Arhivă pentru august, 2009

Rezultat viciat de arbitrul Berbecaru: Internaţional – FC Braşov 0-3 (0-3)

Posted in sport with tags , , , , , on august 31, 2009 by argesuldenord

DSC00254Vineri, 29 august 2009. Suporterii echipei Internaţional Curtea de Argeş s-au strâns la Stadionul Municipal şi aşteaptă cu emoţie o nouă reprezentaţie a favoriţilor pe stadionul din Mioveni, acolo unde echipa noastră îşi dispută în acest sezon meciurile considerate „acasă”. Nu are rost să mai amintim cine se face vinovat de această situaţie incredibilă, dar fiecare dintre cei aproximativ 200 împătimiţi ai fotbalului speră ca echipa lui Ştefan Stoica să spargă gheaţa şi pe teren propriu, acolo unde până acum am fost mieluşei. Cu chiu, cu vai, se porneşte într-un sfârşit spre Mioveni, în jurul orelor 18.30. Deplasarea e destul de obositoare pentru galeria noastră, care trebuie să facă nenumărate popasuri pentru… nevoile fiziologice ale unei părţi însemnate a ei. De altfel, noroc cu lanurile de porumb de pe marginea drumului, cele care de altfel îi maschează pe cei care se uşurează din belşug încercând să elimine astfel efectele berii şi tăriilor cu care „au stins” căldura din timpul zilei şi cu care şi-au făcut curaj pentru a-şi încuraja echipa favorită. Am observat, de asemenea, şi mai multe echipaje de la Rutieră, mulţi dintre lucrători fiind destul de înţepaţi că trebuie să-şi sacrifice la muncă bunătate de seară de început de week-end.
Trăiască berea, seminţele şi ţigările. Brichetele se confiscă la poartă!!!
Cu aproape 45 minute înainte de începerea meciului, ajungem şi la poarta stadionului din Mioveni rezervată suporterilor echipei gazdă. Trebuie să parcurgem o uliţă strâmtă, printre zecile de gropi pe care nu le poţi evita nici dacă ai fi pilot de încercări la Dacia. Din dreptul unei porţi ne zâmbeşte o bătrânică, bine aprovizionată cu un arsenal aşezat pe o măsuţă din care nu lipsesc berea, „bomboanele agricole” – seminţele de floarea soarelui şi de dovleac – şi ţigările. Din păcate, nu s-a pregătit şi cu chibrituri, lucru ce avea să-i coste pe suporterii argeşeni… Jandarmeria Română a intrat în dispozitiv, iar stewarzii de la stadion se agită mai abitir ca galeria. Cu greu reuşim să-i recuperăm pe toţi cei care au plecat din urbea Basarabilor. Unora dintre ei, berea bătrânei din Mioveni servită la „botul calului” le-a pus capac şi cu toate insistenţele lor, jandarmii nu-i lasă să pătrundă în stadion. Nucleul forte al galeriei noastre „Lăncierii Basarabilor” are de trecut nu mai puţin de 4 puncte de control, inclusiv celebrii turnicheţi introduşi în caietul de licenţiere de comisia condusă de către Viorel Duru. Poţi să intri cu steaguri, fulare, eşarfe, şepci, telefoane mobile, aparate de fotografiat etc., pe bază de legitimaţie de suporter sau acreditare de presă, dar nu şi cu… brichete. De nervi, cei mai mulţi dintre „lăncieri” le aruncă în grădina alăturată a unui gospodar. A doua zi, acesta a strâns o recoltă de cel puţin 50 de astfel de obiecte, care îi vor ajunge până aproape de sfârşitul anului, ţinând cont că episoadele se vor repeta la fiecare meci pe care echipa noastră îl va juca la Mioveni.
Scaune murdare şi efectele dăunătoare ale alcoolului
„Lăncierilor Basarabilor” le-a fost repartizat la Mioveni sectorul din stânga al tribunei I. Disciplinaţi, membrii galeriei şi-au ocupat locurile ştiute, dar problemele au apărut ca de fiecare dată la repertoriul pe care doar unii îl cunoşteau. Discuţiile au fost destul de tăioase pe alocuri, lăsându-le reprezentanţilor mass-media ai GSP TV, televiziunea care a transmis partida, un gust amar. Probabil că berea şi alcoolul îngurgitat pe drum până la Mioveni „pentru a prinde curaj” începuse să lucreze. Şi chiar aşa a fost… Am remarcat cu tristeţe că huliganii au ajuns şi la Mioveni, câteva scaune din plastic din ultimele rânduri nemaiavând spătare, fiind distruse cu bestialitate la meciurile anterioare. Nici scaunele întregi nu arătau mai bine, praful de pe ele având pe puţin trei degete grosime… Cu 5 minute înaintea începerii partidei, omologii de la „Forza Carpatica” puteau fi număraţi pe degetele unei singure mâini, dar în momentul în care s-a fluierat startul partidei, la tribuna a II-a, în jur de 200 fani braşoveni se agitau de mama focului!
Berbecaru, inamicul public nr. 1 şi Fane Stoica, al 12-lea jucător al Braşovului
La orele 20.30, brigada avându-l în frunte pe centralul vâlcean Victor Berbecaru a intrat pe teren, iar meciul a început. Încă din primul minut, arbitrul i-a acordat cu uşurinţă un cartonaş galben lui Vieira, pentru un fault de joc la mijlocul terenului. Decizia a inflamat spiritele în tribuna interistă, suporterii fiind foarte atenţi la maniera de arbitraj a fluieraşului. Momentul crucial al meciului a fost cel din min. 10: Băcilă, unul dintre cei mai slabi jucători ai echipei noastre în acest debut de campionat, a pasat moale spre portarul Marius Popa, Zaharia aflat „la pomană” a interceptat, iar Popa a trebuit să-l faulteze pe atacantul braşovean în suprafaţa de pedeapsă. Berbecaru s-a năpustit berbeceşte şi a dictat penalti şi eliminarea goal-keeperului argeşean. Cu greu a ieşit Popa de pe teren, fiind la un pas să-l lovească pe arbitrul care a dat impresia că a venit chitit „să ne facă”. În poartă a intrat rezerva Florin Pampea, dar Ştefan Stoica şi-a pus pe toată lumea în cap când a decis să-l scoată pe Stoianof, unicul atacant al echipei noastre! Nimeni nu ştie ce a fost în mintea antrenorului nostru, dar această mişcare sinucigaşă ne-a condamnat definitiv la pierdere celor trei puncte. Lovitura de pedeapsă a fost transformată cu sânge rece de Ilyes, care a declanşat delirul în galeria oaspeţilor. Peste alte 6 minute, Hadnagy s-a distrat cu Izvoranu şi tânărul fundaş Neagu şi l-a învins pe Pampea din careu cu un şut în forţă la colţul lung, din unghi, iar golul trei a fost o adevărată capodoperă a lui Cătălin Munteanu, „Cap de Zmeu” profitând de apatia lui Băcilă şi înscriind cu un şut de kinogramă de la 25 metri, fără speranţe pentru Pampea.
A fost picătura care a umplut paharul pentru galeria noastră, care s-a scindat în grupuri-grupuleţe şi nu a vrut să-şi mai încurajeze favoriţii. Organizatorii au remediat până la urmă acest scurt-circuit, galeria a cântat până la final pentru Internaţional, dar arbitrul Berbecaru şi-a luat o porţie consistentă de apostrofări pe tot parcursul meciului. Se pare că observatorul partidei, un bătrânel care în mod normal ar trebui să aibă grijă de nepoţi, a scris în raportul de joc că arbitrul Berbecaru a fost înjurat non-stop de galeria gazdelor, iar clubul va primi o amendă consistentă pentru comportamentul trivial al suporterilor. Ceea ce frapează este modul în care brigada de arbitri a condus partida, iar răspunsul poate că îl are preşedintele braşovean Dinu Gheorghe, care a zâmbit tot timpul mefistofelic de pe banca oaspeţilor. Impresia clară cu care au plecat suporterii argeşeni de la Mioveni a fost aceea că Berbecaru a venit pornit pe noi. Să fie oare din cauză că echipa CSM Rm. Vâlcea a pierdut promovarea anul trecut în faţa lui Inter Curtea de Argeş
? E o ipote de luat în calcul

Internaţional – FC Braşov 0-3 (0-3)
Au marcat: Ilyes, min. 12 – penalti; Hadnagy, min. 16; Cătălin Munteanu, min. 26.
Internaţional: Popa – Băcilă (min. 84 Andelkovic), Izvoranu, Viera, Neagu (min. 38 Nasser) – Kone, Vezan, Voiculeţ, Frăsineanu – Răduţ – Stoianof (min. 12 Pampea). Rezerve: Chiricheş, Filip, Cl. Ionescu. Antrenor: Ştefan Stoica.
FC Braşov: Coman (min. 49 Kajcsa) – Rui Duarte (min. 62 Voicu), Abrudan, Oros, Ezequias – Roman, Grigore, Ilyes, Cătălin Munteanu – Hadnagy (min. 79 Sburlea), Zaharia. Rezerve: Nuno Diogo, Nene, Cristi Ionescu. Antrenor: Viorel Moldovan.
Arbitrii: Victor Berbecaru – Ioan Onicaş, Iulian Szekely. Rezervă Radu Petrescu.
Cartonaş roşu: Marius Popa, min. 12.
Declaraţii
Ştefan Stoica, antrenor Internaţional:
„Meciul a durat 10 minute pentru noi. După ce am rămas în 10 oameni şi am primit golul din penalti, nu am mai reuşit să revenim. Pentru a reuşi aşa ceva trebuie să fii foarte puternic. Jucătorilor mei le lipseşte acea şmecherie fotbalistică pe care cei de la Braşov, mai experimentaţi, au exploatat-o la maximum. Chiar dacă am pierdut astăzi, rămânem acolo, la mijlocul clasamentului. Aveam 2 săptămâni în care să mergem în cantonament la Poiana Braşov şi să încercăm să ne punem la punct”.
Viorel Moldovan, antrenor FC Braşov: „Mi-a fost teamă înainte de acest meci, pentru că Inter venea după două succese în deplasare, dar jucătorii mei au dat dovadă de profesionalism şi au făcut o primă repriză de excepţie. Sunt bucuros că am câştigat acest joc. Jucătorii mei au dat dovadă de mare profesionalism şi au făcut o primă repriză impecabilă. Cred că scorul putea fi mult mai mare după primele 45 minute. Aşa trebuie să arate o echipă care se respectă. Sunt mulţumit de modul în care arată echipa. Suntem pe un drum bun şi creştem de la meci la meci. Important este să strângem cât mai multe puncte”.
Vladimir ALBU

Divizia D – Una caldă, alta rece: Inter II câştigă, Domneştiul pierde

Posted in sport with tags , , , , , on august 31, 2009 by argesuldenord
Sâmbăta trecută s-a disputat etapa a V-a a Diviziei D. FC Internaţional II Curtea de Argeş s-a impus lejer la Speranţa Costeşti, cu 4-1, iar cealaltă echipă din zona noastră, CS Domneşti, a pierdut pe teren propriu în faţa celor de la DLR Piteşti, scor 2-3. Vă prezentăm în continuare celelalte rezultate înregistrate în cadrul etapei: FC Pit Dinamic Concordia – Viitorul Ştefăneşti 0-0; Flacăra Boteni – AS Miroşi 2-1; Sporting Piteşti – CS Rucăr 1-1; AS Săpata – Olimpia Suseni 4-1; FC Argeş III – AS Bascov 2-0; AS Bogaţi – AS Stîlpeni Rădeşti 4-2; Arena Topoloveni – Atletic Bradu 0-4 şi Rapid Piteşti – Unirea Costeşti 5-0.
divizia-d1Clasamentul se prezintă astfel: 1. Atletic Bradu, 15 p; 2. FC Argeş III, 15 p; 3. AS Bogaţi, 15 p; 4. Sporting Piteşti, 13 p; 5. Internaţional II Curtea de Argeş, 12 p; 6. Rapid Piteşti, 12 p; 7. CS Rucăr, 11 p; 8. DLR Piteşti, 10 p; 9. CS Domneşti, 9 p; 10. AS Săpata, 7 p; 11. Flacăra Boteni, 6 p; 12. Top Arena Topoloveni, 6 p; 13. FC Pit Dinamic Concordia, 4 p; 14. AS Bascov, 3 p; 15. AS Stîlpeni Rădeşti, 3 p; 16. Unirea Costeşti, 3 p; 17. Viitorul Ştefăneşti, 2 p; 18. AS Miroşi, 0 p; 19. Speranţa Costeşti, 0 p; 20. Olimpia Suseni, 0 p.
Derbiul rundei s-a jucat între Sporting şi CS Rucăr, cele două echipe beneficiind de loturi din care fac parte jucători cu destule sezoane în ligiile superioare. Din păcate, acest meci s-a terminat la egalitate, 1-1, cele două echipe făcând tot posibilul să se anihileze reciproc. Continuă să surprindă clasarea pe primul loc a echipei din Bradu, cea care a marcat în primele 5 etape nu mai puţin de 26 goluri şi a primit doar 4. Internaţional II se află la mică distanţă de cele 3 echipe care au maximum de puncte, diferenţa fiind făcută de meciul din runda a treia, atunci când în etapa intermediară a pierdut la limită, în deplasare, întâlnirea cu Rapid Piteşti (scor 0-1). CS Domneşti este momentan la mijlocul clasamentului, dar are speranţe îndreptăţite că poate termina acest campionat în primele 5-6 echipe. În această rundă au pierdut pe teren propriu în faţa unui adversar experimentat, DLR Piteşti, care poate pune mereu probleme oricărei echipe din plutonul fruntaş. În subsolul clasamentului, trei echipe nu au reuşit să acumuleze până acum niciun punct: AS Miroşi, Speranţa Costeşti şi Olimpia Suseni. Împreună, cele trei echipe au primit nu mai puţin de 54 goluri, reuşind să marcheze doar 13!!!
Vladimir ALBU
 

 

Cinstind trecutul, cu ochii spre viitor – Întâlnirea anuală a fiilor satului Poenărei

Posted in eveniment rural with tags , , , , , , on august 29, 2009 by argesuldenord

Dacă Dumnezeu îţi îndrumă paşii să urci pe Valea Râului Doamnei spre Corbii de Piatră, la un moment dat, pe mâna stângă îţi sare-n ochi la capăt de drum o alcătuire ca un altar sculptat în lemn. Ca bun creştin, te închini la crucea simbolizând pătimirea lui IIsus pentru răscumpărarea păcatelor lumii. Iar dacă norocul sau o putere mai mare decât cea omenească ţi-a purtat paşii într-acolo în prima zi de sâmbătă de după prăznuirea creştină a Sfintei Maria, Maica Domnului, îţi va va îndruma calea să urci pe drumeagul pietruit, chemat de clopotele bisericii din Poenărei. Şi poate vei fi uimit că nu eşti singur şi că alături de tine sunt şi alţii care năzuiesc să ajungă spre unul dintre locurile de unde curge veşnicia în crugul vremii, pentru a-şi spăla sufletul de păcatele ştiute şi neştiute.
De 6 ani aşa se întâmplă în fiecare asemenea zi. La Poenărei, din iniţiativa a trei vrednici fii ai satului, Virgil Baciu, Sorinel Păunescu şi Gigi Vlad – fie-i odihna lină şi ţărâna uşoară! – fraţii lor de pământ şi suflet se adună pe la vetrele străbune prăznuind acest adevărat Paşte de vară. Poate că Dumnezeu a orânduit drept răsplată pentru suferinţele oamenilor din Poenărei ca într-o zi din an să reînvie, căpătând drept de viaţă nouă…
Veşnică pomenire martirilor libertăţii!

 

Poenărei, sâmbătă, 22 august 2009, la aproape 481 ani de la prima atestare documentară din 10 noiembrie 1528… Inima satului bate prin glas de clopot la biserica din lemn clădită între 1937-1943 după planurile arh. D. Ionescu-Berechet prin truda localnicilor, sub privegherea preotului ctitor Ioan Constantinescu, tatăl actualului reputat istoric Grigore Constantinescu. Uliţele satului sunt prea mici pentru mulţimea autoturismelor venite de pe tot cuprinsul românesc. Printre fiii satului îşi găsesc loc în biserică fostul deputat Adrian Miuţescu, fostul primar de Curtea de Argeş Gheorghe Nicuţ, consilierul municipal Nicolae Derviş, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş, primarul domnişan Nicolae Smădu, vicele Adrian Achim şi consătenii prof. George Baciu şi Ion C. Hiru, fondatori ai Fundaţiei “Petre Ionescu-Muscel” (care a doua zi aveau să distribuie premiile unui concurs naţional), directorul Bibliotecii Municipale, Marian Ghiţă şi mulţi alţii care sufleteşte se simt adoptaţi de micuţa comunitate cu vârstă aproape semimilenară. Un sobor de preoţi în frunte cu consilierul eparhial Daniel Obrocea, reprezentându-l pe PS Calinic, Episcop al Argeşului şi Muscelului şi cu preotul-paroh Ion Tuţă oficiază cu glasuri înalte şi solemne slujba de pomenire a fiilor satului trecuţi în amintire. Dintr-o regretabilă scăpare corectată mai apoi de istoricul Grigore Constantinescu, nu se fac auzite numele celor 4 martiri localnici căzuţi sub gloanţele plutonului de execuţie comunist în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959. La final, portretele acestora, preoţii Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Ticu-Sorescu îşi găsesc locul cuvenit alături de ctitori. Nu sunt uitate nici numele altor 10 condamnaţi care au însumat 113 ani de puşcărie: Maria pr. Andreescu, Justina pr. Ioan Constantinescu, prof. Ioana Constantinescu-Preduţ, student Gheorghe Gh. Popescu, Maria înv. Gheorghe Popescu, Gheorghe N. Sorescu şi mama sa, Maria. Lor şi tuturor celor care au avut de suferit de pe urma terorii bolşevice dezlănţuită de comunişti cu mai bine de 50 ani în urmă, veşnică pomenire în veacul vecilor!

Primarul Ungurenuş nu e Regina Maria!

Istoricul Grigore Constantinescu şi-a prezentat apoi ultima carte – “Epopeea Rezistenţei anticomuniste din Poenărei Muscel” – avansând drept argument un citat din Alexandru Vlahuţă: “Uitarea e un început de ruină în sufletul unui neam”. Apărută graţie sponsorului unic Virgil Baciu, aceasta se vrea a fi opentru cei de azi şi pentru cei de mâine piatra de temelie a dăinuirii. Pentru că, spunea cândva Nicolae Iorga, poporul care-şi uită trecutul nu are drept la viitor. Totodată a prezentat şi revista anuală a comunităţii – “Poenărei, străbuna vatră natală” – apărută pentru al cincilea  an cu acelaşi sprijin financiar şi prin truda colectivului de redacţie strâns în jurul său. Respectând adevărul istoric, Grigore Constantinescu le-a amintit celor prezenţi că angajamentul luat cu un an înainte de consolidare a bisericii s-a împlinit tot datorită ajutorului covârşitor dat de acelaşi Virgil Baciu. Profitând de prezenţa primarului comunei, Mihai Ungurenuş, a atras atenţia asupra necesităţii captării izvoarelor subterane care pot măcina în timp temelia sfântului lăcaş. Şi iarăşi n-a uitat istoricul ridicat dintre fiii satului că primarul nu şi-a onorat promisiunea de a ridica pe cel mai înalt vârf de deal de la Poenărei o cruce monumentală de comemorare a martirilor luptei anticomuniste din gruparea de rezistenţă Haiducii Muscelului. Cu fină ironie, domnia sa a făcut trimitere la crucea de pe Caraiman ridicată de Regina Maria, scuzându-l subţire pe primul edil cum că n-ar fi chiar uituc, dar a fost împiedicat de gripa aviară, de criza economică sau de gripa porcină în încercarea de a-şi ţine cuvântul dat.
Primarul a sărit ca muşcat de streche: “Pe măsură ce îmbătrânim, cei mai mulţi dintre noi facem crucile tot mai mari!” (Pe piept, poate…). Şi a trecut la contraatac, recomandându-i istoricului să vină mai des prin satul natal, nu numai într-o zi din an. Replica potrivit căreia e infinit mai greu să întocmeşti o carte cu faptele de laudă ale părinţilor căzuţi pe altarul patriei decât să te plimbi ca vodă prin lobodă, admirându-te prin bălţile gropilor din drum, l-a lăsat rece pe şeful administraţiei comunale. Mai mult, acesta s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont de dojana neacceptării propunerii botezării unor uliţe din Poenărei cu numele martirilor libertăţii, aruncând vina pe legislativul local. Şi atunci, chiar şi cei care se mai îndoiau au înţeles că primarul Ungurenuş nu e şi nu va fi o Regină Maria pentru comunitatea pe care o cârmuieşte aşa cum poate şi cum îl duce capul! (Supărat, dumnealui n-a mai venit la petrecerea câmpenească).

A.C.A.: apă, canal, asfalt

Acestea au fost cerinţele prioritare formulate de către Virgil Baciu pentru ridicarea satului natal din încremenirea stării precolectiviste din urmă cu 50 ani. Văzând că nu-l poate sensibiliza pe primarul care nu prea are la suflet Poenăreiul, şi-a anunţat intenţia ca împreună cu cei cei care-l sprijină să întocmească proiecte pentru accesarea unor fonduri de dezvoltare europene nerambursabile. Totodată, a remarcat faptul că, urmare a strădaniilor din ultimii 6 ani, satul dă semne de revigorare, vădite prin noile construcţii în număr de 9, care nu-s de colea la o comunitate îmbătrânită de numai 100 locuitori, careia i s-a desfiinţat şi şcoala, intrată într-un proces ireversibil de degradare.

Petrecere populară până a doua zi

Cei prezenţi au putut vizita apoi muzeul local instalat în şcoală, unde există şi o expoziţie de metaloplastie şi pictură realizată de fiul satului Constantin Samoilă şi şi-au găsit loc la mesele din corturile care îi protejau de razele dogoritoare ale soarelui. Vestitul lăutar Didi Carpovici şi concurenţii săi de la Berevoeşti, Leana şi Nicu Oprea, Ştefania Rareş şi Valentina Ionescu, fluieraşii din Corbi şi grupurile folclorice i-au îndemnat pe cei prezenţi să se prindă în horă şi să joace până la ruptul încălţărilor, inimaţi de vestita ţuică de Poenărei stinsă cu bere rece şi de mititeii, pastrama, brânza cu mămăliga strămoşească şi alte produse ale pământului stropit cu sudoare şi îngrăşat deseori cu sânge. Şi n-au uitat cei de faţă să lase, potrivit tradiţiei, câteva picături de ţuică să cadă peste glia lacomă… N-a lipsit nici muzica uşoară interpretată de Daniela Marin şi Adelina Stancu, pe acordurile cărora mulţi au intrat pe ringul de dans acoperit cu iarbă. “Tatăl pâinii”, Nicolae Derviş şi-a câştigat repede fani din rândul celor prezenţi prin comportamentul firesc şi generozitatea sa, fiind aplaudat la scenă deschisă când s-a  prins în joc inclusiv cu Ştefania Rareş, făcând deliciul scriitorului Marin Ioniţă. La rându-i, acesta s-a declarat cucerit de repertoriul autentic al soţilor Leana şi Nicu Oprea, pe care i-a răsplătit pentru sufletul pe care-l pun în cântecele lor.
Petrecerea a continuat şi după ce soarele s-a dus la culcare la lumina focului de tabără haiducesc, sub cerul înalt al verii spuzit de stele, până când acestea au pălit şi astrul zilei a revenit mirat să-i regăsească pe fiii satului Poenărei în dimineaţa zilei de duminică, atunci când cu greu s-au despărţit pentru a-şi odihni trupurile trudite, nu înainte de a-şi da întâlnire peste un an, în prima zi de sâmbătă de după sărbătoarea creştină a Maicii Domnului…
Eva ADAMP1070575

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”

Posted in actualitate with tags , , , , on august 29, 2009 by argesuldenord

fermieriGhidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerinţelor specifice ale PNDR.
Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de solicitare a sprijinului, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi derulare a proiectului dumneavoastră. De asemenea, conţine documentele, avizele şi acordurile pe care trebuie să le prezentaţi, modelul Cererii de Finanţare, al Planului de Afaceri, al Contractului de Finanţare, precum şi alte informaţii utile realizării proiectului şi completării corecte a documentelor.
Capitolul 1
PREVEDERI GENERALE
1.1 Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Măsura 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” se încadrează în Axa I – “Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiectiv general creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.
Obiectivele specifice al măsurii se referă la:
– Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic;
– Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.
Obiectivele operaţionale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin: stimularea spiritului antreprenorial; diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Contribuţia publică aferentă Măsurii 141 este de 476.077.390 Euro din care: 20% – contribuţia Guvernului României; 80% – contribuţia Uniunii Europene. Sprijinul financiar pentru această măsură este nerambursabil şi este de 476.077.390 Euro.
ATENŢIE!
Fondurile nerambursabile le puteţi accesa începând din acest an şi până în 2013.
Capitolul 2
PREZENTAREA MĂSURII 141
2.1 Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt
– persoanele fizice în vârstă de până la 62 ani (neîmpliniţi la data depunerii cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE (Unitatea de dimensiune economică – UDE – reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei – Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE. Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro);
– este situată pe teritoriul ţării;
– este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol;
– comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.
Persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice şi se pot înregistra şi autoriza în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008:
– individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
– ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
– ca membri ai unei întreprinderi familiale.
IMPORTANT!
Persoanele fizice neautorizate pot fi beneficiari eligibili ai acestei măsuri, dacă se înregistrează şi autorizează în condiţiile OUG nr. 44/2008 până la data încheierii contractului de finanţare cu APDRP. Persoanele fizice autorizate şi înregistrate în Registrul Comerţului în temeiul unor acte normative anterioare OUG nr. 44/2008 au putut solicita sprijin în baza certificatului de înregistrare un an de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe, respectiv până la data de 24 aprilie 2009.
2.2 Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan de Afaceri pentru o perioadă de cinci ani.
După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerinţelor minime din planul de afaceri depus iniţial la solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să demonstreze că faţă de situaţia iniţială a activităţii precizată în Planul de Afaceri, producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20% şi dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE.
Odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor minime de acordare a sprijinului din Planul de Afaceri, beneficiarul trebuie să prezinte documente care atestă faptul că a urmat un curs de pregătire profesională prin Măsura 111 “Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”, în raport cu proiectul.
ATENŢIE!
Elaborarea Planului de Afaceri se realizează cu titlu gratuit prin accesarea Măsurii 143 “Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”.
IMPORTANT!
În cazul în care, la verificarea Planului de Afaceri, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile minime de acordare a sprijinului, beneficiarul nu va mai primi ajutorul pentru următorii doi ani, dar nu va returna sumele primite.
ATENŢIE!
Secţiunea A a planului de afaceri se va completa de către solicitant pentru obţinerea sprijinului în cadrul Măsurii 141, în situaţia în care solicitantul nu prevede obţinerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”.
Secţiunea B a planului de afaceri, împreună cu secţiunea A se vor completa de către solicitant pentru un proiect care nu prevede lucrări de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” .
Secţiunea C a planului de afaceri, împreună cu secţiunea A, se vor completa de către solicitant pentru un proiect care prevede lucrări de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”.
2.3 Criterii de selecţie ale proiectului
Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situaţia în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin pentru fermele de semi-subzistenţă sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecţie:
1. Solicitantul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare. Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative:
– grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
– asociaţii profesionale cu profil agricol constituite conform OG nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Formele asociative pot fi constituite şi recunoscute la nivel local, judeţean şi naţional. Punctaj 20
2. Solicitantul accesează Măsura 214 “Plăţi de Agro-mediu” din cadrul PNDR. Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că acesta a accesat Măsura 214 “Plăţi de Agro -mediu” din cadrul PNDR, prin care solicitantul şi-a asumat, în mod voluntar, angajamentede agro-mediu pentru o perioadă de cinci ani de la data semnării angajamentului. Punctaj 15
3. Ferma de semi-subzistenţă se află în zonă defavorizată. Este situată în:
– zona montană cu handicap natural conform Listei Unităţilor Administrativ Teritoriale din zona montană defavorizată, prezentată în anexă la Ghidul Solicitantului;
– alte zone cu handicap natural decât zona montană conform Listei Unităţilor Administrativ Teritoriale din România incluse în Zonele Semnificativ Defavorizate/Lista localităţilor din Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice prezentate în anexă la Ghidul Solicitantului. Punctaj 20
4. Ferma de semi-subzistenţă este deţinută de un fermier cu vârsta de sub 40 ani, la data depunerii proiectului. Criteriul se aplică pentru solicitantul care la data depunerii proiectului nu are împlinită vârsta de 40 ani. Punctaj 20
5. Solicitantul realizează o investiţie, în special o investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare – maxim 25 puncte:
a. investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul trebuie să acceseze Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” şi să prezinte în planul de afaceri investiţiile propuse privind adaptarea la standardele comunitare. În Anexa la fişa tehnică a Măsurii 121 şi în Ghidul Solicitantului pentru Măsura 121 sunt prezentate regulamentele comunitare şi actele normative care le transpun pe acestea şi sunt indicate investiţiile care sunt necesare pentru adaptarea la standarde. De asemenea, solicitantul trebuie să demonstreze cu documentele administrative eliberate pentru realizarea proiectului de către autorităţile competente (mediu, sanitar, sanitar-veterinar şi fitosanitar) că va respecta standardele până la data limită impusă de legislaţie (perioada de graţie).
b. alt tip de investiţie
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul trebuie să prezinte în Planul de Afaceri investiţiile propuse pentru ca ferma de semi-subzistenţă să devină viabilă din punct de vedere economic. Punctaj 15
Maximum de puncte la care se poate ajunge este de 100.
IMPORTANT!
Toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de Afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie devin condiţii minime obligatorii.
2.4 Valoarea sprijinului nerambursabil
Prin Măsura 141 se acordă sprijin public nerambursabil de 1.500 de Euro/an/fermă de semi-subzistenţă, pentru o perioadă de cinci ani.
– Va urma –

Urşii terorizează nordul Argeşului

Posted in actualitate with tags , , , on august 29, 2009 by argesuldenord

Brown_bear_rearingAcum câteva săptămâni, Vasile Năftică, un bătrân din comuna Corbeni şi-a găsit obştescul sfârşit mâncat de urs. Moartea acestui om este rezultatul unor decizii iresponsabile luate la nivel înalt, de mutare a jivinelor în munţii noştri, fără consultarea autorităţilor locale, prinse încă o dată pe picior greşit. De altfel, chiar şi prima sesiune a examenului de Bacalaureat a fost tulburată la Curtea de Argeş de prezenţa unor pui de urs! Iar acolo unde sunt puii, logic să fie şi mama, cu consecinţele de rigoare. Acum, locuitorii de pe văile Topologului, Argeşului, Vâlsanului şi Râului Doamnei, dar şi iubitorii muntelui sunt terorizaţi de teama fiarelor codrului. Autorităţile locale sunt neputincioase, iar cele centrale nu se împiedică de pierderea unor vieţi de oameni amărâţi. Până când?…
Vladimir ALBU

În septembrie, Băsescu se va ruga la Mănăstirea Argeşului

Posted in actualitate with tags , , , on august 29, 2009 by argesuldenord

Traian BasescuDemocrat-liberalii Cristian Boureanu şi Gheorghe Alecsei vor să-l aducă pe şeful statului, Traian Băsescu, în urbea Basarabilor. Şi cea mai potrivită dată se pare că va fi în ultima decadă a lunii viitoare, pe 26 septembrie, când PF Daniel, patriarhul B.O.R. va veni pentru a ridica Episcopia Argeşului şi Muscelului la un rang superior şi pentru a-l înscăuna pe PS Calinic arhiepiscop. Atunci Traian Băsescu ar putea face impresie frumoasă între cei doi prinţi ai bisericii strămoşeşti, făcându-şi cuvenita baie de mulţime, ceea ce, cred democrat-liberalii, nu-i chiar de colea, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din noiembrie, care i-ar putea aduce lui Băse un nou mandat de 5 ani în fruntea statului.
Eva ADAM

Cel mai tare eveniment ştiinţific, la Curtea de Argeş

Posted in actualitate with tags , , on august 29, 2009 by argesuldenord

P1070762În perioada 24-27 august s-a desfăşurat la Hotelul Posada cea de-a zecea ediţie a simpozionului ştiinţific internaţional din domeniul calculului natural inspirat din biologie. Acesta a fost iniţiat în anul 1998 de către acad. Gheorghe Păun, cetăţean de onoare al municipiului şi al judeţului, deschizător de drumuri care ar putea revoluţiona calculabilitatea. După ceva mai bine de zece ani au apărut şi primele rezultate practice, astfel că nu este de mirare faptul că aproximativ 60 cercetători din Europa şi Asia au răspuns la invitaţia academicianului Păun şi a mentorului său, reputatul profesor Solomon Marcus. Anul viitor, reuniunea se va desfăşura la Jena, în Germania, unde se va transforma în congres. Practic, pentru patru zile, urbea Basarabilor s-a transformat în capitala mondială a calculului de avangardă, eveniment fără precedent în ultimii 7 ani, cuprins în programul manifestărilor dedicate Sărbătorii Argeşului şi Muscelului.
Eva ADAM

Din minunile politicii actuale: un fost fotograf, manager de spital!

Posted in politica with tags , on august 29, 2009 by argesuldenord

P1070713Numirea lui Ion Uţă ca manager al Spitalului Brădet în cursul lunii august a stârnit destulă uimire printre foştii săi colegi din cadrul Cooperaţiei Meşteşugăreşti din Curtea de Argeş. Înainte de 1989, respectivul a lucrat ca fotograf. În memorabila zi de 22 decembrie spune că a salvat-o pe tov. Piţigoi, prim-secretar comunist al oraşului, de furia mulţimii adunate la primărie. Ion Uţă a intrat apoi într-un con de umbră, reapărând în politică la PRM. Cam în acelaşi timp îşi începea şi studiile juridice. Plecat la fostul PUR, s-a remarcat ca organizator în alegerile locale din 1996, când a ratat un post de parlamentar dintr-o prostie şi în 2000, când a impus câţiva primari umanişti în zonă, dintre care s-au remarcat cei de la Cicăneşti şi Ciofrângeni, aflaţi şi acum în posturi.
Dezamăgit, în 2002 a plecat la muncă în Italia, de unde a revenit după 5 ani, pentru a se lupta anul trecut pentru postul de primar de Curtea de Argeş, din postura de lider al PC. Candidatura fără noroc l-a costat timp, osteneală şi bani proprii, dar alianţa partidului său cu PSD i-a adus numirea la Spitalul Brădet.
Ion Uţă şi-a câştigat faima de tip inteligent şi descurcăreţ poate şi datorită faptului că nu dezarmează uşor şi ştie să dialogheze cu oamenii. Acum va trebui s-o lase mai moale cu avocatura şi să se ocupe de manageriatul unei instituţii spitaliceşti confruntată cu lipsurile tranziţiei. Ştie că nu-i va fi uşor, dar nu se sperie de greutăţi şi caută să facă abstracţie de rezultatul alegerilor prezidenţiale din noiembrie, care, anul viitor, în cazul în care Mircea Geoană ar fi înfrânt de Traian Băsescu, l-ar putea aduce în postura lui Ion Ciolănescu, pe care l-a înlocuit la conducerea unităţii prin numire politică. Deocamdată Ion Uţă s-a apropiat de ciolanul puterii, care la Brădet nu pare prea suculent şi e destul de sărac în carne. Dacă va avea timp să ajungă la măduvă, îmbunătăţind şi condiţiile din spital şi eficientizând activitatea, rămâne de văzut…
Vladimir ALBU

MĂRTURIE DESPRE UN TRECUT DE LUPTĂ

Posted in istorie with tags on august 29, 2009 by argesuldenord

Recitesc cu deosebit interes volumul despre “Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş” şi îi mulţumesc, cu deosebit respect, autorului, domnului profesor Grigore Constantinescu, pentru că mi l-a oferit. Citisem cartea de la colegul şi prietenul meu, profesor Ion S. Băcanu, cu care am comentat conţinutul acesteia, discuţiile pe această temă continuând ori de câte ori ne întâlnim.
Ne încearcă sentimentul de mândrie că unul dintre eroii menţionaţi în operă, Alexandru V. Marinescu este fostul nostru coleg şi bun prieten – Sandu – cu care am împărţit, pe băncile Liceului “Dinicu Golescu” din Câmpulung-Muscel, bucuriile şi necazurile acelor vremuri din perioada anilor 1941-1949.
Îmi amintesc cu amărăciune cum, într-una din zilele lui martie 1949, elevi fiind în ultima clasă de liceu, Sandu a fost chemat la cancelarie, căutat de un plutonier de la Securitate. Au plecat împreună şi Sandu nu s-a mai înapoiat…
Totul a pornit de la nişte fotografii făcute la o partidă de vânătoare la care participase şi Sandu, fratele lui mai mare, Ionel – student la Facultatea de Medicină din Cluj -, şi un grup de alţi tineri intelectuali şi ţărani din Nucşoara. Fotografiile în care apărea grupul de vânători, cu armele pe umăr sau pe piept şi trofeele înşirate la picioarele lor, ne-au fost arătate de Sandu cu câteva zile înainte, cu ocazia audierii transmiterii unui meci de fotbal, la un aparat de radio, în casa unui coleg, G.N.
Am admirat trofeele, am felicitat pe vânătorii din Nucşoara şi am continuat audierea emisiunii. Dar unul dintre noi a reţinut un amănunt care avea să schimbe destinul lui Sandu Marinescu şi a celorlaţi din fotografii: armamentul grupului de vânători!…
După reţinerea lui Sandu, bănuielile noastre că a fost turnat la Securitate s-au îndreptat către G.N., fapt confirmat şi de Sandu după punerea lui în libertate, la sfârşitul lunii mai 1949, motiv pentru care toţi colegii am avut un sentiment de dispreţ şi repulsie faţă de turnător. După aniversarea a 25 ani de la absolvirea liceului, când G.N. s-a simţit marginalizat şi izolat de colegi, având, probabil, remuşcări, la doar câteva zile, şi-a pus ştreangul de gât, plătind, astfel, mârşăvia pe care o făcuse.
Revenind la cursuri, Sandu a reuşit să recupereze toată materia restantă, să încheie cu bine semestrul şi să promoveze bacalaureatul printre primii din clasă. Am convenit cu el să dăm la Facultatea de Silvicultură de la Braşov. Rucărean fiind, ne-am înţeles să ne întâlnim la Rucăr, să mergem împreună la Braşov pentru înscriere şi susţinerea examenului de admitere. Am aşteptat în zadar, căci Sandu n-a mai venit. Ulterior, am aflat că Securitatea îi întocmise un dosar de urmărire penală pentru port ilegal de armă şi-l deferise justiţiei. De atunci, n-am mai ştiut nimic de Sandu…
L-am reîntâlnit, după câteva zeci de ani, în Bucureşti, unde şi-a stabilit domiciliul. O noapte albă nu ne-a fost de ajuns ca să-mi povestească tot ce s-a întâmplat după despărţirea noastră din vara lui 1949 până la momentul respectiv: condamnarea lui la un an de închisoare pentru port ilegal de armă; pribegia în munţi şi afilierea la grupul partizanilor din Nucşoara, din care făceau parte şi vânătorii din fotografii fugiţi în munţi; arestarea lui în anul 1950 la Cluj, dintr-un salon al Clinicii Facultăţii de Medicină, unde fusese internat pentru o operaţie de apendicită. A urmat o condamnare de 20 ani de muncă silnică, ani de chinuri şi de tortură în închisorile comuniste, de persecuţie şi oprelişti de tot felul după eliberarea din detenţie ca fost deţinut politic şi duşman al poporului.
De aceea, revenind la volumul menţionat, consider că acesta reprezintă o oglindă vie a luptei anticomuniste duse de partizanii din nordul Muscelului, la care au participat în mod indirect şi câţiva rucăreni de-ai mei. Îmi amintesc de numeroasele descinderi ale partizanilor la magaziile întreprinderii forestiere locale situate în munţii limitrofi Nucşoarei şi la stânele  rucărenilor din aceeaşi zonă, pentru aprovizionarea cu cele necesare traiului de “hăituiţi” ai regimului comunist. Se vorbea în sat de comportarea civilizată şi omenească a partizanilor faţă de cei vizitaţi, de faptul că, pentru tot ce luau, dădeau chitanţe semnate “Partizanii libertăţii”, pentru ca gestionarii să poată justifica lipsa acelor produse sau obiecte de inventar.
Mărturisesc interesul deosebit cu care acest volum despre Rezistenţa armată anticomunistă din Muscel a fost citit şi de mulţi consăteni ai mei, contemporani ai evenimentelor trăite de ei şi prezentate cu măiestrie de distinsul profesor Grigore Constantinescu. În mod cert şi vara aceasta, cât stau la Rucăr, cartea va trece din mână în mână pentru a fi citită de cât mai mulţi rucăreni…
Apreciez în mod deosebit munca titanică depusă de autor pentru studierea atâtor documente revelatoare din arhiva fostei Securităţi, rechizitoriile şi sentinţele tribunalelor militare, a unor lucrări legate de aceste evenimente şi, nu în ultimul rând, mărturiile unor participanţi la rezistenţa anticomunistă.
Respectarea adevărului istoric şi prezentarea evenimentelor în ordinea cronologică a desfăşurării lor, expunerea cu măiestrie şi claritate a faptelor fac ca această operă să prezinte un interes excepţional atât pentru contemporaneitate, cât şi pentru cei care ne vor urma.
Ing. Victor BRĂNESCU

Liga a IV-a, debut în forţă

Posted in sport with tags , on august 29, 2009 by argesuldenord

Luna august este prin excelenţă dedicată reluării campionatelor de fotbal. Nu a făcut excepţie nici campionatul Diviziei D a judeţului Argeş, Asociaţia Judeţeană de Fotbal programând până la ora la care se scriau aceste rânduri 4 etape. Liderul este unul surprinzător, Atletic Bradu, urmat destul de aproape de grupări cu pretenţii precum FC Argeş III Piteşti, AS Rucăr, FC Internaţional II Curtea de Argeş sau Sporting Piteşti, care mai mult ca sigur se vor bate să câştige primul loc, cel care dă dreptul campioanei judeţului nostru să dispute un meci de baraj pentru promovarea în Liga a III-a. Vă prezentăm rezultatele consemnate în cele 4 etape disputate până acum, clasamentul la zi şi programul etapei viitoare, care se va desfăşura sâmbătă, 29 august. Vom reveni cu amănunte.

Etapa I
A.S. SPERANŢA COSTEŞTI – F.C. ARGEŞ III PITEŞTI 0-1
A.S. BOGAŢI – A.S. OLIMPIA SUSENI 3-1
A.S. ATLETIC BRADU – A.S. UNIREA COSTEŞTI 7-0
C.S. SPORTING PITEŞTI – A.S. FLACĂRA BOTENI (amânat)
C.S. DLR PITEŞTI – F.C. PIT. DINAMIC CONCORDIA 6-0
A.S. SĂPATA 2008 – A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI 2007 1-1
C.S. DOMNEŞTI – F.C. INTERNAŢIONAL II CT. DE ARGEŞ 1-2
A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI 2007 – C.S. RUCĂR 1-3
A.S. RAPID PITEŞTI – A.S. BASCOV 2-0
C.S. TOP ARENA TOPOLOVENI – A.S. MIROŞI 5-3

Etapa a II-a
A.S. FLACĂRA BOTENI – C.S. DOMNEŞTI 0-2
A.S. MIROŞI – C.S. SPORTING PITEŞTI 0-3
F.C. PIT. DINAMIC CONCORDIA – A.S. BOGAŢI 1-5
C.S. RUCĂR – A.S. RAPID PITEŞTI 3-0
A.S. UNIREA COSTEŞTI – C.S. DLR PITEŞTI 3-2
F.C. ARGEŞ III PITEŞTI – C.S. TOP ARENA TOPOLOVENI 14-0
F.C. INTERNAŢIONAL II CT. DE ARGEŞ – A.S. SĂPATA 2008 5-1
A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI 2007 – A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI 2007 0-2
A.S. BASCOV – A.S. SPERANŢA COSTEŞTI 4-1
A.S. OLIMPIA SUSENI – A.S. ATLETIC BRADU 4-6

Etapa a III-a
A.S. FLACĂRA BOTENI – C.S. RUCĂR 1-5
A.S. SPERANŢA COSTEŞTI – A.S. ATLETIC BRADU 0-5
F.C. ARGEŞ III PITEŞTI – A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI 2007 3-2
A.S. BOGAŢI – A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI 2007 6-1
C.S. SPORTING PITEŞTI – F.C. PIT. DINAMIC CONCORDIA 6-1
C.S. DLR PITEŞTI – A.S. OLIMPIA SUSENI 3-0
A.S. SĂPATA 2008 – A.S. UNIREA COSTEŞTI 2-0
C.S. DOMNEŞTI – A.S. MIROŞI 4-0
A.S. RAPID PITEŞTI – F.C. INTERNAŢIONAL II CT. DE ARGEŞ 1-0
C.S. TOP ARENA TOPOLOVENI – A.S. BASCOV 3-1
Etapa a IV-a
A.S. MIROŞI –  F.C. ARGEŞ III PITEŞTI 1-2
F.C. PIT. DINAMIC CONCORDIA – A.S. SPERANŢA COSTEŞTI 3-0
C.S. RUCĂR – C.S. DLR PITEŞTI 1-1
A.S. UNIREA COSTEŞTI – A.S. BOGAŢI 0-6
F.C. INTERNAŢIONAL II CT. DE ARGEŞ – C.S. TOP ARENA TOPOLOVENI 12-0
A.S. ATLETIC BRADU – A.S. SĂPATA 2008 4-0
A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI 2007 – C.S. DOMNEŞTI 1-2
A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI 2007 – A.S. FLACĂRA BOTENI 2-3
A.S. BASCOV – C.S. SPORTING PITEŞTI 0-1
A.S. OLIMPIA SUSENI –  A.S. RAPID PITEŞTI 0-5

Etapa a V-a (sâmbătă, 29 august)
A.S. FLACĂRA BOTENI – A.S. MIROŞI
A.S. SPERANŢA COSTEŞTI – F.C. INTERNAŢIONAL II CT. DE ARGEŞ
F.C. PIT. DINAMIC CONCORDIA – A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI 2007
F.C. ARGEŞ III PITEŞTI – A.S. BASCOV
A.S. BOGAŢI – A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI 2007
C.S. SPORTING PITEŞTI – C.S. RUCĂR
A.S. SĂPATA 2008 – A.S. OLIMPIA SUSENI
C.S. DOMNEŞTI – C.S. DLR PITEŞTI
A.S. RAPID PITEŞTI – A.S. UNIREA COSTEŞTI
C.S. TOP ARENA TOPOLOVENI – A.S. ATLETIC BRADU

CLASAMENT
1.  A.S. ATLETIC BRADU                                                              12 p
2.  F.C. ARGEŞ III PITEŞTI                                                          12 p
3.  A.S. BOGAŢI                                                                                 12 p
4.  C.S. RUCĂR                                                                                   10 p
5.  F.C. INTER II CT. DE ARGEŞ                                                    9 p
6.  C.S. SPORTING PITEŞTI                                                            9 p
7.  C.S. DOMNEŞTI                                                                            9 p
8.  A.S. RAPID PITEŞTI                                                                   9 p
9.  C.S. DLR PITEŞTI                                                                         7 p
10. TOP ARENA TOPOLOVENI                                                    6 p
11.  A.S. SĂPATA 2008                                                                  4 p
12.  A.S. STÎLPENI RĂDEŞTI                                                       3 p
13.  A.S. BASCOV                                                                              3 p
14.  A.S. FLACĂRA BOTENI                                                         3 p
15.  F.C. DINAMIC CONCORDIA                                                3 p
16.  A.S. UNIREA COSTEŞTI                                                        3 p
17.  A.S. VIITORUL ŞTEFĂNEŞTI                                             1 p
18.  A.S. MIROŞI                                                                              0 p
19.  A.S. OLIMPIA SUSENI                                                          0 p
20. A.S. SPERANŢA COSTEŞTI                                                  0 p

mg-5747