Zilele Curţii de Argeş – sărbători în criză

Tradiţia celebrării sărbătoririi Zilelor Municipiului Curtea de Argeş s-a instituit greu şi se păstrează şi mai greu în vremuri de criză cum sunt cele pe care le trăim. În bugetul local pe anul în curs s-au alocat iniţial 250 milioane lei vechi pentru acoperirea costurilor festivităţilor, cărora li s-au mai adăugat apoi 150 milioane. Administraţia publică locală a reuşit să mai atragă fonduri în valoare de 300 milioane lei vechi de la sponsori, rotunjind suma la 700 milioane lei vechi. Acesteia i s-au mai adăugat 3.000 euro asiguraţi de către Consiliul Judeţean Argeş pentru acoperirea cheltuielilor cu scena, sonorizarea şi jocurile de lumini din parcarea de la Biserica Domnească, pe care au evoluat Lavinia, Marcel Pavel şi Bodo, solistul trupei Proconsul, fostul ginere al şefului statului, Traian Băsescu, spre încântarea tinerei generaţii, isterizate de sonorităţile sălbatice ale muzicii moderne, de vestimentaţia sumară a artistelor şi poate şi de disperarea pentru lipsa de perspective. Tot pe aceeaşi scenă au evoluat în seara de Sf. Maria şi ansamblurile folclorice prezente la Festivalul Internaţional Carpaţi, făcând deliciul celor îndrăgostiţi de tradiţiile populare autentice din mai multe ţări europene, inclusiv România.
Programul manifestărilor a fost astfel gândit încât să cuprindă o arie cât mai largă şi să răspundă aspiraţiilor şi interesului cât mai multor argeşeni. Clubul iubitorilor de cultură a deschis seria manifestărilor la Casa de Cultură “George Topîrceanu” printr-o dublă lansare de carte. Acad. Gheorghe Păun, mentorul său, a ţinut să cinstească memoria prof. Al.Th. Ionescu, trecut în veşnicie la 28 martie, printr-o carte postumă de editoriale, pe care cel plecat dintre noi le-a publicat în ARGEŞ EXPRES în cursul anilor 2006-2009. Trustul media de care aparţine ziarul care i-a dat numele a avut o contribuţie decisivă la apariţia volumului postum, aşteptat cu mult interes de concitadini, chiar şi de cei care n-au fost cruţaţi de veninul lui Al.Th. Ionescu. Cea de a doua carte a fost una de versuri, aparţinând italiencei Elena Salibra – “În drum spre Genoard”, în traducerea Mariei Calleya. Tripticul manifestării a fost realizat prin vernisajul expoziţiei naţionale de pictură “Atitudini contemporane”, curator Dan Tudor Truică.
Scena Casei de Cultură a mai găzduit apoi un reuşit spectacol de operetă cu două soliste reputate – Daniela Vlădescu şi Bianca Ionescu – realizând astfel o continuitate pe linia spectacolelor de excepţie inaugurată toamna trecută de către soprana originară din   Curtea de Argeş, Marta Cristina Sandu, pe care o aşteptăm să revină alături de noi atunci când timpul şi programul încărcat pe care îl are îi va permite.
Târgul Meşterilor Populari organizat la poarta Mănăstirii Argeşului a stârnit încă o dată controverse între autorităţile laice şi cele ecleziastice, datorită locaţiei alese şi între argeşeni, din cauza faptului că printre meşterii autentici şi-au făcut loc încă o dată şi producătorii pe bandă rulantă de kitsch-uri, care nu-şi aflau locul lângă realizările ARGCOMS-ului, ca să dăm numai un exemplu.

Mahala şi ţigănieIMG_7679

Tradiţionalul bâlci de Sf. Maria, organizat pe malul canalului din cartierul Capu Dealului a ilustrat semnificativ criza prin lipsa de imaginaţie a comercianţilor care, dincolo de mici, bere, pepeni, bărci, tiribombe, paraşute dansatoare, vată pe băţ, mizerie şi praf nu ştiu să ofere altceva. Imaginea de mahala şi ţigănie dominată de ritmurile manelelor nu era mai prejos în bâlci de cea din preajma Mănăstirii Argeşului, la hramul căreia au fost prezenţi cam 20.000 pelerini şi turişti. Una peste alta însă, administraţia municipală “s-a scos” prin cele peste 500 milioane lei vechi adunaţi din taxele de la bâlci, cu o creştere de circa 40 milioane. Astfel s-a dovedit truismul potrivit căruia chiar şi când ţara arde de crizari, destui beau cu lăutari!
Nu putem încheia aceste rânduri fără a remarca prezenţa unor politicieni locali care şi-au luat consoartele de braţ şi înţoliţi corespunzător, au rezistat eroic pe baricade la spectacolul de muzică clasică, mascându-şi discret sub batiste parfumate căscăturile de plictiseală şi chemând din memorie ritmurile manelelor în ajutor. Singuri apoi, au năduşit apoi la Târgul Meşterilor Populari, de la care au plecat dezamăgiţi cei mai mulţi, căci n-au primit niciun ciubuc… Una peste alta, au ostenit cu folos, căci au fost văzuţi de alegătorii de mâine, pe care au încercat să-i convingă cum s-au priceput că de dragul lor au venit acolo, ca să respire acelaşi aer etc., etc. Şi poate unii dintre ei şi-au făcut deja planurile pentru anul viitor, când vor putea face o nouă baie de mulţime.
Putem concluziona că au fost nişte sărbători de criză ilustrate mai ales prin lipsa de idei a politicienilor, comercianţilor şi chiar a beneficiarilor, care încă nu ştiu ce să ceară administraţiei. Dă, Doamne, românului mintea de pe urmă!
Eva ADAM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: