Arhiva pentru mai, 2010

Şeful RNP a plantat molizi la Dobroţ!

Posted in actualitate cu etichete , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

“Luna plantãrii de arbori” (15 martie – 15 aprilie) s-a încheiat pentru judeţul Argeş în pepiniera de la Albeşti, în prezenţa dir. general al Regiei Naţionale a Pãdurilor ROMSILVA, Valerian Solovãstru. Acesta a fost întâmpinat de subordonaţii din nordul judeţului, care lucreazã în codrii de pe cele patru vãi de râuri, gazdã fiind şeful Ocolului Silvic Curtea de Argeş, Costel Stan. Pepiniera în cauzã a produs anul acesta 55.000 puieţi (molid, salcâm, paltin),
din care în zonã s-au plantat 20.000, restul fiind vânduţi. Pentru anii viitori, producţia preconizatã este de 150.000 (2011), respectiv 250.000 puieţi (2012). Festivitatea s-a încheiat prin plantãri de puieţi de cãtre cei prezenţi, dintre care n-a lipsit nici primarul Nicolae Diaconu, din urbea Basarabilor.
“Aurul verde” rãmâne ţinta afaceriştilor din întreaga lume, care în goana dupã câştiguri uşoare, pun în primejdie echilibrul ecologic şi chiar sãnãtatea planetei. Argumente: 1 ha pãdure reţine anual 60 t praf; 1 fag înalt de 25 m produce în 24 ore cantitatea de oxigen necesarã unui om în 3 zile; lipsa pãdurilor şi perdelelor de protecţie favorizeazã deşertificarea, semnalatã la noi în ultima vreme în câmpia olteanã; alunecãrile de teren s-au accentuat în zonele cu defrişãri. Acestea sunt numai câteva motive care ar trebui sã ne determine sã ocrotim pãdurea, vânatul, fructele naturale pe care ni le oferã, dacã vrem sã lãsãm o moştenire valoroasã urmaşilor. Acum e timpul sã acţionãm cu hotãrâre, cãci suprafaţa împãduritã din România a scãzut în ultima sutã de ani de la 80% din teritoriu, la ceva peste 25%.
Roxana MOLDOVAN

Vom avea subprefect maghiar!

Posted in actualitate cu etichete , , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Aceastã probabilitate vehiculatã destul de insistent de la începutul acestui an începe sã caute contururi de certitudine: subprefectul Adrian Lazãr – foto – va fi înlocuit cu un reprezentant al UDMR! Fost candidat la postul de deputat de Curtea de Argeş, acesta a fost promovat în post ca o compensaţie pentru sumele cheltuite în campania electoralã, fãrã a avea satisfacţia asigurãrii mandatului de parlamentar. Pânã în 1 octombrie 2009, Adrian Lazãr şi celãlalt subprefect, Ion Cîrstoiu, l-au avut şef pe pesedistul Marcel Proca. Retragerea PSD de la guvernare a întregit echipa PDL de la Prefectura Argeş cu Gogu Davidescu. Dupã alegerile prezidenţiale, UDMR a intrat la guvernare, a cerut şi i s-a dat un post de subprefect la noi. Cel sacrificat va fi Adrian Lazãr, neofitul din politicã şi din PDL. Rãmâne de vãzut ce se va face: va continua activitatea politicã sau va reveni în lumea afacerilor?
Eva ADAM

Victor Ponta la Valea Danului

Posted in politica cu etichete , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Vineri, 9 aprilie, comuna din vecinãtatea municipiului Curtea de Argeş a cunoscut febra marelor evenimente: pentru prima datã în istoria sa multisecularã a gãzduit antrenamentele unor echipe participante la Campionatul Naţional de Automobilism. Şi nu era chiar o bagatelã sã-l vezi pe Titi Aur, multiplul campion care-l avusese elev pe liderul naţional al PSD, Victor Ponta, cãştigãtor al grupei A în 2009, în echipaj cu Edwin Keleti, aşteptat şi el în comuna argeşeanã. Organizatorii şi-au ales ziua prãznuirii Izvorului Tãmãduirii, astfel cã asistenţa a fost destul de numeroasã.
Circuitul de antrenament (2 plus 2 km în pantã, pe drumul spre Cepari), a supus la grele încercãri cele douã Mitsubishi Lancer Evo9 şi Renault-ul Clio R3 (cu care Ponta şi Keleti îşi adjudecaserã titlul în ediţia precedentã). Motoarele turate la maxim pentru reglaje, kilometrii înghiţiţi hulpav, precum şi întoarcerile pe loc din vitezã au fãcut deliciul spectatorilor, indiferent de vârstã. Aceştia au putut simţi forţa bolizilor prin aerul dizlocat în goana lor nebunã pe care au urmãrit-o plasaţi strategic prin grãdinile din vecinãtatea drumului sau câţiva chiar de prin copaci ori de pe stâlpii din beton care susţineau reţeaua electricã.
În jurul orelor 17.00 în zonã au sosit Victor Ponta, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu şi deputatul Mircea Drãghici. Aceştia au fost întâmpinaţi de ăatre primarul localnic, Vasile Nicã şi de omologul din
urbea Basarabilor, Nicolae Diaconu, precum şi de consilierii locali şi, bineînţeles, de cei prezenţi. Oaspeţii veniserã cu oarecare întârziere pentru cã, anterior Victor Ponta se întâlnise cu ÎPS Calinic, care îi dãruise duhovniceasca binecuvântare.

“Victor are mânã de conducãtor!”

Tinerii lideri pesedişti, Ponta şi Drãghici, au o pasiune comunã, cursele automobilistice, din care politica i-a silit sã se retragã. În tinereţe, liderul judeţean a alergat şi el pe un ARO şi a fost timp de câţiva ani buni team-manager la
Dacia Rally. Victor Ponta a fãcut câteva curse la Valea Danului cu Titi Aur şi apoi cu Constantin Nicolescu. Primul i-a urat sã conducã ţara peste 4 ani cu talentul dovedit la volan. “Mi-aş dori sã pot conduce partidul şi, de ce nu, ţara, aşa cum conduce Titi maşina de curse!”, a mãrturisit Ponta, mândru cã şeful pesediştilor argeşeni, când a coborât de la postul de copilot, a afirmat: “Victor are mânã de conducãtor!”
Politicienii n-au ratat ocazia de a sta de vorbã cu oamenii la modul foarte firesc, ca între prieteni. Remarcabil a fost faptul cã s-au evitat subiectele politice sau atacurile la adversari. Faptul cã a fost o întâlnire neprotocolarã s-a dovedit prin absenţa primarilor şi aleşilor locali ai PSD din zonã. Ceea ce a uimit din plin a fost însã lipsa viceprimarului democrat-liberal Vasile Dina care, spuneau unii oameni, ar fi avut obligaţia de a-l saluta mãcar pe preşedintele Consiliului Judeţean, fie şi numai pentru faptul cã, din punct de vedere administrativ, comuna este subordonatã forului condus de cãtre Constantin Nicolescu.
Eva ADAM

Liberalii din Cãteasca îşi iau în serios responsabilitãţile!

Posted in politica cu etichete , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Recent am primit la redacţie un material impresionant, redactat de cãtre prof. Dan Drãghici, preşedinte al Comisiei Locale pentru Învãţãmânt, Culturã şi Culte. Domnia sa, împreunã cu colegul Adrian Ghiţã, din Cireşu, formeazã echipa
liberalã din legislativul comunei Cãteasca, alcãtuit din 13 consilieri. Materialul primit se constituie într-un adevãrat manifest politic adresat cetãţenilor din comunã. Acesta include un istoric al PNL şi al realizãrilor sale pentru bunãstarea naţiunii şi nu ignorã nici guvernarea Tãriceanu. Absolut normal – susţine dumnealui – întrucât a fost singura din ultimii 20 ani care a investit masiv în localitatea Cãteasca, oferindu-i prilejul primarului pesedist şi viceprimarului pedelist de a se lãuda cu mãreţele realizãri. Cei doi consilieri locali liberali din acest mandat au reuşit sã se apropie destul de mult de ceea ce ar fi de dorit din partea unor aleşi ai comunitãţii. Fiind pensionar, prof. Dan Drãghici a monitorizat activitatea din primãrie, pentru ca sã fie trataţi corect cetãţenii şi cererile lor. Aceeaşi corectitudine a impus-o şi în comisia pe care o conduce. Alãturi de colegul Adrian Ghiţã,a participat la toate şedinţele de comisie sau de legislativ, încercând sã impunã respectarea legii. Dumnealor au fost prezenţi la toate întâlnirile cu cetãţenii, ceea ce nu le este la îndemânã colegilor, primarului sau viceprimarului. Informaţiile adunate cu aceste prilejuri s-au regãsit in proiectele de hotãrâri sau în iniţiativele promovate: editarea unei monografii a comunei; extinderea reţelei de iluminat public spre toate cimitirele comunei; modificarea şi completarea statutului şi a Programului de dezvoltare a comunei pe termen mediu şi lung; elaborarea unui audit economic pentru cele peste 6.000 ha teren arabil, pãduri şi luciu de apã, pentru eventualitatea valorificãrii cu ajutorul unor investiţii serioase.
Acestea sunt numai câteva din ideile generoase ale celor doi aleşi locali liberali, care au înţeles cã au datoria sã fie exemple de responsabilitate cetãţeneascã. N-ar trebui sã ne mire, cât timp PNL are o devizã asupra cãreia mulţi ar trebui sã mediteze: “Prin noi înşine!”
Eva ADAM

Poetul din Nucşoara – Bogdan Mihai Belu

Posted in cultura cu etichete , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Vladimir ALBU

Vitalitatea lumii satului ni s-a dezvãluit încã o datã atunci când am descoperit în comuna Nucşoara, satul Sboghiţeşti, un tânãr care nu s-a lãsat doborât de încercãrile vieţii. Nãscut în zodia Sãgetãtorului (29 octombrie 1982), la Piteşti, Bogdan (foto) a ştiut cum sã-şi atingã ţintele, chiar dacã uneori a trebuit sã-şi înfrângã propriile-i sentimente. Pãrinţii sãi nu s-au înţeles şi s-au despãrţit. Avea numai 4 ani şi jumãtate când mama sa, Aurora, s-a stins din viaţã la Bucureşti, în timpul unei operaţii pe cord deschis. Micul orfan a fost luat în grija bunicii din Sboghiţeşti, Maria Florea, care a încercat sã-i fie şi mamã, şi tatã. Totuşi, ani la rând, copilul nu şi-a iertat pãrintele trupesc, învinuindu-l de moartea mamei.
Deseori chinuit de singurãtate, şi-a gãsit refugiul în poezia descoperitã la vremea adolescenţei, spre sfârşitul anilor de şcoalã şi mai ales pe când lucra prin hãţişurile tainice ale codrilor din munte, ca mecanizator forestier. Fãcând cuvintele sã cânte, s-a tratat de solitudine şi de amãrãciuni, apropiindu-se mai uşor de semeni. În armatã – spune el – a fãcut 168 zile de gardã, iar în cele 1.800 ore, cât au durat, a avut timp sã se gândeascã la multe şi chiar sã se descopere cu adevãrat pe el însuşi. În urmã cu mai bine de 6 ani, de Revelion a cunoscut-o la Corbi pe Mihaela, cu care a fãcut apoi nuntã în luna iulie. Înainte însã şi-a vizitat tatãl, s-au explicat şi s-au iertat creştineşte şi când a venit clipa despãrţirii definitive, amândoi aveau inimile împãcate. Acum pãstreazã relaţii normale cu soţia de-a doua a pãrintelui sãu, care le-a netezit calea spre împãcare şi cu cele douã surori vitrege. Cu 4 ani în urmã i s-a nãscut o minune de bãieţel, care le umple casa de fericire lui şi soţiei, tot aşa cum i-a luminat şi strãbunicii Maria Florea ultimii ani ai vieţii, cãci în 14 decembrie, anul trecut, s-a retras la veşnicã odihnã. Dumnezeu s-o odihneascã!
Apariţia copilului a deschis un nou capitol în viaţa lui Bogdan. Şi, în mod firesc, l-a închis pe acela al muncii la pãdure. Pentru a fi mai aproape de soţie şi de fiu, şi-a schimbat meseria şi acum lucreazã în amenajãri interioare, dar şi-a pãstrat pasiunea pentru liricã. Poeziile sale sunt strânse în mai multe caiete studenţeşti, pe baza cãrora se poate reconstitui evoluţia autorului. “Descopeream uneori sufletul vibrându-mi de la un cuvânt, de la o imagine sau de la ceva sesizat cã s-ar petrece în jurul meu, chiar şi de la o amintire, poate uitatã, trezitã cine ştie cum în mintea mea… Simţeam cum îmi venea fulgerãtor o strofã-n cap, fugeam la caiet şi eram de-a dreptul disperat când, în faţa foii albe, descopeream cã am pierdut-o! Aşa era la început…” – mãrturiseşte Bogdan Belu uşor amuzat, dar împãcat de conştiinţa faptului cã lucrurile s-au mai schimbat. În mod evident el este un instinctiv – dovadã sinceritatea trãirilor – care nu-şi cautã cu disperare un stil propriu şi încã nu are pretenţia de a fi deschizãtor de drumuri. Sentimentul plenitudinii sufleteşti rotunjit în versuri îi deschide lumea şi îl plaseazã împreunã cu ai lui în mijlocul oamenilor. Şi asta îi e de ajuns. Deocamdatã… 

M-aş plânge

Frunzuliţã mãrãcine
M-aş plânge, dar n-am la cine;
Chiar şi frunzei codrului
Dar azi e şi mâine nu-i!

Şi m-aş plânge la izvoare
Dar sunt veşnic cãlãtoare
M-aş plânge la munţii grei,
Cãci sunt frãţiorii mei,
Dar nu pot sã mã mângâie,
Nici vorbã bunã sã-mi spuie.

M-aş plânge la brazii falnici
Care-nţeapã norii tainici
Dar ei stau cu fruntea-n soare,
Nu le pasã ce mã doare!

Simt durerea cum mã strânge
Şi la jivine m-aş plânge
La pãsãri şi chiar la flori
Repetat de mii de ori…
Supãrate, ca şi mine
S-ar plânge, dar n-au la cine!…

O noapte magicã

Am adormit sub razele de lunã
Şi visele m-au pãrãsit cu toate…
Am prins sã numãr stelele din mânã
Şi-n jur nu mai existã decât noapte

Uşor se-ngânã veşnicia cu uitarea,
Arzând parcã-ntr-un sfeşnic de altar,
Îţi bãnuiesc, iubita mea, chemarea
Dar nu rãspund, ştiind cã e-n zadar.

Printre cetini adie palid vântul
Lãsând în urmã-i o mireasmã dulce.
E început de lume, n-a apãrut cuvântul
Şi rãu-i nenãscut, nu poate sã ne-apuce…

Robia dulce a iubirii

Când îmi plec fruntea pe mânã
Fuge gândul meu pribeag;
Mã visez cã-ţi sunt stãpânã
Ţie, veşnicul meu drag

Şi mã-ncred ca altãdatã
Cã doar mie mi te-nchini
Şi cu inima curatã,
Greu, de dorul meu suspini.

Atunci, câte sunt în lunã
Câte-n stele şi-n poveşti
Trec prin mintea mea nebunã
Socotind cã mã iubeşti.

Dar tresar, când de pe mânã
Ridicând fruntea încet
Zboarã visul de stãpânã:
Tristã roabã mã deştept…

Educaţia – preocupare permanentã pentru academicianul Solomon Marcus

Posted in cultura cu etichete , , , , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Nãscut la Bacãu, în 25 martie 1925, într-o familie de croitori, Solomon Marcus şi-a croit greu drumul în viaţã. Adolescenţa i-a fost marcatã de recrudescenţa antisemitismului, dar ceea ce nu l-a ucis, l-a întãrit. Dupã absolvirea cursurilor liceale în oraşul natal, a urmat cursurile Facultãţii de Matematicã, la Universitatea Bucureşti, obţinând dupã ani de muncã doctoratul. Firesc, şi-a continuat cariera ca profesor în cadrul instituţiei de învãţãmânt superior unde absolvise, impunându-se în timp ca o personalitate cultural-ştiinţificã de prim rang pe plan internaţional. Cercetãtor în analizã matematicã şi specialist în lingvistica computaţionalã, a publicat în ţarã peste 50 volume, traduse în limbi de circulaţie internaţionalã, precum şi peste 400 articole în reviste de specialitate. Studiile interdisciplinare – utilizarea matematicii în lingvisticã, în analiza teatralã, în ştiinţele naturale şi sociale – i-au adus peste 1.000 citãri din operã. Membru corespondent al Academiei Române (1993), opt ani mai târziu, Solomon Marcus a fost ales membru titular al prestigiosului for.
Patriot, nu s-a gândit sã-şi pãrãseascãţþara oricât i-ar fi fost de greu şi, ajuns la 85 ani, se mândreşte cu elevii sãi. Unul dintre cei mai dragi este academicianul Gheorghe Pãun, din Curtea de Argeş, pe care l-a vizitat în 14 aprilie, pentru a participa la o reuniune a Clubului Iubitorilor de Culturã, unde s-a întâlnit cu numeroşi tineri argeşeni, pentru a dialoga pe teme de educaţie, profesie şi carierã. Academicianul Solomon Marcus s-a dovedit a fi un partener plãcut de tineri, fie şi datoritã harului de a da rãspunsuri prin scurte istorii cu tâlc adânc. “Trebuia sã ajung rapid la Academie şi am luat un taxi. De la şofer am aflat în câteva minute toatã viaţa lui. Şi supãrarea cea mare: cã având numai 7 sau 8 clase, nu putea conduce camioane mari, unde se cereau 10 ani de studii. Aşa pierdea la salariu. L-am invitat sã şi le completeze şi mi-a zis cã-i cer imposibilul. A rãmas uluit aflând cã-mi câştig viaţa din scris: “Cum, d-le, nu ţi-a plãcut vreo meserie ?!?…”. Când a auzit cã sunt matematician şi academician, mi-a spus cã mã respectã ca om, dar cã el e umanist şi cã îi place literatura. L-am rugat sã-mi spunã un autor care l-a impresionat. Se pare cã i-am cerut imposibilul. Cam asta este starea învãţãmântului şi a educaţiei contemporane: o veşnicã provocare a imposibilului. Şi spun veşnicã, pentru cã n-avem dreptul sã renunţãm la educaţie, cãci am risca sã rãmânem fãrã viitor!”, a concluzionat venerabilul academician.
Roxana MOLDOVAN

Patrule de Poliţie Ruralã

Posted in fapt divers cu etichete , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Argeşul, în mod tradiţional, este un judeţ-pilot, în care se implementeazã programe specifice cu sprijinul poliţiilor naţionale din Uniunea Europeanã. Primul a fost acela al Poliţiei de Proximitate, prin 1997-1998, dupã care au urmat cele de aplicaţii IT. În 15 aprilie s-a primit o vizitã a unei delegaţii europene, care a avut misiunea de a analiza
stadiul în care se gãseşte poliţia argeşeanã, pentru cã din 2011 România va intra în spaţiul Schengen. Rezultatele inspecţiei au fost foarte bune şi, drept urmare, se va implementa un nou program pentru mãrirea gradului de siguranţã al localitãţilor din afara oraşelor. Acesta va fi aplicat în nordul judeţului, prin comasarea a câte 4-5 posturi de Poliţie Ruralã, care vor monitoriza zi şi noapte spaţiul de responsabilitate.
Comisarul şef Ionel Ispir, comandantul Poliţiei Curtea de Argeş a afirmat cã asemenea formaţiuni specializate vor veghea la liniştea locuitorilor din cele 20 comune arondate. Îmbucurãtor este faptul cã bilanţul pentru primul trimestru al anului în curs a evidenţiat o scãdere a fenomenului infracţional, pusã pe seama muncii de prevenire bine organizate şi a acţiunilor desfãşurate care au crescut încrederea populaţiei în organele de poliţie.
Vladimir ALBU

În cursul lunii aprilie, încã doi militari argeşeni rãniţi în Afganistan

Posted in fapt divers cu etichete , , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Militarii noştri acţioneazã în condiţii de câmp de luptã în provincia Zabul, pentru a sprijini trupele guvernamentale afgane sã pãstreze climatul de ordine şi securitate pentru civili. Insurgenţii talibani continuã lupta de guerrilã contra trupelor NATO, fãrã sã-şi aleagã prea atent mijloacele, pentru a provoca o creştere a numãrului victimelor şi a determina retragerea militarilor strãini. Joi, 8 aprilie, plt. Eugen Ionel Buda a fost rãnit la piciorul drept în timpul executãrii unei misiuni mixte de patrulare pe Autostrada A1 (Kabul-Kandahar). Militarii români şi afgani aflaţi în vehicule blindate au fost atacaţi cu foc susţinut de infanterie. Riposta celor atacaţi a fost durã, însã plt. Buda a ajuns la spital. Aceeaşi soartã a avut-o în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie) fruntaşul Eugen Ţîrcomnicu, aflat într-un autovehicul blindat care a avut de suferit de pe urma exploziei unui dispozitiv terorist improvizat tot pe amintita autostradã. Misiunea militarilor noştri continuã, iar moralul este bun – aflãm din comunicatele transmise din teatrul de operaţiuni.
Vladimir ALBU

Nu-i de glumã: se furã cazane de ţuicã!

Posted in fapt divers cu etichete , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Imaginaţia hoţilor pare sã nu intre niciodatã în crizã. În ultimul timp s-au înmulţit numãrul furturilor de cazane din aramã folosite la procesarea ţuicii. În nordul Argeşului, zonã în care prunul are o poziţie privilegiatã printre pomii fructiferi, iar ţuica este regina bãuturilor alcoolice, rare sunt gospodãriile care nu au alambicuri în inventar. Investigaţiile declanşate de poliţişti au dat roade destul de repede şi s-au fãcut primele arestãri. Comisarul şef Ionel Ispir a declarat cã vor continua cercetãrile pentru reţinerea hoţilor. Totuşi, deţinãtorii de cazane de ţuicã ar trebui
sã-şi ia mãsurile de rigoare pentru a le proteja de furt!
Vladimir ALBU

Blasfemie la Biserica “Sf. Dumitru”

Posted in fapt divers cu etichete , , , , , on mai 1, 2010 by argesuldenord

Luni, 12 aprilie, preotul Marin Tache, parohul bisericii ortodoxe din cartierul Capu Dealului a gãsit uşa altarului dinspre curte forţatã. Sesizarea a declanşat o anchetã poliţieneascã în curs de desfãşurare şi la închiderea ediţiei. Primele concluzii: n-a fost vorba despre o spargere urmatã de furt, cãci nu s-au luat nici mãcar banii de lumânãri sau din cutia milelor. Totuşi, deşi nu se spune încã oficial, s-au gãsit lumânãri aprinse dispuse astfel încât sã prefigureze steaua lui David şi anafurã, aşa cã existã bãnuieli despre existenţa unor satanişti la Curtea de Argeş. Oare aşa sã fie sau e vorba numai de simple speculaţii? Vom trãi şi vom vedea…
Vladimir ALBU

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 317 other followers