Statistici de crizã la nivelul judeţului Argeş

Salariul în Argeş, mai mic decât media pe ţarã

Câştigul salarial mediu brut realizat în luna februarie a.c. în judeţul Argeş a fost de 1.757 lei, înregistrând o creştere de 2,7% faţã de nivelul realizãrilor salariale din luna ianuarie 2010. Evoluţia ascendentã a fost imprimatã de dinamica
pozitivã a câştigurilor salariale din sectoarele industrie şi construcţii (plus 6,6%) şi agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe (plus 0,9%), atenuatã parţial de diminuarea câştigului salarial mediu brut din sectorul de servicii (minus 1,7%).
Comparativ cu realizãrile salariale înregistrate în aceeaşi lunã a anului precedent, câştigul salarial mediu brut
la nivelul judeţului a crescut pe ansamblu cu 11,8%, creştere susţinutã în proporţii diferite de toate sectoarele de activitate (plus 19,4% în industrie şi construcţii, plus 3,9% în agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe, plus 3,8% în servicii).
În luna februarie a.c., câştigul salarial mediu net realizat a fost de 1.279 lei, superior cu 1,9% nivelului lunii ianuarie 2010. Creşterea menţionatã a fost susţinutã de realizãrile din sectoarele industrie şi construcţii (plus 5,4%) şi agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe (plus 0,5%), în timp ce în sectorul de servicii câştigul salarial mediu net a scãzut cu 1,9%. Faţã de luna corespunzãtoare din anul 2009, dinamica a fost pozitivã atât pe total (plus 10,4%), cât şi pe sectoare de activitate: în industrie şi construcţii, câştigul salarial mediu net a crescut cu 16,9%, în servicii cu 3,5% şi în agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe, cu 3,3%.
Creşterile câştigului salarial mediu net din luna februarie 2010 faţã de luna precedentã, în unele activităţi economice,
au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (inclusiv al 13-lea salariu pentru anul 2009), de realizarea
de producţii mai mari ori de disponibilizarea personalului cu câştiguri salariale mai mici.
Nivelul mai scãzut al câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentã din unele activitãţi economice a fost determinat de acordarea de premii ocazionale (inclusiv al 13-lea salariu pentru anul 2009) în luna ianuarie a.c sau ca urmare a nerealizãrilor de producţii în luna curentã şi a dificultăţilor financiare.
Câştigul salarial realizat în judeţul Argeş în luna februarie 2010 a fost mai mic comparativ cu realizãrile medii la nivel naţional, atât în valoare brutã, cât şi în valoare netã (minus 9,4%).
Efectivul salariaţilor din judeţul Argeş la finele lunii februarie a.c. a fost de 135.891 persoane, în scãdere cu 1.082 persoane (minus 0,8%) faţã de efectivul salariaţilor de la finele lunii ianuarie 2010. Evoluţia descendentã a efectivelor de salariaţi comparativ cu luna precedentã s-a manifestat cu aceeaşi intensitate în toate sectoarele economice (minus 0,8%), continuând trendul descendent înregistrat în ultimele 12 luni.
Analiza repartiţiei salariaţilor pe sectoare de activitate ne aratã cã peste jumãtate din numãrul total al acestora activeazã în industrie şi construcţii (52,2%), restul regãsindu-se în servicii (46,1%) şi în agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe (1,7%). Raportat la sfârşitul lunii februarie 2009, efectivul total al salariaţilor s-a redus cu 14.021 persoane, ca urmare a dinamicii negative (minus 9,4%) înregistrate în toate sectoarele de activitate (cu 7.324 persoane mai puţin în industrie şi construcţii, cu 6.467 persoane mai puţin în servicii şi cu 230 persoane mai puţin în agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe).

Avem şomeri cu carul!

La 28 februarie a.c., în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncã Argeş se aflau înregistrate ca şomeri 26.146 persoane, în creştere cu 493 persoane (plus 1,9%) faţã de finele lunii precedente şi cu 9.994 persoane (plus 61,9%) comparativ cu sfârşitul lunii corespuzãtoare din anul 2009, creşterea numãrului de şomeri fiind
înregistratã în principal la categoria şomerilor indemnizaţi.
În structura pe sexe a şomerilor înregistraţi la finele lunii februarie a.c., şomerii bãrbaţi deţineau 56,7% din totalul acestora. Analiza structurii şomerilor înregistraţi pe sexe şi categorii relevã faptul cã au fost mai mulţi şomeri
indemnizaţi femei decât bãrbaţi (73,2%, faţã de 70,4%), şi mai mulţi şomeri neindemnizaţi bãrbaţi decât femei (29,6% faţã de 26,8%). Evoluţia ascendentã faţã de luna anterioarã a şomerilor înregistraţi a fost rezultanta creşterii atât a numãrului şomerilor indemnizaţi (plus 2,0%), cât şi a celor neindemnizaţi (plus 1,8%). Analiza şomerilor înregistraţi indemnizaţi şi neindemnizaţi dupã nivelul de instruire evidenţiazã  predominarea numericã a celor cu un nivel
de instruire primar, gimnazial, profesional, aceştia deţinând 68,6% din totalul şomerilor indemnizaţi şi 92,8% din totalul celor neindemnizaţi.
La finele lunii februarie a.c., numãrul şomerilor neindemnizaţi a fost de 7.423 persoane (din care 3.026 erau femei),
în creştere faţã de 31 ianuarie a.c. cu 133 persoane (plus 1,8%). Numãrul locurilor de muncã vacante înregistrate la Agenţia Judeţeanã pentru Ocuparea Forţei de Muncã Argeş la 28 februarie 2010 a fost de 377 locuri. Dintre acestea, 330 locuri erau pentru muncitori (87,5%), 38 locuri pentru persoanele cu studii medii (10,1%) şi 9 locuri pentru cele cu studii superioare (2,4%).
Indemnizaţiile medii în luna februarie a.c. au fost de 516 lei pentru indemnizaţiile de şomaj şi de 295 lei pentru indemnizaţiile absolvenţilor şi militarilor. Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilã în vârstã de 18-62 ani a fost în luna februarie 2010 de 6,2%. Rata şomajului înregistratã la 28 februarie 2010, a fost de 9,7%, situându-se în continuare peste media înregistratã la nivel naţional (8,3%).

Semnal de alarmã: scade natalitatea, creşte mortalitatea!

Evoluţia fenomenelor demografice înregistrate în luna februarie a.c. a fost caracterizatã de reducerea, faţã de luna precedentã, a fenomenului natalitãţii cu 8,6% (426 nãscuţi-vii înregistraţi faţã de 466 nãscuţi-vii înregistraţi în luna ianuarie 2010) şi a mortalitãţii generale cu 6,6% (635 decese înregistrate faţã de 680 decese înregistrate în luna ianuarie 2010). Comparativ cu luna februarie 2009, numãrul de nãscuţi-vii înregistraţi a fost mai mare cu 6,0% (plus 24 nãscuţi-vii), numãrul deceselor crescând cu 16,7% (plus 91 persoane decedate). Din agregarea fenomenelor de natalitate şi mortalitate înregistrate în luna februarie a.c. a rezultat un spor natural negativ (minus 209 persoane), în scãdere cu 5 persoane (minus 2,3%) faţã de luna ianuarie 2010. Comparativ cu luna corespunzãtoare din anul precedent, sporul natural negativ înregistrat a fost mai mare cu 67 persoane (plus 47,2%).
În luna februarie 2010 au fost înregistrate 4 cazuri de mortalitate infantilã, cu trei cazuri mai puţin decât în luna ianuarie 2010, fenomenul înregistrând o reducere cu 42,9%. Comparativ cu luna februarie 2009, amploarea fenomenului a crescut de 2 ori, fiind înregistrate cu 2 cazuri mai mult.
La oficiile de stare civilã au fost încheiate şi înregistrate 103 cãsãtorii, cu 37 cãsãtorii mai puţin decât în luna ianuarie 2010 (minus 26,4%). Faţã de luna februarie a anului precedent numãrul cãsãtoriilor încheiate şi înregistrate a scãzut cu 31,3% (150 încheiate şi înregistrate în luna februarie 2009).
Prin hotãrâri judecãtoreşti definitive, în luna februarie a.c. au fost pronunţate 138 divorţuri, cu 124 mai multe decât în luna ianuarie 2010 (amploarea fenomenului a crescut de aproape 10 ori). Comparativ cu luna februarie 2009, numãrul divorţurilor pronunţate a fost cu 39 mai mare (plus 39,4%).

Statistici despre turism

La finele lunii februarie a.c., în domeniul turismului au fost în funcţiune 75 unitãţi de cazare turisticã (reprezentând 65,2% din cele 115 aflate în observare statisticã), cu trei unitãţi mai mult decât la aceeaşi datã din anul precedent. Comparativ cu sfârşitul lunii ianuarie 2010, numãrul unitãţilor de cazare turisticã în funcţiune a scãzut cu 1,3% (cu o unitate mai puţin). Preponderente în totalul unitãţilor în funcţiune (peste 85,0%) au fost trei categorii de unitãţi de cazare turisticã: hotelurile (34,7% din total), pensiunile turistice rurale şi agroturistice (30,7%) şi respectiv pensiunile turistice urbane (20,0%). În cadrul celorlalte categorii de unitãţi de cazare turisticã în funcţiune, care împreunã au deţinut 14,6% din total, greutatea specificã cea mai mare a fost înregistratã la vilele turistice (au avut o pondere de 4,0% din total).
Din punct de vedere al confortului, cele mai multe unitãţi în funcţiune (peste 80,0%) au fost din categoria celor clasificate cu douã stele (48,0% din total) şi din categoria celor clasificate cu trei stele (36,0%). Pe zone turistice, cele mai multe unitãţi în funcţiune au fost în zona montanã (38,6% din total), celelalte unitãţi fiind repartizate în proporţii egale în alte localitãţi şi trasee turistice şi în oraşul reşedinţã de judeţ (câte 30,7% fiecare).
În primele douã luni ale anului curent, capacitatea de cazare turisticã în funcţiune a structurilor cu funcţiuni de cazare turisticã a fost de 161,8 mii locuri-zile, peste jumãtate (55,5%) fiind oferitã de hoteluri. Pensiunile turistice rurale şi agroturistice au oferit 13,8% din capacitatea de cazare în funcţiune, pensiunile turistice urbane 9,9%, cabanele
turistice 8,4%, diferenţa (12,4%) fiind oferitã de celelalte tipuri de unitãţi de cazare turisticã.
Comparativ cu perioada 1.01-28.02.2009, capacitatea de cazare în funcţiune a unitãţilor de cazare turisticã s-a redus pe ansamblu cu 3,2% (minus 5,4 mii locuri-zile), cauza fiind oferta restrânsã înregistratã la unitãţile din categoriile hosteluri (minus 50,8%), cabane turistice (minus 11,4%), hoteluri (minus 9,0%) şi vile turistice (minus 1,7%), unitãţi cu pondere ridicatã în totalul unitãţilor de cazare în funcţiune. Ofertã de cazare superioarã celei din perioada corespunzãtoare a anului 2009 s-a înregistrat la unitãţile din categoriile moteluri (plus 63,3%), pensiuni turistice rurale şi agroturistice (plus 29,1%), tabere de elevi şi preşcolari (plus 24,5%) şi pensiuni turistice urbane (plus 9,5%).
Pe zone turistice, oferta semnificativã de locuri de cazare a venit din partea unitãţilor situate în oraşul reşedinţã de judeţ (44,3% din total) şi a celor din zona montanã (37,5%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe locuri-zile au oferit unitãţile clasificate cu 3 stele (43,1% din total) şi unitãţile clasificate cu 2 stele (37,6%).
În perioada analizatã, în structurile de cazare turisticã au fost înregistrate 10,4 mii sosiri ale turiştilor, dintre acestea 87,2% aparţinând turiştilor români (9,1 mii sosiri) şi 12,8% turiştilor strãini (1,3 mii sosiri). Comparativ cu primele douã luni ale anului 2009, numãrul turiştilor sosiţi în structurile de cazare turisticã a scãzut cu 21,6% (minus 2,9 mii), evoluţie determinatã de reducerea cu circa o cincime atât a numãrului de sosiri ale turiştilor români (minus
2,6 mii), cât şi a numãrului de sosiri ale turiştilor strãini (minus 0,3 mii). Unitãţile de cazare turisticã care au înregistrat cel mai mare numãr de sosiri au fost hotelurile (58,8% din total), la polul opus, bungalourile atrãgând doar 0,4% din totalul turiştilor sosiţi.
Pe zone turistice, aproape jumãtate din totalul sosirilor au fost înregistrate în oraşul reşedinţã de judeţ (46,9%), zona montanã înregistrând aproape o treime din sosirile turiştilor (31,6%), iar zona alte localitãţi şi trasee turistice peste o cincime din sosirile turiştilor (21,5%). Pe categorii de clasificare, cele mai mute sosiri s-au înregistrat în unitãţile de 3 stele (50,0% din total) şi în cele de 2 stele (37,5%). Turiştii nerezidenţi în România înregistraţi în structurile de cazare turisticã au provenit în cea mai mare parte (90,7%) din ţãrile europene. Pe primele locuri, dupã ţara de provenienţã,
s-au situat turiştii din Franţa (32,4% din totalul sosirilor turiştilor strãini, urmaţi de cei din Italia (15,3%) şi Germania (9,4%).

Autorizaþiile de construire – în suferinţã

În judeţul Argeş, în februarie a.c. au fost eliberate 89 autorizaţii de construire pentru clãdiri rezidenţiale, cu 31 autorizaţii mai puţin (minus 25,8%) comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2009. Din total, un numãr de 21 autorizaţii a fost eliberat în mediul urban (23,6% din total), iar în mediul rural 68 autorizaţii (76,4%). Analiza pe medii
a numãrului de autorizaţii de construire eliberate comparativ cu luna februarie 2009 ne aratã o diminuare a numãrului acestora atât în mediul urban – cu 30,0%, cât şi în mediul rural – cu 24,4%.
Comparativ cu luna precedentã, numãrul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clãdiri rezidenţiale a înregistrat pe ansamblu o uşoarã creştere (plus 6,0%), evoluţia pe medii de rezidenţã fiind diferitã: în mediul
urban numãrul autorizaţiilor de construire eliberate a scãzut cu 12,5% în timp ce în mediul urban rural s-a înregistrat o creştere cu 13,3%. În aceeaşi perioadã de timp, au fost eliberate şi 16 autorizaţii pentru alte clãdiri, 3 în mediul urban şi 13 în mediul rural. Comparativ cu luna februarie 2009, numãrul autorizaţiilor de construire pentru alte clãdiri s-a înjumãtãţit, evoluţia negativã manifestându-se atât în mediul urban (minus 25,0%) cât şi în mediul rural (minus 53,6%). Faţã de luna ianuarie a.c. numãrul autorizaţiilor pentru alte clãdiri s-a dublat, în mediul urban numãrul acestora crescând de 1,5 ori, iar în mediul rural de 2,2 ori.
Suprafaţa clãdirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna februarie a.c. a fost de 10925 mp, mai micã cu 37,1% decât suprafaţa autorizatã în aceeaşi perioadã a anului precedent. Dinamica negativã s-a manifestat atât în mediul urban, unde suprafaţa clãdirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii s-a diminuat cu 3453 mp (minus 57,0%), cât şi în mediul rural unde suprafaţa clãdirilor autorizate s-a diminuat cu 2.980 mp (minus 26,4%).
Faţã de luna ianuarie a.c., suprafaþa totalã a clãdirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire s-a diminuat cu 6,6%, suprafaţa aferentã autorizaţiilor eliberate pentru mediul urban fiind mai micã cu 31,7%, iar cea aferentã autorizaţiilor eliberate pentru mediul rural crescând cu 5,5%. Suprafaţa altor clãdiri pentru care au fost eliberate autorizaţii în luna februarie a.c. a fost de 1.223 mp, din care 124 mp suprafaţã aferentã autorizaţiilor eliberate pentru alte clãdiri din mediul urban (10,1% din total) şi 1.099 mp suprafaţã aferentã autorizaţiilor eliberate pentru alte clãdiri din mediul rural (89,9%). Comparativ cu luna februarie a anului precedent, suprafaţa altor clãdiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a scãzut cu peste 70,0%, intensitatea fiind mai mare în mediul rural (minus 72,2%) decât în mediul urban (minus 16,2%). Faţă de luna ianuarie a.c., suprafaţa altor clãdiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire s-a redus aproape la jumãtate (-49,7%), în mediul urban  suprafaţa autorizatã scãzând cu 56,6%, iar în mediul rural cu 48,8%.
Vladimir ALBU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: