Valea Danului şi Valea Iaşului.
Vijeliile şi furtunile au revenit, provocând noi necazuri duminică, 8 august. Bilanţul făcut a doua zi la CEZ includea 11 linii aeriene de medie tensiune avariate, 120 posturi de transformare şi 18 stâlpi doborâţi. La momentul respectiv erau întreruperi de energie electrică la Albeşti, Ciofrângeni, Cicăneşti, Brăteşti, Bărăşti, Brăduleţ, Muşăteşti, Tigveni şi Valea Iaşului. Sătenii au fost scoşi din minţi de desele întreruperi de energie electrică, pentru că li s-a afectat aparatura electrocasnică, reţelele de internet sau televiziune prin cablu şi au suferit pierderi chiar şi în micile lor afaceri. În încercările lor disperate de a reclama un deranjament, au fost puşi în postura de a discuta cu roboţi telefonici atunci când au apelat la 0251/929. În consecinţă, şi-au îndreptat fulgerele mâniei spre primari, viceprimari şi ceilalţi aleşi locali, care au ajuns fără temei un soi de paratrăsnete pentru CEZ Distribuţie. Publicaţia noastră le pune la dispoziţie tuturor celor nemulţumiţi de prestaţia angajaţilor de la electricitate site-ul www.cez.ro, unde la secţiunea “Echipă” vor găsi adresele tuturor şefilor firmei la nivel naţional. Acolo îi sfătuim să-şi posteze mesajele şi să spună tot ce au pe suflete, ca să ştie şi dumnealor cât de mulţumiţi le sunt clienţii care le achită cu conştiinciozitate facturile lunare.

“Fără bani şi voinţă politică nu se poate face mare lucru!”

Constatarea îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi a fost făcută imediat după dezastrul înregistrat la începutul acestei luni. Edilii locali n-au aşteptat cu mâinile în sân sosirea Comisiei judeţene de evaluare a pagubelor. Primarii Vasile Sava (Albeştii de Argeş), Daniel Dincuţă (Corbeni), Mircea Păuna (Muşăteşti), Emil Simion (Brăduleţ), Nicolae Barbu (Valea Iaşului, cu viceprimarul Marian Olărescu şi consilierul local Constantin Ştefănescu) şi ceilalţi prim-edili şi-au suflecat mânecile şi au trecut la muncă pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi revenirea la o viaţă cât de cât mai aproape de normalitate. La Albeşti, de pildă, s-a primit ajutor în utilaje de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Brăduleţ, de la firma Dracones, graţie omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu, dar în cele mai multe locuri forţele proprii au fost baza.
În săptămâna care a urmat prăpădului, localităţile afectate de inundaţii au fost vizitate de amintita comisie, care a constatat pagube de miliarde de lei vechi. Câteva exemple: Albeştii de Argeş (28), Cicăneşti (25), Corbeni (8). Din păcate, cei mai mulţi cetăţeni n-au avut bunurile asigurate şi pagubele lor nu vor fi acoperite. Pe de altă parte, ultima furtună le-a reamintit tuturor cât de importante sunt şanţurile pluviale şi evitarea depozitării necontrolate a materialelor pe marginile cursurilor de apă. E timpul ca toate primăriile să-şi asigure sprijinul cetăţenilor şi să ia toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri să fie pe cât posibil limitate. Altfel e de rău pentru toţi şi e păcat de Dumnezeu!…
Vladimir ALBU

La Mulţi Ani, ARGEŞUL!

Posted in actualitate with tags , , , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Ansamblul Folcloric ARGEŞUL de la Casa de Cultură “George Topîrceanu” din Curtea de Argeş a sărbătorit în 23 august 40 ani de la prima ieşire pe scena internaţională. Evenimentul se petrecea la Erbach, în fosta RFG, la data de 1 martie 1970. În cele 4 decenii de existenţă, timp în care a făcut o frumoasă propagandă cântecului şi dansului popular românesc prin ţări precum Olanda, Grecia, Spania, Italia, Turcia, nu mai puţin de 430 artişti au contribuit la reuşite – spunea maestrul coregraf Constantin Anduţă. “Unii nu mai sunt printre noi, căci s-au mutat într-o lume mai bună, ca Puiu Dinu, Carol Pangrate, Ion Militaru, Maria Răducă – Dumnezeu să-i odihnească! – alţii sunt acum plecaţi să-şi câştige pâinea prin străinătate, ca Sandu Dragomir, zis şi Căluşaru’, iar o a treia categorie sunt lângă noi, aici, acum, cu prof. Mihai Tiţa, fostul director al Casei de Cultură, cu Cristian Mitrofan, actualul, cu care suntem de vreo 17 ani, cu Mioara şi Gabriela Anduţă, Carmen Puicănescu, Margareta Bădescu, Ilie Stelian, Gabi Iordache, Nicu Ioniţă, maestrul Gigi Iordăchescu şi alţii”.
Luni, 23 august, circa 20 membri ai ansamblului s-au reunit la localul unui prieten din cartierul Ivancea din Curtea de Argeş pentru a sărbători această frumoasă aniversare, prilej cu care au depănat amintiri care de care mai haioase, dar n-au ocolit nici momente mai puţin plăcute când erau chemaţi să dea cu “subsemnatul” la Securitate sau la Miliţie în timpul regimului comunist. “Pentru noi, dincolo de pasiune, era şi o posibilitate de a ieşi afară din ţară, de a vedea lumea, într-o aventură a cunoaşterii care ne era interzisă acasă. Am muncit mult, am strâns din dinţi, dar cum amintirile frumoase sunt mai multe, nu avem ce regreta!”, mărturiseau generoşi aceşti artişti minunaţi.
Roxana MOLDOVAN

Echipajul prof. Nicolaescu rămâne cel mai bun: “Tigrul apelor de munte” – primul loc pe ţară!

Posted in actualitate with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Prof. Gheorghe Nicolaescu şi-a mai adjudecat un trofeu la faza naţională a olimpiadei desfăşurate la Muncelu-Iaşi. Elevele sale, Georgiana Daniela Stana şi Bianca Maria Cârstea au cucerit juriul prin naturaleţea şi siguranţa prezentării proiectului de repopulare a apelor montane cu lostriţă (somon) şi au urcat pe prima treaptă a podiumului. În favoarea echipajului argeşean a pledat nu numai partea teoretică, solid fundamentată ştiinţific graţie mentorului, născut la Muşăteşti, pe Vâlsan şi cunoscând valoarea ieşită din comun a peştelui-fosilă cunoscut sub numele de asprete, dar şi partea practică, prin care s-a dovedit că un proiect adevărat poate fi numai acela care are şi finalitate.
După cum v-am informat în numărul anterior, inimoşii ihtiologi au adus de la Rezervaţia Brădişor, de pe Lotru, 800 puieţi de lostriţă pe care i-au plasat în Lacul Vidraru. În 4 ani aceştia se vor putea reproduce şi dacă numai un exemplar sau două vor ajunge în acea fază, partida este câştigată, deoarece un exemplar poate lansa până la 2.000 icre. Şi când te gândeşti că prezenţa fetelor la Muncelu era pusă sub semnul întrebării din cauza lipsei banilor… Noroc cu primarul Nicolae Diaconu, care le-a asigurat sprijin din partea municipalităţii şi cu Constantin Metehoiu, directorul general de la Sucursala Hidroncentrale de la Curtea de Argeş, care le-au asigurat resursele necesare deplasării. Tuturor, cele mai sincere felicitări!

Roxana MOLDOVAN

Folclorul lumii adus de tineret în Argeş

Posted in actualitate with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Timp de 3 zile, între 17 şi 19 august, Curtea de Argeş a găzduit a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor BRÂULEŢUL, rezervat copiilor şi tineretului. Iniţiatorul şi constantul organizator al evenimentului, Mircea Ivănescu, a primit o generoasă sponsorizare din partea omului de afaceri Ştefan Lăzăroiu (200 milioane lei vechi). Astfel, în urbea Basarabilor au evoluat ansambluri româneşti în frunte cu BRÂULEŢUL, precum cele din Valea Iaşului, Cicăneşti, Mihăeşti, Motru, Iaşi, dar şi străine, cum au fost cele din Sliven (Bulgaria) şi Subotica (Serbia). Bogăţia repertoriului, fascinantele costume populare, autenticitatea dansurilor au făcut deliciul numeroşilor spectatori pe Bulevardul Basarabilor şi pe scena din parcarea de la Biserica Domnească.
În ultima seară, joi, 19 august, festivalul s-a încheiat cu un mega-show de muzică uşoară, la reuşita căruia şi-au dat concursul Delia Matache, Aurelian Temişan, Connect-R şi Axinte de la “Vacanţa Mare”. Ultimul nominalizat şi-a dat în petic cu glumele sale răsuflate, debitate într-un limbaj trivial mai potrivit mahalalelor ţigăneşti, care i-a scârbit pe argeşenii de bun simţ, ce l-au asociat pe acest actor sordid de periferie imaginii sponsorului care se vrea om politic de viitor. Încă o dată s-a dovedit că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune. Păcat, mai ales că ultima impresie contează…
Roxana MOLDOVAN

Se scumpeşte pâinea!

Posted in actualitate with tags , , , on august 28, 2010 by argesuldenord

Recent, “tatăl pâinii” de la Curtea de Argeş, omul de afaceri Nicolae Derviş a anunţat că producătorii locali de panificaţie vor fi siliţi să crească preţul începând cu data de 1 septembrie. “Scumpirea trebuia aplicată dinainte de începutul lunii august. Noi, producătorii, am rezistat ca nişte martiri, sperând că se va stabiliza preţul grâului. Acesta a făcut însă explozie la bursa de mărfuri, crescând de la 130-140 dolari americani pe tonă la 220-230, iar făina pentru panificaţie de la 0,76 lei/kg la 1,3-1,4 lei/kg. Producătorii de pâine din Curtea de Argeş şi-au epuizat stocurile de făină şi, în plus, sunt supuşi unei ofensive a celor veniţi din alte localităţi, care vând la preţ mai scăzut, pentru a-i scoate de pe piaţă. Dacă vor reuşi, îşi vor recupera pierderile de azi mărind exagerat preţul pâinii. Trebuie să fim uniţi unii cu alţii şi să ne protejăm pentru a rezista, cumpărând pâinea produsă la noi în zonă!”, a spus Nicolae Derviş.
De la începutul lunii viitoare, pâinea se va scumpi cu minim 15%, astfel că franzela de 350 g se va cumpăra nu cu 0,85 lei, ci cu 1 leu. În cazul în care nu se stabilizează situaţia, este posibil ca la sărbătorile de iarnă pâinea să ajungă la 3-4 lei/kg. Cauzele ţin de criză, de cantitatea mică de grâu panificabil obţinută anul acesta şi de speculaţiile făcute de mafia pâinii, care caută să facă profit pe seama creşterii preţurilor la grâul ieftin importat sau achiziţionat de pe piaţa internă, precum şi la făina panificabilă.

Roxana MOLDOVAN