Educaţia – preocupare permanentã pentru academicianul Solomon Marcus

Nãscut la Bacãu, în 25 martie 1925, într-o familie de croitori, Solomon Marcus şi-a croit greu drumul în viaţã. Adolescenţa i-a fost marcatã de recrudescenţa antisemitismului, dar ceea ce nu l-a ucis, l-a întãrit. Dupã absolvirea cursurilor liceale în oraşul natal, a urmat cursurile Facultãţii de Matematicã, la Universitatea Bucureşti, obţinând dupã ani de muncã doctoratul. Firesc, şi-a continuat cariera ca profesor în cadrul instituţiei de învãţãmânt superior unde absolvise, impunându-se în timp ca o personalitate cultural-ştiinţificã de prim rang pe plan internaţional. Cercetãtor în analizã matematicã şi specialist în lingvistica computaţionalã, a publicat în ţarã peste 50 volume, traduse în limbi de circulaţie internaţionalã, precum şi peste 400 articole în reviste de specialitate. Studiile interdisciplinare – utilizarea matematicii în lingvisticã, în analiza teatralã, în ştiinţele naturale şi sociale – i-au adus peste 1.000 citãri din operã. Membru corespondent al Academiei Române (1993), opt ani mai târziu, Solomon Marcus a fost ales membru titular al prestigiosului for.
Patriot, nu s-a gândit sã-şi pãrãseascãţþara oricât i-ar fi fost de greu şi, ajuns la 85 ani, se mândreşte cu elevii sãi. Unul dintre cei mai dragi este academicianul Gheorghe Pãun, din Curtea de Argeş, pe care l-a vizitat în 14 aprilie, pentru a participa la o reuniune a Clubului Iubitorilor de Culturã, unde s-a întâlnit cu numeroşi tineri argeşeni, pentru a dialoga pe teme de educaţie, profesie şi carierã. Academicianul Solomon Marcus s-a dovedit a fi un partener plãcut de tineri, fie şi datoritã harului de a da rãspunsuri prin scurte istorii cu tâlc adânc. “Trebuia sã ajung rapid la Academie şi am luat un taxi. De la şofer am aflat în câteva minute toatã viaţa lui. Şi supãrarea cea mare: cã având numai 7 sau 8 clase, nu putea conduce camioane mari, unde se cereau 10 ani de studii. Aşa pierdea la salariu. L-am invitat sã şi le completeze şi mi-a zis cã-i cer imposibilul. A rãmas uluit aflând cã-mi câştig viaţa din scris: “Cum, d-le, nu ţi-a plãcut vreo meserie ?!?…”. Când a auzit cã sunt matematician şi academician, mi-a spus cã mã respectã ca om, dar cã el e umanist şi cã îi place literatura. L-am rugat sã-mi spunã un autor care l-a impresionat. Se pare cã i-am cerut imposibilul. Cam asta este starea învãţãmântului şi a educaţiei contemporane: o veşnicã provocare a imposibilului. Şi spun veşnicã, pentru cã n-avem dreptul sã renunţãm la educaţie, cãci am risca sã rãmânem fãrã viitor!”, a concluzionat venerabilul academician.
Roxana MOLDOVAN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: