Dumnezeu şi-a întors faţa spre urbea Basarabilor: Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului – fapt împlinit

P1080666Sâmbătă, 26 septembrie 2009, la patru ceasuri după miezul zilei, toate drumurile din fosta Cetate de Scaun a Basarabilor întemeietori de ţară păreau că duc spre Mănăstirea Argeşului. Râuri de oameni curgeau molcom spre curtea lungă a aşezământului de cult ortodox sau spre Biserica Sf. Nicolae Domnesc, paraclisul voievodal în care se închinaseră cândva cerând sprijin şi ocrotire bunului Dumnezeu Tihomir, Basarab I, Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân. Acolo erau aşteptaţi să sosească mai intâi înalţii oaspeţi învredniciţi să facă dreptatea istorică, aşteptată de atât amar de vreme, oraşului în care fiinţase la 1359 prima mitropolie ortodoxă a ţării, încredinţată de Nicolae Alexandru (1352-1364) cârmuirii lui Iachint de la Vicina şi unde mai apoi Neagoe Basarab ctitorise şi sfinţise în urmă cu 492 ani neasemuita mănăstire, nemuritoare şi prin legenda Meşterul Manole.

Vorbe de clacă pentru scurtarea aşteptării

Printre poporeni circulau fel şi fel de zvonuri. Cel mai insistent era acela ca Băsescu ar fi întârziat cu vreo două ore la Târgovişte, unde fusese canonizat, de asemenea, Sf. Neagoe Basarab, decalând programul cu vreo două ore. N-au lipsit cârcotelile, dar consemnarea lor nu-şi are rostul. S-a spus că Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, ar veni cu un convoi de autoturisme dinspre Piteşti. Un elicopter a brăzdat cerul senin, feliind razele soarelui cu elicea înainte de a ateriza la Stadionul Municipal. “Vine Băsescu!” Eroare: A venit Mircea Geoană, preşedintele Senatului, liderul PSD, candidat la Preşedinţia României. La Biserica Domnească l-a întâlnit pe omologul de la PRM, Corneliu Vadim Tudor, contracandidat la fotoliul prezidenţial. Ambii au fost întâmpinaţi de autorităţile locale în frunte cu primarul Nicolae Diaconu, de prefect, de subprefect şi alţii, mai mici în rang, alături de care şi-au luat baia de mulţime. “Se putea să lipsească martie din post?… Ăştia au venit în campanie electorală…” – mormăiau cei prezenţi în aşteptarea suitei PF Daniel.
La Mănăstirea Argeşului, câteva mii de oameni se prăjeau la soare, minunându-se de mulţimea personajelor cu eşarfe tricolore pe piept. “Oraşul nostru are astăzi peste o sută de primari, dar numai unul este cel adevărat!”
Excepţii de la regulă au făcut Doru Panţeru (Ciofrângeni) şi Ion Ionescu (Cicăneşti). Cel mai original a fost – ca de obicei – primarul din Băiculeşti, Gheorghe Bărănescu, sosit într-o reverendă neagră, peste care, la sosirea oficialităţilor, cu gesturi de prestidigitator şi-a afişat eşarfa tricoloră (poate ca să fie văzut aşa de către preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, liderul PSD, Constantin Nicolescu). Miştocărelile dintre primari n-au lipsit şi multe dintre ele aveau tentă de pofte lumeşti. S-a vorbit şi despre ciudăţenia stabilirii datei ceremoniei într-o zi de sâmbătă, ca şi despre împărţirea sfinţilor canonizaţi cu alte oraşe, precum Târgoviştea. Iar timpul aşteptării se scurgea greu, parcă în silă… Impresionantă prin disciplină a fost armata de sute de preoţi care îndura cu stoicism neclintit totul, cu ochii fixaţi spre locul de unde trebuiau să apară mai-marii ei.

Inima bisericii strămoşeşti a bătut la Curtea de Argeş

Consilierul eparhial Caliopie Ichim licărea ca un păstrăv prin apa mulţimii, având porunca păstrării bunei rânduieli. La scurt timp după ora 17.00 a apărut în curtea Mănăstirii cortegiul oficial. PF Daniel, înveşmântat în alb, îl avea de-a dreapta pe PS Calinic, purtând cu distincţia-i cunoscută asceticul strai de culoare închisă. Binecuvântările au curs în stânga şi în dreapta, credincioşii s-au  nevoit să atingă straiul Patriarhului B.O.R., dar cei mai fericiţi au fost tot primarii, plasaţi în primul rând al celor ce sufereau după iertarea păcatelor “săvârşite cu voie sau fără voie”. Înghesuiala celor care au ţinut morţiş să ocupe un loc în faţa Catedralei, dar mai ales a micimanilor politici care i-au copleşit pe oamenii de ordine, a fost de toată jena.
După cuvenita slujbă, s-a dat citire tomosurilor de canonizare emise de către Patriarhia B.O.R. Iachint de la Vicina, primul Mitropolit al Ţării Româneşti va fi prăznuit anual în 28 octombrie, Neagoe Basarab în 26 septembrie şi Ioanichie cel Nou de la Muscel, în 26 iulie. Ridicarea la rang de Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului s-a desăvârşit de către P.F. Daniel, care i-a înmânat ÎPS Calinic însemnele noii demnităţi arhiereşti – mantia, crucea, toiagul şi engolpionul – în timp ce i se cânta cu glas înalt, potrivit rânduielilor ştiute din veac, “Vrednic este!”
Cortegiul cremei oficialităţilor bisericeşti şi mirene, mai puţin Mircea Geoană, care a plecat în trombă, s-a închinat la moaştele Sfântuliţei. A urmat slujba de vecernie şi agapa frăţească din Sala Manole a Palatului Arhiepiscopal (de-acum încolo), la care au participat: PF Daniel, Nicolae Văcăroiu, Corneliu Vadim Tudor, Constantin Nicolescu, Nicolae Diaconu, fostul prefect Marcel Proca, mitropoliţii Teofan (Moldova şi Bucovina, argeşean din Corbi, întâmpinat cu multă dragoste la Biserica Domnească), Laurenţiu (Ardeal), Petru (Basarabia), arhiepiscopii Teodosie (Tomis), Nifon (Târgovişte), Epifanie (Buzău şi Vrancea), Casian (Dunărea de Jos), Vincenţiu (Slobozia şi Călăraşi), Galaction (Alexandria şi Teleorman), Ambrozie (Giurgiu), Visarion (Tulcea), Corneliu (Huşi), Ioan (Covasna şi Harghita), Andrei (Alba Iulia), episcopii Nicodim (Severin şi Strehaia), Sebastian (Slatina şi Romanaţi), Paisie (Timişoara, revenit pentru câteva ore în oraşul natal), Timotei (Arad), Lucian (Caransebeş), Daniil (Dacia Felix), Siluan (Episcopia Ortodoxă din Ungaria), Macarie (Suedia), precum şi Adrian Lemeni, de la Secretariatul de stat pentru Culte, câţiva preoţi şi mireni.
 Cu această ocazie, Corneliu Vadim Tudor s-a lăudat că, dacă va ajunge preşedinte al României, va muta din nou capitala ţării la Curtea de Argeş şi îl va înscăuna pe PF Daniel cap al ortodoxiei mondiale. “Ce rău v-am făcut?” – s-a întrebat Patriarhul cu mişcătoare înţelepciune, taxând divagaţiile tribunului pe modelul unui părinte spiritual care amendează nebuniile pruncului, şturlubatic.
(Mai apoi a circulat zvonul că aplauzele călduroase cu care fusese întâmpinat liderul peremist ar fi fost plătite. Gura lumii slobodă…).
Curtea de Argeş are, deci, Arhiepiscopie şi visează încă la dreptatea deplină, reînfiinţarea Mitropoliei. 

Eva ADAM

Un răspuns sa “Dumnezeu şi-a întors faţa spre urbea Basarabilor: Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului – fapt împlinit”

  1. Frumos scris, felicitari 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: