Arhivă pentru octombrie, 2009

Manifestul bunului simţ

Posted in politica with tags , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

Generate4Gal11După douăzeci de ani de la o revoluţie politică, România e nemulţumită şi blocată. Am construit instituţii care nu funcţionează, am adoptat legi care nu se aplică. Între conducători şi conduşi e o prăpăstie. Dar soluţia nu mai este o altă revoltă violentă. Ci o revoluţie a bunului-simţ.
România din afara politicii este o ţară cu oameni corecţi, care respectă legea, au frică de Dumnezeu şi care sunt, la rândul lor, respectaţi de instituţii. În prezent, sistemul din jurul nostru este unul lipsit de bun-simţ. E un sistem căruia nu-i pasă de oameni. Este un sistem care nu mai reacţionează la durere, la sărăcie, la boală, la jigniri, la violenţă şi la dispreţ.
Ca preşedinte, vreau să forţez acest sistem, inclusiv prin exemplul propriu, să reacţioneze. Şi să redevină sensibil la problemele oamenilor.
Mesajul meu către oameni este să se implice. Să reziste şi chiar să riposteze. Nesimţirea se extinde în societate cu complicitatea oamenilor normali, a celor corecţi, care stau pe margine pasivi. Eu reacţionez, prin candidatura mea, la nesimţirea din aceşti ani. Sper ca, alături de mine, să vină cât mai mulţi români care s-au săturat de tot ce se întâmplă în jurul lor, în ţara lor!
Cum construim România bunului simţ
1. BUN SIMŢ ÎNSEAMNĂ SĂ NU ÎŢI UIŢI PĂRINŢII!
Să nu îi ignori. Să ai grijă de ei, de bătrânii din jurul tău, pentru că şi ei au avut grijă de tine. Ei nu sunt o povară, ci sunt dovada cea mai caldă a umanităţii noastre.
2. SPUNEŢI NU VIOLENŢEI!
Ura, violenţa, agresivitatea nu rezolvă nimic. Te răcoreşti pe moment, dar atât. Nu poţi trăi normal într-o ţară în care oamenii se atacă cu ură unii pe alţii pe stradă, în trafic, pe internet, la televizor, în instituţii.
3. NU ÎNCHIDEŢI OCHII LA FURTURI!
Din banii publici, din buzunarul celui de pe stradă, din bugetul localităţii dumneavoastră, de peste tot. Nu vă lăsaţi atraşi de şmecheri şi de cei care se descurcă în afara legii. Ei sunt, totuşi, o minoritate.
4. REFUZAŢI MINCIUNA!
Respingeţi ipocrizia. Spuneţi mereu adevărul, chiar şi atunci când doare. Iar când vedeţi oameni care mint, nu-i lăsaţi să meargă mai departe. Tolerând minciuna timp de 20 ani, am lăsat ca politicieni fără bun-simţ să ajungă parlamentari, primari, miniştri sau chiar preşedinţi.
5. NU INSTIGAŢI LA URĂ ŞI LA INTOLERANŢĂ!
Nu bătrânii sunt vinovaţi de problemele tinerilor, nu cei de la stat sunt vinovaţi de problemele celor de la privat. Suntem cu toţii cetăţenii aceleiaşi ţări. Trăim cu toţii împreună. Suntem o singură ţară. Trebuie să învăţăm să ne respectăm, pentru că vom trăi împreună şi după ce alegerile se termină.
6. NU VĂ MAI GRĂBIŢI SĂ VĂ ÎMBOGĂŢIŢI PESTE NOAPTE!
Acest mesaj e mai ales către toţi cei care vor să intre în politică. Lupta noastră trebuie să fie împotriva sărăciei, şi nu pentru a face milioane de euro din bani publici. Bunul-simţ ne spune că nu vom reuşi luând de la unii – mai mici, mai sărăci, mai izolaţi, şi dând doar celor puternici şi bogaţi. Modelul corect este acela în care câştigăm cu toţii, nu doar unii. Suntem o comunitate, nu o junglă!
7. HAIDEŢI SĂ NE REZOLVĂM PROBLEMELE CU TRECUTUL!
După 20 ani, tot nu ştim adevărul despre comunism, despre marile probleme ale tranziţiei, despre marile ilegalităţi financiare. Dacă nu rezolvăm problemele trecutului, le vom repeta la nesfârşit!
8. MODELUL CORECT!
În orice societate este cel bazat pe educaţie. Pe civilizaţie. Pe politeţe. Pe cultură şi bun-simţ. Respectaţi valorile şi respingeţi mitocănia! Doar aşa ne pregătim copiii pentru o viaţă mai bună.
9. VORBIŢI UNII CU CEILALŢI!
Citiţi, informaţi-vă, schimbaţi păreri! Dialogul este singura soluţie. Trăim împreună şi trebuie să ne înţelegem unii cu ceilalţi. Chiar dacă avem păreri politice diferite, elementele de bază ale societăţii trebuie să rămână aceleaşi.
10. AJUTAŢI-I PE CEI DIN JURUL VOSTRU!
Din credinţă în Dumnezeu, din moralitate, sau din bun-simţ. Nu toţi au noroc, nu toţi au o viaţă normală, nu toţi au o zi bună. Suntem oameni dacă ne ajutăm unii pe alţii! Nimeni nu trebuie să se simtă abandonat de comunitatea din care face parte.
MIZA MEA, ÎN ACEASTĂ CAMPANIE, ESTE RETREZIREA ROMÂNIEI LA VIAŢĂ!
Eu nu vă voi propune o Românie pasivă. Nu asta e alternativa la România agresată şi asurzită la gălăgia de azi. EU VOI PROPUNE O ROMÂNIE CARE SĂ LUPTE. O Românie care să riposteze în faţa nesimţirii. A înşelăciunii şi a tupeului. Cei care îşi fac cinstit datoria, cei care au bun-simţ şi respect sunt majoritari în România. Infractorii, corupţii, tupeiştii şi mitocanii sunt minoritari! Dar ei vor continua să ne domine viaţa, dacă nu luăm atitudine. Eu vă cer să vă implicaţi! Să reacţionaţi când vi se face o nedreptate. Vreau stoparea fenomenului Băsescu, cel care a dus la blocajul din ultimii cinci ani şi la deziluzia majoră pe care o trăim cu toţii. Dacă facem asta, avem şansa de a schimba ceva în bine. Doar aşa putem spera că soluţiile pentru oameni să fie unele de bun-simţ şi doar aşa forţăm politica să redevină utilă pentru toţi.
DAR, PENTRU ASTA, VOI, CEI CARE CITIŢI ACEST MANIFEST, VENIŢI LA VOT!

Dumnezeu şi-a întors faţa spre urbea Basarabilor: Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului – fapt împlinit

Posted in Eveniment urban with tags , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

P1080666Sâmbătă, 26 septembrie 2009, la patru ceasuri după miezul zilei, toate drumurile din fosta Cetate de Scaun a Basarabilor întemeietori de ţară păreau că duc spre Mănăstirea Argeşului. Râuri de oameni curgeau molcom spre curtea lungă a aşezământului de cult ortodox sau spre Biserica Sf. Nicolae Domnesc, paraclisul voievodal în care se închinaseră cândva cerând sprijin şi ocrotire bunului Dumnezeu Tihomir, Basarab I, Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân. Acolo erau aşteptaţi să sosească mai intâi înalţii oaspeţi învredniciţi să facă dreptatea istorică, aşteptată de atât amar de vreme, oraşului în care fiinţase la 1359 prima mitropolie ortodoxă a ţării, încredinţată de Nicolae Alexandru (1352-1364) cârmuirii lui Iachint de la Vicina şi unde mai apoi Neagoe Basarab ctitorise şi sfinţise în urmă cu 492 ani neasemuita mănăstire, nemuritoare şi prin legenda Meşterul Manole.

Vorbe de clacă pentru scurtarea aşteptării

Printre poporeni circulau fel şi fel de zvonuri. Cel mai insistent era acela ca Băsescu ar fi întârziat cu vreo două ore la Târgovişte, unde fusese canonizat, de asemenea, Sf. Neagoe Basarab, decalând programul cu vreo două ore. N-au lipsit cârcotelile, dar consemnarea lor nu-şi are rostul. S-a spus că Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, ar veni cu un convoi de autoturisme dinspre Piteşti. Un elicopter a brăzdat cerul senin, feliind razele soarelui cu elicea înainte de a ateriza la Stadionul Municipal. “Vine Băsescu!” Eroare: A venit Mircea Geoană, preşedintele Senatului, liderul PSD, candidat la Preşedinţia României. La Biserica Domnească l-a întâlnit pe omologul de la PRM, Corneliu Vadim Tudor, contracandidat la fotoliul prezidenţial. Ambii au fost întâmpinaţi de autorităţile locale în frunte cu primarul Nicolae Diaconu, de prefect, de subprefect şi alţii, mai mici în rang, alături de care şi-au luat baia de mulţime. “Se putea să lipsească martie din post?… Ăştia au venit în campanie electorală…” – mormăiau cei prezenţi în aşteptarea suitei PF Daniel.
La Mănăstirea Argeşului, câteva mii de oameni se prăjeau la soare, minunându-se de mulţimea personajelor cu eşarfe tricolore pe piept. “Oraşul nostru are astăzi peste o sută de primari, dar numai unul este cel adevărat!”
Excepţii de la regulă au făcut Doru Panţeru (Ciofrângeni) şi Ion Ionescu (Cicăneşti). Cel mai original a fost – ca de obicei – primarul din Băiculeşti, Gheorghe Bărănescu, sosit într-o reverendă neagră, peste care, la sosirea oficialităţilor, cu gesturi de prestidigitator şi-a afişat eşarfa tricoloră (poate ca să fie văzut aşa de către preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, liderul PSD, Constantin Nicolescu). Miştocărelile dintre primari n-au lipsit şi multe dintre ele aveau tentă de pofte lumeşti. S-a vorbit şi despre ciudăţenia stabilirii datei ceremoniei într-o zi de sâmbătă, ca şi despre împărţirea sfinţilor canonizaţi cu alte oraşe, precum Târgoviştea. Iar timpul aşteptării se scurgea greu, parcă în silă… Impresionantă prin disciplină a fost armata de sute de preoţi care îndura cu stoicism neclintit totul, cu ochii fixaţi spre locul de unde trebuiau să apară mai-marii ei.

Inima bisericii strămoşeşti a bătut la Curtea de Argeş

Consilierul eparhial Caliopie Ichim licărea ca un păstrăv prin apa mulţimii, având porunca păstrării bunei rânduieli. La scurt timp după ora 17.00 a apărut în curtea Mănăstirii cortegiul oficial. PF Daniel, înveşmântat în alb, îl avea de-a dreapta pe PS Calinic, purtând cu distincţia-i cunoscută asceticul strai de culoare închisă. Binecuvântările au curs în stânga şi în dreapta, credincioşii s-au  nevoit să atingă straiul Patriarhului B.O.R., dar cei mai fericiţi au fost tot primarii, plasaţi în primul rând al celor ce sufereau după iertarea păcatelor “săvârşite cu voie sau fără voie”. Înghesuiala celor care au ţinut morţiş să ocupe un loc în faţa Catedralei, dar mai ales a micimanilor politici care i-au copleşit pe oamenii de ordine, a fost de toată jena.
După cuvenita slujbă, s-a dat citire tomosurilor de canonizare emise de către Patriarhia B.O.R. Iachint de la Vicina, primul Mitropolit al Ţării Româneşti va fi prăznuit anual în 28 octombrie, Neagoe Basarab în 26 septembrie şi Ioanichie cel Nou de la Muscel, în 26 iulie. Ridicarea la rang de Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului s-a desăvârşit de către P.F. Daniel, care i-a înmânat ÎPS Calinic însemnele noii demnităţi arhiereşti – mantia, crucea, toiagul şi engolpionul – în timp ce i se cânta cu glas înalt, potrivit rânduielilor ştiute din veac, “Vrednic este!”
Cortegiul cremei oficialităţilor bisericeşti şi mirene, mai puţin Mircea Geoană, care a plecat în trombă, s-a închinat la moaştele Sfântuliţei. A urmat slujba de vecernie şi agapa frăţească din Sala Manole a Palatului Arhiepiscopal (de-acum încolo), la care au participat: PF Daniel, Nicolae Văcăroiu, Corneliu Vadim Tudor, Constantin Nicolescu, Nicolae Diaconu, fostul prefect Marcel Proca, mitropoliţii Teofan (Moldova şi Bucovina, argeşean din Corbi, întâmpinat cu multă dragoste la Biserica Domnească), Laurenţiu (Ardeal), Petru (Basarabia), arhiepiscopii Teodosie (Tomis), Nifon (Târgovişte), Epifanie (Buzău şi Vrancea), Casian (Dunărea de Jos), Vincenţiu (Slobozia şi Călăraşi), Galaction (Alexandria şi Teleorman), Ambrozie (Giurgiu), Visarion (Tulcea), Corneliu (Huşi), Ioan (Covasna şi Harghita), Andrei (Alba Iulia), episcopii Nicodim (Severin şi Strehaia), Sebastian (Slatina şi Romanaţi), Paisie (Timişoara, revenit pentru câteva ore în oraşul natal), Timotei (Arad), Lucian (Caransebeş), Daniil (Dacia Felix), Siluan (Episcopia Ortodoxă din Ungaria), Macarie (Suedia), precum şi Adrian Lemeni, de la Secretariatul de stat pentru Culte, câţiva preoţi şi mireni.
 Cu această ocazie, Corneliu Vadim Tudor s-a lăudat că, dacă va ajunge preşedinte al României, va muta din nou capitala ţării la Curtea de Argeş şi îl va înscăuna pe PF Daniel cap al ortodoxiei mondiale. “Ce rău v-am făcut?” – s-a întrebat Patriarhul cu mişcătoare înţelepciune, taxând divagaţiile tribunului pe modelul unui părinte spiritual care amendează nebuniile pruncului, şturlubatic.
(Mai apoi a circulat zvonul că aplauzele călduroase cu care fusese întâmpinat liderul peremist ar fi fost plătite. Gura lumii slobodă…).
Curtea de Argeş are, deci, Arhiepiscopie şi visează încă la dreptatea deplină, reînfiinţarea Mitropoliei. 

Eva ADAM

Destine în criză: la numai 14 ani va da viaţă unui copil!

Posted in fapt divers with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

curvaViaţa Ramonei I., din Mălureni se află la o răscruce existenţială: la vârsta la care alte colege de generaţie se despart de păpuşi pentru a da aripi viselor de viitor, ea se pregăteşte să devina mamă. Destinul ei ar fi putut fi oricare altul. E greu de spus dacă el a fost influenţat de despărţirea părinţilor. Cert este însă faptul că după ce mama ei a plecat să îşi refacă viaţa, ea a rămas în grija tatălui, dar mai ales a bunicii de la Mălureni. Pentru adulţii din jur, fetiţa apare ca o fiinţă enigmatică, dispunând de o personalitate greu de descifrat. Profesorii i-au remarcat inteligenţa şi talentul pentru informatică. Anul trecut, cei care o cunosc au ramas stupefiaţi aflând că Ramona era o femeiuşcă în devenire, care a trebuit să facă o întrerupere de sarcină cu acordul familiei. Urmarea: i s-a propus consiliere psihologică, la care a renunţat destul de repede, solicitând sterilet sau anticoncepţionale. Având în vedere vârsta pacientei, doctorii au refuzat-o.
De curând, s-a descoperit că Ramona este însărcinată în 6 luni, ceea ce face imposibilă orice intervenţie. Cum fata fusese descoperită într-un lan de porumb cu doi băieţi adulţi, aceştia sunt bănuiţi ca ar fi profitat de naivitatea ei. “La mine în curte nu are ce căuta un copil fără tată în braţe!… Mi-a fost milă de ea, mamă, că ajunsese să moară de foame la un centru de plasament, am luat-o la noi şi uite ce ruşine ne-a făcut…“, se jeleşte bunica. Tatăl este derutat, nu mai ştie ce să spună, Ramona s-a însingurat, refuză dialogul şi-şi păstrează cu încăpăţânare secretele. Ce se va întâmpla cu ea, dar mai ales cu copilul încă nenăscut, numai Dumnezeu ştie. Cine le întinde o mână de ajutor pentru a-i scoate din această situaţie dramatică?….

Alexandra SIMIONESCU

Spărgătorii din Călăraşi rămân în arest

Posted in fapt divers with tags , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

În ediţia anterioară vă informam despre sfârşitul aventurii unor spărgători veniţi din părţile dunărene şi arestaţi în urbea Basarabilor, după o tentativă de jefuire a unei case de schimb valutar de pe Bulevardul Basarabilor. Mandatele de reţinere pentru 24 ore s-au transformat în mandate de arestare preventivă pentru 29 zile, în ciuda eforturilor depuse de către avocaţii acuzaţilor.
P1090250Marţi, 13 octombrie, Costel Vlad, cunoscut sub numele de Ţaganu’, în vârstă de 46 ani, Ion Dobre, zis Nini (21 ani), Ionuţ Albu (19 ani) – toţi având domiciliu în comuna Modelu, judeţul Călăraşi şi Iulian Eftimie (26 ani), din comuna Dichiseni, acelaşi judeţ, au fost aduşi la Judecătoria Curtea de Argeş. În faţa instanţei, patru dintre ei şi-au recunoscut faptele pentru care erau acuzaţi. Costel Vlad s-a declarat victima unor împrejurări nefericite, iar taximetristul Ion Dobre a declarat că fusese solicitat de către clientul Costel Vlad să facă o cursă până la Curtea de Argeş. Şi din cursa de automobil a căzut în aceea a Poliţiei Municipale (!?!…).
La finalul şedinţei de judecată, instanţa şi-a însuşit propunerea Parchetului şi a prelungit mandatele de arestare cu încă 30 zile, perioadă pe care acuzaţii o vor petrece în arestul IPJ Argeş, în timp ce continuă cercetările în cazul lor.

Alexandra SIMIONESCU

FC Internaţional, pe linia de plutire

Posted in sport with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

Aceste rânduri se aştern pe hârtie la împlinirea a doi ani de când inegalabilul Gicu Dobrin a plecat dintre noi să-i înveţe pe îngeri arta sa de magician al balonului rotund, hărăzită lui de bunul Dumnezeu, pentru a ne bucura pe noi, argeşenii. FC Argeş, echipa lui de suflet este în pragul falimentului, după aruncarea patronului Penescu în puşcărie. Ştafeta a fost preluată de formaţia lui Benone Lazăr, FC Internaţional Curtea de Argeş, aflată pentru prima dată în eşalonul valoric superior. Din păcate, evoluţia acesteia sub conducerea antrenorului Ştefan Stoica a fost de-a dreptul paradoxală: în primele 10 etape a pierdut cinci partide la Mioveni şi una în deplasare şi a câştigat patru “afară”, fără să înregistreze niciun egal! Astfel, în clasamentul jocurilor considerate acasă era “lanternă roşie”, iar în deplasare ocupa locul secund după Steaua, reuşind să-şi exaspereze suporterii, care aveau coşmaruri când Interul lor ajungea la minus 6 în clasamentul adevărului.

Fane Stoica LA-SĂ-NE!
inter-poli-2
Puţină istorie: deplasarea în Giuleşti a fost un dezastru, soldându-se cu o înfrângere umilitoare, 0-4 şi cu accidentarea fundaşului Dan Matei. Toate ar mai fi fost cum ar mai fi fost dacă s-ar fi “dres busuiocul” la Mioveni, cu FC Timişoara, umilită în EUROPA LEAGUE de Dinamo Zagreb. “Bacilii lui Stoica” s-au făcut din nou de râs, încasând un 0-3 care i-a adus antrenorului supranumele de “Fane 07”. Cum Inter a ajuns la minus 6 la adevăr, suporterii i-au cerut pentru prima dată antrenorului să plece, iar fotbaliştii au fost aplaudaţi cu spatele spre teren. A urmat o pauză competiţională în care naţionala mare a luat o mână de goluri la Belgrad, tineretul la fel în Letonia, iar Fane Stoica a dat-o pe meciuri de pregătire. După un 1-1 cu Braşovul, s-a bifat o nouă înfrângere pe Municipalul din Curtea de Argeş, 1-2 cu Pandurii Tg. Jiu. “Jucăm foarte bine, suntem în grafic!”, glumea amar patronul Lazăr. “Bine, patroane, treabă-i asta: mă baţi acasă la mine, în meci oficial şi eu te bat în amical?”, îl întreba Sorin Cârţu la final pe interist…

O gură de aer

La reluarea campionatului, FC Internaţional s-a deplasat la Alba Iulia, pentru partida cu Unirea, contracandidată la retrogradare. Acolo însă a reuşit să sfideze Legile lui Murphy, începând foarte prost cu un autogol al lui Vlad Chiricheş în prima repriză şi încheind cu golurile lui Ovidiu Stoianof şi Emmanuel Kone, care i-au adus cele trei puncte ale unei victorii existenţiale. Fane Stoica şi-a salvat astfel scaunul şi cel de-al şaptelea salariu în clasamentul antrenorilor, dar urma alt meci de 6 puncte, cu Astra, la Mioveni. Considerat de risc maxim, a beneficiat de observatori “grei”, în frunte cu preşedintele CCA, Vasile Avram, dar asta nu l-a împiedicat pe arbitrul Marian Balaci să facă prostii. Spre lauda lor, interiştii au câştigat partida cu sufletul, strângând din dinţi, cu un 2-1 care i-a păstrat la minus 3 la adevăr şi cu 15 puncte, pe locul 11 în clasament, îndepărtând echipa noastră de zona retrogradării. Golurile au fost marcate de Itu (min. 9), Vezan (eurogol, min. 76), repectiv Miranda (min. 42). Acum urmează partida din Cupa României cu Rapid şi deplasarea la Vaslui, unde Marius Lăcătuş s-a descoperit ca antrenor. Aventura Interului continuă!

Vladimir ALBU

Piloţii “kamikaze” au cucerit dealurile argeşene

Posted in eveniment rural, Eveniment urban with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

P1090206La sfârşitul celei de-a doua săptămâni din octombrie, Valea Argeşului a găzduit prima ediţie a Cupei Kamikaze, din cadrul Campionatului naţional de off-road. Traseul ales, în lungime de 105 km a inclus teren variat, cu urcuşuri şi coborâşuri prin păduri, pe marginea prăpăstiilor, silind concurenţii să se comporte ca nişte cascadori care şi-au pus fără preget vieţile în primeşdie. Riscurile prezente la tot pasul au ridicat nivelul adrenalinei atât pentru şoferi, cât şi pentru spectatori, alungând jivinele codrului la zeci de kilometri distanţă, speriate fiind de mugetul motoarelor cu sute de cai putere. Toţi competitorii şi-au pus însă talentul şi priceperea la bătaie pentru a câştiga marele premiu, un autoturism de teren TOYOTA LJ 70, pus la bătaie de organizatori (Clubul OFF-ROAD Bucureşti şi KAMIKAZE TEAM). Iniţiatorul acestei frumoase nebunii a fost Valentin Alexandroaie.

12 ore de coşmar şi un premiu de vis

Startul s-a dat sâmbătă, 11 octombrie, la ora 03.30, din faţa pensiunii “Meridian”, de la Oeşti, comuna Corbeni. Traseul a fost străbătut pe bază de hărţi, în circa 12 ore, iar duritatea sa a făcut selecţia candidaţilor. Cei calificaţi în finală au participat la trialul de duminică, de la Curtea de Argeş, de pe dealurile din punctul cunoscut sub numele “La bazin” (cu acces dinspre strada Cuza Vodă prin strada Măceşului). Startul s-a dat la ora 09.30 şi spectatorii au asistat la o cursă contra cronometru desfăşurată pe un teren de coşmar, în care abilitatea a fost nevoită să-şi dea mâna cu norocul. S-au înregistrat două abandonuri, o explozie de cauciuc şi cursa continuată pe 3 roţi, iar la finiş au ajuns numai 12 bolizi, cam o treime din cele care au luat startul. Podiumul competiţiei a fost alcătuit din Tiberiu Stan (câştigătorul TOYOTEI), Cătălin Olaru şi Vali Ferri. Toţi participanţii au plecat însă acasă cu diplome şi amintiri de neuitat şi au promis să revină pe meleagurile argeşene şi ca simpli turişti, nu numai ca sportivi angrenaţi în evenimente competiţionale. Un sincer “BRAVO!” pentru aceşti oameni fără teamă!

Alexandra SIMIONESCU

481 ani de la prima atestare documentară – Ziua comunei Tigveni, sărbătoare pe Valea Topologului

Posted in eveniment rural, Uncategorized with tags , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

tigveni 1“Festivalul Mărului” şi Focul lui Sumedru fac deja parte integrantă din datele de identificare ale acestei localităţi, pomenite pentru prima dată într-un hrisov de domnie ieşit din cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi, în anul 1528 (de la naşterea lui Hristos), octombrie 28. Pecetea domnească a ginerelui Sfântului Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Argeşului, întărea dania ocinei (moşiei) Tigvenilor, făcută de Dârzul “ca să-i fie pentru sufletul său…”. De-a lungul vremurilor, de aceste locuri binecuvântate  de pe Valea Topologului şi-au legat numele mari familii boiereşti, cum a fost aceea a Brătienilor, care au stăpânit la Tigveni mari moşii precum şi a unor fii ai satului care au binemeritat recunoştinţa urmaşilor. Dintre aceştia din urmă, merită să-l amintim pe generalul Gabriel Marinescu, marele om prin strădania căruia Tigveniul căpăta în 1939 statutul de primă comună electrificată din România (nu în totalitate, ci numai centrul), care dispunea şi de o reţea de alimentare cu apă potabilă. Demn de reţinut este şi faptul că tot la Tigveni şi-a găsit izvorul inspiraţiei pentru drama “Năpasta” I.L. Caragiale, pe vremea când era revizor şcolar în zona noastră, operă pe care a scris-o în casa Stephănescu, de la Căpăţâneni, pentru că era prieten cu întemeietorul Operei Române. Concluzionând, Tigveniul, ca şi alte locuri mirifice din ţară are o istorie care-i aureşte blazonul trecutul şi impune o continuitate pe măsură pentru oamenii prezentului.

Focul lui Sumedru şi focuri de artificii

Întâmplarea sau destinul istoric a făcut ca la această dublă aniversare, comuna să aibă în frunte nu numai un primar urmaş politic al Brătienilor, dar şi un legislativ local dominat de liberali. Doru Dumitru Slătineanu conduce administraţia publică locală şi colaborează cu legislativul care are următoarea componenţă: Constantin Smeu (viceprimar), Sotir Cosma, Ana Croitoru, Ion Baciu, Mihai Cojocaru, Gheorghe Grasu şi Gruia Joiţa (PNL); Elena Popa, Viorel Piele, Filofteia Cărămidaru, Iulian Popa, Nicolae Gîlcescu (PSD) şi Ion Stătescu (PD-L). Aceştia sunt oamenii care se fac “vinovaţi” de organizarea “Festivalul Mărului” şi a celorlate manifestări cultural-distractive înscrise în calendarul zilei comunei. Ansamblurile folclorice din Arefu, Cicăneşti, Corbi, “Haiducii” din Amărăşti-Vâlcea, “Învârtita dorului”, din localitate, căluşarii de la Stolnici, Ionuţ Dolănescu, Maria Ciobanu, Mitică Tavă, “Nemuritorii” şi Simona Bănică au bucurat sufletele sutelor de oameni veniţi din întrega zonă să-i sărbătorească şi să le ureze cele bune prietenilor din Tigveni. N-au lipsit nici politicienii din toate partidele care însă, în mare parte s-au pierdut în mijlocul mulţimii. Petrecere câmpenească a ţinut până târziu în noapte şi s-a încheiat cu Focul lui Sumedru, după care artificiile au înflorit cerul întunecat decorândul cu arabescuri de neuitat care i-au bucurat deopotrivă pe tineri şi vârstnici.
MULŢI ANI FERICIŢI, TIGVENI!   

Eva ADAM

În ţara tuturor posibilităţilor şi crizelor, POLITICIENII DANSEAZĂ SUB SPÂNZURĂTOARE

Posted in politica with tags , , , , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

După circa 9 luni de zile, concubinajul politic dintre PD-L şi PSD s-a rupt. Perversul lor amor bizantin în patul crizei economice a născut macrocefala criză politică aruncată în poala poporului care va fi chemat la urne să-şi aleagă preşedintele. Emil Boc şi democrat-liberalii, rămaşi singuri la masa îndestulării guvernamentale, n-au apucat să se bucure prea mult de fructele puterii după ce pesediştii au părăsit Palatul Victoria. Calendarul crizei politice începe să semene cu episoadele unei telenovele:
1 octombrie – Mircea Geoană anunţă retragerea PSD din coalitia de guvernare. Crin Antonescu face cunoscută intenţia PNL şi UDMR de a depune o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Boc. În replică, presedintele Traian Băsescu invită UDMR la discuţii.
7 octombrie – Guvernul Boc dă o ordonanţă de urgenţă prin care scade plafonul minim de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor de la 615 lei venit minim pe membru de familie la 415 lei. Motivaţia necesităţii economisirii resurselor bugetare la vreme de criză lasă rece sute de mii de familii lipsite – prin aplicarea ordonanţei – de un ajutor social indispensabil.
13 octombrie – Moţiunea de cenzură este votată de 254 parlamentari (cu 18 mai mult decât era necesar) şi Guvernul Boc este demis. Noua majoritate parlamentară constituită din PSD plus PC, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor îşi certifică astfel existenţa. Crin Antonescu anunţă sprijinul acesteia pentru candidatura primarului Sibiului, Klaus Johannis, la postul de premier. Şeful statului dă o declaraţie prin care îl elogiază pe prim ministrul ajuns interimar şi invită pentru a doua zi partidele la consultări.
14 octombrie – Klaus Johannis anunţă acceptarea candidaturii şi vine la Bucureşti pentru consultări cu forţele politice care îl sprijină. Crin Antonescu îl conduce la întâlnirea cu liderii coaliţiei anti Băsescu. Aceştia, mai puţin Mircea Geoană, merg la Cotroceni pentru a-l anunţa pe preşedintele României că majoritatea parlamentară (peste 65%) sprijină candidatura “neamţului” la postul de premier al României. Traian Băsescu îşi rezervă dreptul de a desemna a doua zi persoana însărcinată cu formarea noului guvern, potrivit prerogativelor sale constituţionale. La bursa candidaţilor, pe lângă Emil Boc (susţinut de PD-L) şi Klaus Johannis (sprijinit de opoziţia majoritară), apare şi numele expertului financiar de la BNR, Lucian Croitoru.
15 octombrie – Şeful statului îl desemnează pe Lucian Croitoru premier, motivându-şi decizia prin nevoia de un om care ştie să vorbească limbajul FMI, după ce lucrase câţiva ani în slujba acestuia. Opoziţia se simte sfidată şi izbucneşte un scandal pe teme de interpretare a Constituţiei. Lucian Croitoru are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi asigura susţinerea parlamentară pentru cabinetul său. Tentativele sale nu au succes decât la PD-L, căci opoziţia rămâne fermă pe poziţia de susţinere a lui Klaus Johannis şi nu se lasă momită de promisiuni, oricât de trandafirii ar fi.
23 octombrie – Lucian Croitoru face cunoscută lista guvernului său, alcătuită din 14 miniştri, dintre care 11 sunt democrat-liberali, mare parte componenţi ai Cabinetului Boc. Se apreciază că şansele lui Croitoru sunt minime şi se afirmă că Băsescu este interesat să prelungească interimatul până după alegerile prezidenţiale, pentru a-l păstra pe Vasile Blaga la Interne, ca o garanţie a succesului prelungirii mandatului său la Cotroceni. “Se pregăteşte o mare fraudă electorală!”, ţipă liderul peremist Corneliu Vadim Tudor, unul dintre prezidenţiabili, susţinut de această dată şi de reprezentanţii celorlalţi candidaţi. “Este o mare tâmpenie!”, sugerează democrat-liberalii.

Cine pe cine… “tiveşte”?
basescu-live1
Premierul desemnat, Croitoru trebuie să treacă împreună cu echipa sa guvernamentală de comisiile parlamentare. Avizul acestora este obligatoriu, dar… consultativ, pentru că aşa se stabileşte în ambiguitatea sa Constituţia României. În mare, calendarul a fost stabilit astfel ca noul guvern să se prezinte în faţa Parlamentului pentru validare în jurul datei de 4 noiembrie, mai precis la aniversarea lui Traian Băsescu. Necesarul de voturi pentru a trece este egal cu acela al prăbuşirii predecesorului Emil Boc, 236. “Păcat că Lucian Croitoru face jocul lui Băsescu, riscând să se compromită!”, a spus guru PSD, Ion Iliescu. Afirmaţia aceasta, adăugată la deciziile anunţate deja de opoziţia unită, sugerează o execuţie publică. Aceasta este cu atât mai cinică, dacă luăm în calcul faptul că se va petrece de ziua ctitorului noului guvern! Totuşi, nu este exclusă nici varianta reciprocă, victoria lui Croitoru, prin voturi obţinute sub ameninţarea alegerilor anticipate sau prin alte “mijloace specifice”. Aşadar, răbdare şi tutun, onorabililor şi stimabililor!

Eva ADAM

Mircea Vulcănescu: “Să nu ne răzbunaţi, dar să nu ne uitaţi!” – Barbaria reeducării comuniste prin tortură, evocată la Piteşti

Posted in actualitate with tags , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

P1090026Vineri, 2 octombrie 2009. O zi frumoasă de început de toamnă. Primăria municipiului capitală de judeţ găzduieşte cea de-a noua ediţie a simpozionului internaţional dedicat sinistrului Fenomen Piteşti – reeducarea prin tortură, cu tema “Exilul românesc – suferinţă şi speranţă”. Oameni purtând în spate povara grea a anilor petrecuţi prin puşcăriile şi lagărele de exterminare comuniste, care şi la vârste venerabile îşi păstrează coloana vertebrală dreaptă, au venit din toată lumea pentru a păstra vie flacăra amintirii. Pentru ei, testamentul lui Mircea Vulcănescu e sfânt: prin scrierile lor, prin evocările verbale, prin comunicări ştiinţifice încearcă să evite repetarea unor fapte reprobabile trăite la mijlocul secolului trecut. “Ceea ce s-a petrecut la Piteşti a fost cea mai mare barbarie a lumii!”, afirma scriitorul sovietic Alexandr Soljeniţîn. Şi nimeni nu ştia mai bine decât el, cel care a cunoscut direct gulagurile siberiene.

Supravieţuitorii, martori peste timp

Strădaniile depuse de către participanţi începând cu anul 2000 au dat roade, deşi de la an la an rândurile lor se răresc din cauze naturale, de astă dată: tot mai mulţi istorici români, dar şi din Anglia, Franţa, SUA, Germania şi alte ţări ale lumii publică lucrări de dizertaţie sau teze de doctorat pe tema Fenomenului Piteşti. În ciuda atâtor opoziţii interne manifestate pe faţă sau mascat, ororile vendetelor politice antiromâneşti au devenit subiect de dezbatere în întreaga lume, deşi încă nu au impactul holocaustului. La deschiderea lucrărilor s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor plecaţi într-o lume mai bună, poate: Aurel Sergiu Marinescu, Sergiu Grosu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Stanca –  trecuţi prin sinistrul Penitenciar Piteşti – şi mulţi alţii, pe care trebuie să-i păstrăm în suflete cu recunoştinţă pentru că şi-au jertfit tinereţile pentru a ne da dreptul să visăm la un viitor mai bun.
Din zona Curtea de Argeş, anul acesta au fost la Piteşti numai doi bărbaţi care au gustat pâinea amară a temniţelor ciumei roşii: omul de afaceri Aurel Ilea şi scriitorul George Păun-Ulmu. Nonagenarul profesor Nicolae Enescu n-a fost în stare să bată drumul până în oraşul în care a fost chinuit ca hoţii de cai. Nicolae Diaconescu, din Corbeni se odihneşte liniştit şi împăcat cu toată lumea acum, ca şi preoţii Titu Hodoroagă, din Sălătrucu sau Vasile Chiţu de la Curtea de Argeş, Dumnezeu să-i odihnească în pace alături de cei drepţi şi de fraţii lor de suferinţă de pe văile Topologului, Argeşului, Vâlsanului şi râului Doamnei! Cei care încă mai fac umbră pământului, în frunte cu Aristide Ionescu, supravieţuitor al reeducării lui Ţurcanu, Octav Bjoza, noul preşedinte al A.F.D.P.R., marele scriitor parizian Cicerone Ioniţoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi români din diaspora prin vasta sa operă închinată generaţiei fără tinereţe şi abuzurilor la care a fost supusă, fostul deputat ţărănist Sergiu Rizescu şi mulţi alţii, au evocat cutremurător trecutul, făcându-i pe cei născuţi mai târziu să-şi piardă somnul.

Lungul drum al nopţii către zi

Pentru cei care nu ştiu, se cuvine să facem o incursiune în trecut. România, ţară creştinată de Sf. Apostol Andrei şi-a însuşit cu credinţă misiunea de a apăra Europa de-a lungul multor veacuri. Drept răsplată, Europa a trădat-o în anul de jale 1940, când graţie pactului Ribbentrop-Molotov a pierdut Basarabia şi nordul Bucovinei obţinute de Stalin printr-un ultimatum şi nordul Transilvaniei prin Diktatul de la Viena, impus de Hitler şi Mussolini în favoarea Ungariei horthyste. PCR, un partide de buzunar aservit Komiternului cu sediul la Moscova a fost singura formaţiune politică din ţară care a aplaudat ciuntirea hotarelor sale. Churchill a folosit România ca monedă de schimb pentru Grecia şi a cedat-o lui Stalin. Încă din 1944, sovieticii s-au instalat la noi ca stăpâni, datorită unui lung şir de trădări istorice. Alegerile din noiembrie 1946 au fost furate de comuniştii sprijiniţi cu tancurile cu stele roşii pe turele, regele a fost alungat la 30 decembrie 1947 şi dictatura proletară a dezlănţuit teroarea antinaţională. Strategia elaborată în laboratoarele NKVD-ului şi apoi KGB-ului de la Lubianka moscovită a fost aplicată de cozile de topor ca foştii generali Nicolschi şi Walter Roman. Desnaţionalizarea culturală şi religioasă erau pivoţii acesteia, astfel că tot ceea ce reprezenta valoare în orice domeniu a devenit ţintă pentru distrugere în lagărele de exterminare de la Aiud, Jilava, de la canal, de la Craiova, Piteşti, Sighet şi din alte locuri de tristă amintire.
Dumnezeu n-a vrut ca toţi cei întemniţaţi să piară şi ei au declanşat lupta pentru recunoaşterea legitimităţii existenţei şi suferinţelor lor. Spre ruşinea lor, vremelnicii stăpâni ai ţării de după 1990 nu le-au dat nici măcar o mână de ajutor. Culmea neruşinării au atins-o anul acesta, când nici măcar n-au onorat cu prezenţa vreo reuniune a foştilor deţinuţi politici! Cât despre pensii şi compensaţii reparatorii, s-au amânat sine die, ca şi un monument închinat luptei lor. S-a anunţat că există un proiect pentru transformarea fostei puşcării din Piteşti în muzeu, pe modelul Memorialului Sighet. Cei prezenţi la simpozion au vizitat sinistrele locuri unde în 6 decembrie 1949 s-a declanşat reeducarea, despre care le-a vorbit Aristide Ionescu. s-ar zice că noaptea comunistă ne vrea să facă loc zilei libertăţii. Dar lupta continuă!…

Vladimir ALBU

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 141

Posted in actualitate with tags , on octombrie 31, 2009 by argesuldenord

Farmers_at_work_in_the_Pomurje_regionCapitolul 4
INFORMAŢII UTILE PENTRU ACCESAREA FONDURILOR NERAMBURSABILE
4.1 Documentele necesare întocmirii cererii de finanţare
Documentele obligatorii care trebuie ataşate Cererii de finanţare pentru întocmirea proiectului sunt:
1. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează să se autorizeze până la data semnării contractului de finanţare, urmând ca până la această dată să prezinte următoarele documente:
– Certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Registrului Comerţului în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
– Cazierul judiciar fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare ale solicitantului;
– Cazierul fiscal eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
– Document de la societatea bancară cu datele de identificare ale băncii, unde solicitantul are deschis contul pentru primirea sprijinului nerambursabil în cadrul FEADR (denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului în care se derulează operaţiunile cu APDRP).
Pentru solicitantul autorizat, aceste documente se vor prezenta la data depunerii cererii de finanţare.
2. Planul de Afaceri, conform modelului prezentat pe site-ul MADR,
www.madr.ro.3. (Documente de proprietate/folosinţă teren şi/sau clădiri).
a. Documente solicitate pentru terenul agricol:
– Copie după actul de proprietate al terenului şi/sau tabel centralizator – emis de Primărie, semnat de persoanele autorizate conform legii, conţinând sumarul contractelor de arendare cu suprafeţele luate în arendă pe categorii de folosinţă, perioada de arendare şi/sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă al terenului;
– Extras din Registrul Fermelor, care trebuie să conţină date privind exploataţia agricolă: codul unic de înregistrare al solicitantului, suprafaţa utilizată, valoarea sprijinului public primit, etc sau  Extras din Registrul Agricol emis de Primăriile locale.
În cazul realizării de investiţii:
b. Documente solicitate pentru imobilul (clădirile şi/sau terenurile) pe care sunt/vor fi realizate investiţiile:
– Actul de proprietate asupra imobilului;
– Documentul care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau alt document încheiat la notariat, care să certifice dreptul de folosinţă al terenului (contract de concesionare, contract de închiriere, contract de comodat) valabil pe o perioadă de minim 5 ani şi, după caz
c) Documente solicitate pentru animale, păsări şi familii de albine:
3. Extras din Registrul Animalelor emis de ANSVSA, document eliberat de la Primăria comunei pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea ferma agricolă de semi-subzistenţă cu profil de apicultură.
4. Certificat de producător eliberat conform legislaţiei naţionale în vigoare.
5. Document eliberat de către autorităţile competente (mediu, sanitar, sanitar-veterinar şi fitosanitar) prin care se certifică faptul că, investiţia propusă pentru adaptarea la standarde respectă termenele limită impuse de legislaţie (perioada de graţie).
Acest document se ataşează numai când solicitantul accesează Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” pentru investiţii referitoare la îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare.
6. Document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă emis de către grupul de producători/asociaţia profesională cu profil agricol în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
Acest document se ataşează numai pentru dovedirea criteriului de selecţie “Solicitantul este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei nationale în vigoare”.
7. Copia actului de identitate al solicitantului.
8. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează ca toate activităţile prevăzute în Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare şi, după caz, să obţină Autorizaţia de funcţionare în acord cu aceasta, până la prima verificare a conformităţii cu Planul de Afaceri.
9. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se obligă să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 “Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.
4.2 Lista Formularelor disponibile pe site-ul MADR şi APDRP
– Cererea de Finanţare – Anexa 1; 
– Planul de Afaceri – Anexa 2; 
– Contractul de Finanţare – Anexa 3; 
– Cererea de Plată – Anexa 4;
– Fişa Măsurii – Anexa 5; 
– Actele normative utile – Anexa 6:
– Modele declaraţii pe propria răspundere – Anexa 7
– Zone defavorizate conform PNDR 2007-2013 – Anexa 8.
TOATE FORMULARELE PREZENTATE AL CĂROR FORMAT ESTE ELABORAT DE MADR POT FI CONSULTATE ŞI DESCĂRCATE DIRECT DE PE PAGINA DE INTERNET A MADR ŞI APDRP wwwmadr.ro; www. apdrp.ro – M141 SAU POT FI SOLICITATE DE LA SEDIILE DADR ŞI APDRP.
4.3 DICŢIONAR
Solicitant – persoană fizică, potenţial beneficiar al sprijinului nerambursabil din FEADR;
Beneficiar – persoană fizică autorizată care a încheiat un contract de finanţare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR;
Cererea de finanţare – reprezintă solicitarea depusă de potenţialul beneficiar în vederea obţinerii finanţării nerambursabile;
Sprijin nerambursabil – reprezintă suma alocată proiectelor, asigurată prin contribuţia Uniunii Europene şi a Guvernului României;
Eligibil – reprezintă îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor minime de către un solicitant aşacum sunt precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanţare şi Contractul de Finanţare pentru FEADR;
Evaluare – acţiune procedurală prin care documentaţia pentru care se solicită finanţare este analizată pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor minime pentru acordarea sprijinului şi pentru selectarea proiectului, în vederea contractării;
Fişa măsurii – descrie motivaţia sprijinului financiar nerambursabil oferit, obiectivele măsurii, aria de aplicare şi acţiunile prevăzute, tipul de investiţie, menţionează categoriile de beneficiar şi tipul sprijinului;
Măsura – defineşte aria de finanţare prin care se poate realiza cofinanţarea proiectelor (reprezintă o sumă de activităţi cofinanţate prin fonduri nerambursabile);
Abrevieri:
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune.
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia vaputea fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene.
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
DGDR – Autoritatea de Management.
DADR – Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti
APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – instituţie publică subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care derulează Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
OJPDRP – Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, structura organizatorică la nivel judeţean a APDRP (la nivel naţional există 42 oficii judeţene).
APIA – Agenţia de Plaţi şi Intervenţie în Agricultură – instituţie publică subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură.
4.4 MADR ÎN SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ
Fermierii care îndeplinesc condiţiile de finanţare specifice Măsurii 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” din cadrul PNDR pot beneficia de fondurile europene nerambursabile.